DECIZIA nr. 21 din 16 ianuarie 2019

1.Pe rol se află soluționarea sesizării de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România. … 2.Sesizarea de neconstituționalitate a fost formulată în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție, precum și al art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 9.685 din 21 noiembrie 2018, formând obiectul Dosarului nr. 1.849L/2/2018. … 3.În motivarea sesizării de neconstituționalitate se enunță, mai întâi, „considerații prealabile asupra întinderii competenței Curții Constituționale de a cenzura hotărârile Parlamentului sub aspectul conformității cu Legea fundamentală“, în cadrul cărora este invocată jurisprudența prin care instanța constituțională și-a circumstanțiat competența în exercitarea atribuției prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituție raportat la art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (deciziile nr. 53 din 25 ianuarie 2011, nr. 54 din 25 ianuarie 2011, nr. 307 din 28 martie 2012, nr. 782 din 25 septembrie 2012, nr. 335 din 4 iulie 2013, nr. 251 din 30 aprilie 2014). … 4.Cu referire la obiectul concret al sesizării se arată că, în privința hotărârilor Parlamentului care reglementează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang infraconstituțional, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibile numai sesizările de neconstituționalitate în care a apreciat că invocarea unor prevederi din Constituție a fost „pur formală, iar nu efectivă și relevantă din punct de vedere constituțional“, reținându-le pe cele fundamentate pe înfrângerea dispozițiilor unor legi sau ordonanțe ale Guvernului, în virtutea prevederilor art. 1 alin. (5) care consacră principiul constituțional referitor la statul de drept și obligația de respectare a legilor. Se conchide că instanța constituțională a judecat pe fond inclusiv sesizările de neconstituționalitate îndreptate împotriva a două hotărâri ale Parlamentului având obiecte de reglementare cvasiidentice cu cea criticată prin prezenta cauză, respectiv hotărârile Parlamentului României nr. 14/2014 și nr. 26/2014, pe care le-a declarat neconstituționale deoarece unele dintre persoanele numite nu întruneau criteriile de eligibilitate prevăzute de art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 (Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014 și nr. 389 din 2 iulie 2014). … 5.În continuare, autorii sesizării prezintă situația de fapt, context în care subliniază mai întâi importanța Autorității de Supraveghere Financiară, cu atribuții de autorizare, reglementare, supraveghere și control asupra intermedierilor de operațiuni cu instrumente financiare, societăților de servicii de investiții financiare, organismelor de plasament colectiv, societăților de administrare a investițiilor, consultanților de investiții financiare, piețelor de instrumente financiare, operatorilor de piață și de sistem, depozitarilor centrali, caselor de compensare-decontare, operațiunilor de piață, emitenților de valori mobiliare, Fondului de compensare a investitorilor, societăților comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare și de reasigurare, societăților mutuale, intermediarilor de asigurări, asigurătorilor și reasigurătorilor care își desfășoară activitatea în sau din România, sistemului de pensii private, tuturor entităților, instituțiilor, operatorilor de piață și emitenților de valori mobiliare etc. Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritate competentă din România în sensul art. 22 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit, al art. 11 din Directiva 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulările pieței (abuzul de piață) și al art. 48 din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului. Totodată, este autoritatea competentă la nivel național pentru aplicarea și urmărirea respectării actelor normative de directă aplicabilitate emise la nivelul Uniunii Europene în domeniile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, precum și pentru transpunerea și implementarea în legislația națională a acelor prevederi emise la nivelul Consiliului, Parlamentului și Comisiei Europene, fiind și unica autoritate națională competentă pentru reprezentarea intereselor României în cadrul Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare, Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, Autorității Europene de Supraveghere pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale și Asociației Internaționale a Supraveghetorilor în Asigurări. … 6.În considerarea acestei importanțe și a caracterului eminamente tehnic al atribuțiilor acestei instituții, la art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 au fost stabilite condiții stricte pe care candidații trebuie să le îndeplinească pentru a fi numiți în funcția de membru al consiliului care asigură conducerea Autorității de Supraveghere Financiară. Responsabilitatea verificării îndeplinirii acestor condiții de către candidații la funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară revine Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei economice, industrie și servicii din Senat, precum și, respectiv, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare din Camera Deputaților. … 7.Se invocă și jurisprudența Curții Constituționale în care s-a distins în privința condițiilor reglementate de art. 9 alin. (1) lit. a) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, în sensul circumstanțierii celor cu caracter obiectiv și care pot forma obiectul verificării Curții Constituționale, cu referire concretă la vechimea în domeniile de referință (Decizia nr. 251/2014). … 8.În cauză, ca urmare a expirării mandatului de 5 ani al actualilor membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, numiți prin Hotărârea Parlamentului României nr. 60/2013, comisiile parlamentare competente din Camera Deputaților și Senat, întrunite în ședință comună, au procedat la audierea persoanelor care și-au depus candidatura pentru a ocupa o funcție în cadrul acestui organ de conducere, au verificat îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și au selectat prin vot 9 candidați, pe care i-au propus pentru numire Plenului Camerei Deputaților și Senatului, așa cum rezultă din Avizul comun cu privire la audierea candidaților pentru ocuparea funcțiilor de membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 cei 9 candidați au fost numiți membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară pentru un mandat de 5 ani. … 9.În opinia autorilor sesizării, patru dintre cei nouă membri numiți nu îndeplinesc condiția de eligibilitate prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, respectiv „să aibă o experiență profesională în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare de minimum 8 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a^1)“, și anume: domnii Badea Leonardo, Birtalan Jozsef, Bota Marius Sorin Ovidiu, precum și doamna Socol Aura Gabriela. Concluzia este fundamentată pe analiza CV-urilor transmise comisiilor parlamentare și pe aprecierea autorilor sesizării potrivit căreia o serie de funcții ocupate de persoanele menționate nu sunt susceptibile să confere ocupanților experiență profesională în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare, respectiv: funcțiile de demnitate publică alese sau numite conform unor criterii politice (de exemplu, deputat, senator, consilier județean, secretar de stat), care nu se încadrează în sfera noțiunii de „profesie“, indiferent de specificul atribuțiilor exercitate; funcțiile de administrator, membru al consiliului de administrație, membru al consiliului de supraveghere din cadrul societăților care nu pot fi asimilate instituțiilor de credit sau instituțiilor financiare nebancare; funcțiile din cadrul organizațiilor nonguvernamentale și/sau nonprofit (de exemplu, asociații, fundații, federații etc.); funcțiile din cadrul partidelor politice și/sau al altor entități cu caracter politic; funcțiile didactice din învățământul economic superior, dacă domeniul de specialitate este altul decât finanțele, instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare. … 10.Cauza de nelegalitate astfel determinată prezintă relevanță constituțională, hotărârea Parlamentului României criticată încălcând, în opinia autorilor sesizării, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3), potrivit cărora „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989 și sunt garantate“, și ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.“ … 11.Pentru aceste motive, se solicită Curții Constituționale admiterea sesizării și constatarea neconstituționalității Hotărârii Parlamentului României nr. 37/2018 în ceea ce privește numirea domnului Badea Leonardo, a domnului Birtalan Jozsef, a domnului Bota Marius Sorin Ovidiu și a doamnei Socol Aura Gabriela în funcția de membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. … 12.Sesizarea este însoțită de copii ale Avizului comun cu privire la audierea candidaților pentru ocuparea funcțiilor de membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, având anexate Lista candidaților înscriși pentru a fi numiți în calitate de membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, cu indicarea funcțiilor pentru fiecare candidat, Lista candidaților înscriși pentru ocuparea funcțiilor de membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, cu indicarea numărului de voturi obținut pentru fiecare candidat, Lista candidaților propuși de comisii pentru ocuparea funcțiilor de membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, extras din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, CV-urile domnilor Badea Leonardo, Birtalan Jozsef, Bota Marius Sorin Ovidiu, precum și al doamnei Socol Aura Gabriela. … 13.Pe rolul Curții Constituționale se află și sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Senat, referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. … 14.Sesizarea a fost transmisă Curții Constituționale de secretarul general al Senatului, cu Adresa nr. XXXV/6.211 din 29 noiembrie 2018, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție, precum și al art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 10.006 din 29 noiembrie 2018, formând obiectul Dosarului nr. 2.018 L/2/2018. … 15.În motivarea sesizării de neconstituționalitate se formulează mai întâi considerații privind competența rationae materiae a Curții Constituționale și admisibilitatea în principiu a sesizării. Astfel, cât privește competența, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 727 din 9 iulie 2012. Referitor la admisibilitatea în principiu, se arată că este pusă în evidență de criticarea hotărârii în discuție în raport cu norme de referință de rang constituțional – art. 1 alin. (3),art. 1 alin. (5) și art. 140 alin. (4) din Constituție, de obiectul acestei hotărâri, care vizează organizarea și funcționarea unor autorități de rang constituțional, și de criticarea încălcării unor valori, reguli și principii constituționale expres menționate. Se face referire în acest sens la jurisprudența Curții Constituționale în materie, citându-se exemplificativ din Decizia nr. 389 din 2 iulie 2014. … 16.În continuare, expunându-se motivele de neconstituționalitate, se susține că Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 este neconstituțională deoarece încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție, raportate la art. 9 alin. (1) lit. a^2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, prin numirea fără îndeplinirea criteriului obiectiv al experienței profesionale cerute de lege, în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, a domnilor Badea Leonardo, Bota Marius Sorin Ovidiu, Birtalan Jozsef, Wlassopol Ovidiu-Răzvan, precum și a doamnelor Dascălu Elena Doina și Socol Aura Gabriela. În opinia autorilor sesizării, pornind de la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la îndeplinirea criteriului de vechime reglementat de art. 9 alin. (1) lit. a^2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, analiza formală a documentelor depuse de persoanele numite în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară arată încălcarea dispozițiilor legale menționate. … 17.Astfel, referitor la domnul Badea Leonardo, se susține că activitatea didactică pe care a desfășurat-o nu este relevantă pentru îndeplinirea condiției legale referitoare la experiența profesională necesară pentru a fi numit în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară. Funcțiile de decan și de prorector sunt funcții cu caracter administrativ, de asemenea nerelevante sub acest aspect. Activitatea de demnitate publică desfășurată în cadrul comisiilor de specialitate constituie vechime în profesie conform Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, fără a fi relevantă cu privire la domeniul restrâns enumerat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012. Ca urmare, domnul Badea Leonardo nu îndeplinește criteriul de vechime de 8 ani în domeniul financiar, al instituțiilor bancare și/sau al instituțiilor financiare nebancare. … 18.Doamna Dascălu Elena Doina a desfășurat activitate de funcționar public de execuție și de conducere în perioada 1980-2005 (inspector, șef serviciu, secretar general adjunct, consilier parlamentar), în cadrul unor structuri guvernamentale și parlamentare. Potrivit sesizării, aceste activități nu sunt relevante pentru numirea în Consiliul Autorității pentru Supraveghere Financiară, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 389 din 2 iulie 2014. A îndeplinit funcții de demnitate publică în perioada 2005-2017 (secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, vicepreședintele Curții de Conturi), care pot fi relevante din perspectiva calității de ordonator delegat de credite, însă aceasta nu constituie vechime pentru a fi îndeplinită condiția obiectivă prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012. Ca urmare, se susține că nici doamna Dascălu Elena Doina nu îndeplinește criteriul de vechime de 8 ani în domeniul financiar, al instituțiilor bancare și/sau al instituțiilor financiare nebancare. … 19.Aceeași concluzie este formulată și în cazul domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, apreciindu-se că activitatea sa de parlamentar are relevanță ca vechime în profesie, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 96/2006, dar nu poate fi considerată experiență profesională relevantă în domeniul financiar, al instituțiilor financiare și/sau al instituțiilor financiare nebancare. … 20.Tot astfel, se susține că activitatea administrativă, de ordonator de credite, a domnului Birtalan Jozsef, nu este relevantă pentru îndeplinirea criteriului legal necesar numirii în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară. … 21.Cât o privește pe doamna Socol Aura Gabriela, se apreciază că activitatea didactică pe care aceasta a desfășurat-o nu este relevantă pentru numirea în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară. Tot astfel nu este relevantă activitatea de funcționar. … 22.Referitor la domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan, se arată că a absolvit studii de lungă durată în anul 2012 și deci nu are vechimea necesară de 8 ani de la absolvirea acestora, prevăzută de normele incidente în cauză. … 23.Față de cele învederate, se solicită Curții Constituționale să constate că Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 este neconstituțională. Sesizarea este însoțită de copia hotărârii privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. … 24.În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizările au fost comunicate președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului, pentru a comunica punctele de vedere ale birourilor permanente ale Camerei Deputaților și, respectiv, Senatului asupra sesizării de neconstituționalitate. … 25.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.849L/2/2018, cu Adresa nr. 2/10.816 din 28 noiembrie 2018, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 9.954 din 28 noiembrie 2018, a fost transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, prin care se propune respingerea sesizării de neconstituționalitate. … 26.În punctul de vedere formulat se arată că autorii sesizării nu precizează, în mod specific, care sunt impedimentele de natură constituțională care au intervenit la numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară în cauză, aceștia rezumându-se la a face o analiză generală a deciziilor Curții Constituționale în cazuri similare, fără a se raporta în mod individual la fiecare membru aprobat prin hotărârea care face obiectul analizei de neconstituționalitate. Din această perspectivă, se apreciază ca fiind incidente și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 116 din 3 martie 2016, respectiv că: „jurisdicția constituțională nu se poate substitui părții în privința invocării motivului de neconstituționalitate, un control de constituționalitate a posteriori, din oficiu, fiind inadmisibil.“ … 27.Cât privește invocarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, se apreciază că este pur formală, fără a avea un caracter efectiv și fiind irelevantă din punct de vedere constituțional. Din examinarea hotărârii criticate, prin raportare la prevederile constituționale și la jurisprudența Curții Constituționale, se remarcă faptul că Autoritatea de Supraveghere Financiară nu este o instituție „de rang constituțional“ (cu trimitere la Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013 a Curții Constituționale). În aceste condiții, ținând seama de jurisprudența Curții (Decizia nr. 1.094 din 20 decembrie 2012), hotărârile care nu se referă la instituții și autorități de rang constituțional pot fi cenzurate „numai din punctul de vedere al exigențelor procedurale și substanțiale stabilite expres prin textul Constituției.“ Se arată că autorii sesizării de neconstituționalitate invocă încălcarea unor dispoziții constituționale ca urmare a unei presupuse încălcări a prevederilor legale referitoare la numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, fără a invoca și motiva încălcarea unor exigențe substanțiale ori procedurale reglementate în Legea fundamentală. Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 reprezintă o hotărâre cu caracter individual, categorie în rândul căreia se includ cele privind alegerea sau numirea într-o funcție, revocarea din funcție, precum și cele referitoare la validarea în funcții. … 28.În ceea ce privește condițiile privind experiența profesională (atât sub aspectul corespunderii/relevanței acesteia, cât și sub aspectul obiectiv al numărului de ani vechime), acestea au fost analizate de comisiile reunite din cadrul Parlamentului României, care au atribuția de a verifica îndeplinirea cerințelor legale de către candidații la funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 628 din 4 noiembrie 2014, evaluarea și aprecierea sub acest aspect revin exclusiv Parlamentului, în calitate de autoritate publică ce realizează numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. … 29.Referitor la condițiile de vechime, se arată că, în cazul domnului Badea Leonardo, domeniul de specialitate este chiar cel enumerat de autorii sesizării – respectiv finanțe, instituții de credit sau instituții financiare nebancare, având în vedere activitatea îndelungată academică și de cercetare în domeniul financiar. Excluderea unor perioade și a unor activități din CV-ul domnului Badea pe motivul că n-ar constitui o experiență profesională în domeniul de referință se bazează pe o apreciere subiectivă, insuficient motivată și pleacă de la interpretarea unilaterală a textului de lege. Textul de lege nu se referă la „experiența profesională în domeniul financiar la instituții“, ci la „experiența profesională în domeniul financiar, al instituțiilor“. Utilizarea virgulei, precum și a articolului genitival evocă o enumerare a celor 3 domenii avute în vedere, și nu o raportare a experienței financiare doar la cele două tipuri de societăți. Dacă textul ar fi interpretat în sensul prezentat ar însemna că experiența profesională financiară dobândită la Banca Națională a României sau la Curtea de Conturi a României n-ar întruni condițiile legale. Se invocă în acest sens și considerentele care au fundamentat Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014 a Curții Constituționale. De asemenea, având în vedere demnitățile deținute de domnul Badea Leonardo, acesta fiind atât senator, cât și deputat în comisiile de specialitate în domeniul financiar, se apreciază că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit cărora „perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime în muncă și în specialitate, cu toate drepturile prevăzute de lege“. Domeniul de activitate al acestor comisii permanente cuprinde, printre altele, analiza bugetului de stat și a execuției bugetare, politica financiară, sistemul de impozite și taxe, asigurări și/sau reasigurări, echilibrul monetar și circulația bănească, credite și sisteme de credite, dobânzi, scont, bursă de valori și efecte, împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat, investiții realizate din credite bugetare. Ca urmare, situația invocată cu trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 251 din 30 aprilie 2014 nu este aplicabilă în cazul de față, dat fiind faptul că funcția ocupată de domnul Badea Leonardo a presupus o activitate specifică tocmai în domeniile vizate în cadrul comisiilor permanente de specialitate din cele două Camere ale Parlamentului României. … 30.În ceea ce o privește pe doamna Socol Aura Gabriela, se prezintă parcursul profesional al acesteia, ca angajată a Autorității de Supraveghere Financiară, a Ministerului Finanțelor Publice, a instituției financiare nebancare Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – S.A. – IFN, a Academiei de Studii Economice din București, Departamentul de economie și politici economice (preparator, asistent, lector, conferențiar și profesor universitar în domeniul studiilor economice), arătându-se că demonstrează o experiență profesională relevantă de mai mult de 15 ani. … 31.Referitor la domnul Birtalan Jozsef, evidențiindu-se perioadele de activitate în diverse funcții la Banca Comercială Română – S.A., se arată că aceasta din urmă este o entitate bancară generalistă aflată în supravegherea Băncii Naționale a României, deci instituție de credit – care chiar în perioada menționată s-a dezvoltat în grup financiar – bancar prin înființarea societăților BCR Asigurări, BCR Asigurări de Viață, BCR Leasing, BCR Asset Management, BCR Administrare Fond de Pensii. Toate aceste societăți s-au aflat/se află (unele dintre ele, acum sub alte denumiri), au desfășurat/desfășoară activități chiar în sectoarele supravegheate acum de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. În ceea ce privește Fondul Proprietatea, în perioada menționată era o societate de investiții financiare aflată sub supravegherea Comisiei Naționale a Valorilor Imobiliare – CNVM, iar în prezent activează în sectorul de instrumente și investiții financiare, aflându-se totodată sub supravegherea Autorității de Supraveghere Financiară. Se mai arată și că, în calitate de secretar de stat la Ministerul Transporturilor, secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor, domnia sa a fost ordonator principal de credite în înțelesul art. 20 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. Ținând cont de faptul că acesta a dispus, a aprobat, a răspuns, potrivit legii, de utilizarea creditelor bugetare, de realizarea veniturilor, de folosirea eficientă a sumelor de bani primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat sau de la bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conducea, acest lucru poate constitui o vastă experiență financiară, astfel cum au decis pe baza documentelor prezentate comisiile de specialitate reunite ale Camerei Deputaților și Senatului prin avizul comun adoptat de acestea. … 32.Privitor la numirea domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, se arată că acesta și-a depus demisia din funcția de vicepreședinte al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaților cu nr. 1.631 din 20 noiembrie 2018. În consecință, nu mai face obiectul sesizării. … 33.Cu această motivare și având în vedere concluziile de principiu desprinse din jurisprudența Curții, se solicită Curții Constituționale să constate că sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România nu îndeplinește condițiile de admisibilitate necesare, propunându-se, în consecință, respingerea acesteia. … 34.Atașate adresei de înaintare a punctului de vedere se află memoriile depuse de domnul Badea Leonardo, domnul Birtalan Jozsef și de doamna Socol Aura Gabriela, cu privire la care se arată că „au fost prezentate Biroului permanent, în ședința din data de 28 noiembrie 2018“. … 35.Domnul Badea Leonardo solicită Curții Constituționale să dispună respingerea sesizării ca neîntemeiată. Invocă mai întâi o serie de considerente, similare celor enunțate în punctul de vedere mai sus formulat, în sensul că sesizarea este inadmisibilă, deoarece invocarea dispozițiilor constituționale în cuprinsul acesteia este pur formală, iar nu efectivă și relevantă din punct de vedere constituțional. În continuare, arată că toate condițiile privind experiența profesională (atât sub aspectul corespunderii/relevanței acesteia, cât și sub aspectul obiectiv al numărului de ani vechime) au fost analizate de cele patru Comisii reunite din cadrul Parlamentului României, care au atribuția de a verifica îndeplinirea cerințelor legale de către candidații la funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. Avizul favorabil consfințește verificarea îndeplinirii din cele două perspective a condiției privind experiența profesională corespunzătoare. Mai arată că autorii sesizării nu indică în concret care dintre funcțiile/ demnitățile ocupate/deținute nu corespund criteriilor legale de natură a conduce la neîndeplinirea cerinței privind vechimea statuată de lege. De asemenea, autorul memoriului prezintă experiența sa profesională didactică și de cercetare, recunoașterea acesteia prin diverse premii obținute, precum și experiența profesională dobândită ca urmare a funcțiilor de demnitate publică, inclusiv faptul că este președinte al Autorității de Supraveghere Financiară din 4 iulie 2017 până în prezent. Anexează diplome de studii, adeverințe privind vechimea în domeniul financiar, certificate, premii și diplome de recunoaștere a activității de cercetare în domeniul finanțelor.  … 36.În adresa formulată de domnul Birtalan Jozsef către Biroul permanent al Camerei Deputaților și birourile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului se învederează aspectele reținute și în punctul de vedere transmis Curții Constituționale, în sensul îndeplinirii în cauză a cerințelor prevăzute de lege. Se concluzionează în sensul că cele reținute în sesizare nu se susțin în realitate, natura entităților în cadrul cărora și-a desfășurat activitatea (instituție financiară – respectiv entitate din domeniul instrumentelor și investițiilor financiare), perioada de activitate în entitățile menționate și natura activității prestate asigură îndeplinirea condițiilor de experiență profesională cerute de lege.  … 37.Doamna Socol Aura Gabriela aduce la cunoștința Curții Constituționale parcursul profesional al domniei sale, cu detalierea perioadelor, a funcțiilor deținute, precum și a activităților desfășurate. Atașează CV european (18 pagini), diplomă de licență (1 filă, copie legalizată), diplomă de studii aprofundate (1 filă, copie legalizată), diplomă de doctor (1 filă, copie legalizată), adeverință de vechime – Autoritatea de Supraveghere Financiară nr. 5.652 din 26 noiembrie 2018 (1 filă, copie legalizată), adeverință de vechime – Ministerul Finanțelor Publice nr. 661 din 23 noiembrie 2018 (1 filă, copie legalizată), adeverință de vechime – Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii nr. 43.657 din 23 noiembrie 2018 (1 filă, copie legalizată), adeverință de vechime – Academia de Studii Economice București nr. 1.533 din 26 noiembrie 2018 (1 filă, copie legalizată). … 38.În Dosarul nr. 2.018L/2/2018, cu Adresa nr. 2/10.991 din 5.12.2018 a fost transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, prin care se propune respingerea sesizării de neconstituționalitate, pentru motive similare celor expuse în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.849L/2/2018.  … 39.Astfel, se argumentează că autorii sesizării nu precizează, în mod specific, care sunt impedimentele de natură constituțională care au intervenit la numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară în cauză, aceștia rezumându-se la a face o analiză generală a deciziilor Curții Constituționale în cazuri similare, fără a se raporta în mod individual la fiecare membru aprobat prin hotărârea care face obiectul analizei de neconstituționalitate. De asemenea, cu privire la invocarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, se apreciază că este pur formală, fără a avea un caracter efectiv și fiind irelevantă din punct de vedere constituțional. În ceea ce privește condițiile privind experiența profesională (atât sub aspectul corespunderii/relevanței acesteia, cât și sub aspectul obiectiv al numărului de ani vechime), au fost analizate de comisiile reunite din cadrul Parlamentului României, care au atribuția de a verifica îndeplinirea cerințelor legale de către candidații la funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară.  … 40.Referitor la condițiile de vechime, se reiau argumentele în sprijinul susținerii potrivit căreia atât domnul Badea Leonardo și domnul Birtalan Jozsef, cât și doamna Socol Aura Gabriela îndeplinesc condițiile de vechime pentru numirea în funcții. … 41.Referitor la doamna Dascălu Elena Doina, se arată că experiența sa în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare constă într-o perioadă de activitate de peste 35 de ani (din anul 1980 și până în prezent), astfel cum reiese din CV-ul doamnei. … 42.În ceea ce îl privește pe domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan, se arată că în anul 2005 a absolvit cu diplomă de licență Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, iar în anul 2012 a absolvit Facultatea de Drept, urmată de master în domeniul Dreptului financiar, bancar și al asigurărilor, în anul 2015. Se apreciază că nu se poate pune la îndoială experiența profesională în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare a domnului Wlassopol Ovidiu-Răzvan, atât timp cât a ocupat peste 11 ani și jumătate funcții de reglementare, autorizare, supraveghere și control al piețelor de capital, asigurări-reasigurări și pensii private, în cadrul autorităților abilitate, conform legii, să desfășoare aceste activități. … 43.Privitor la numirea domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, se arată că acesta și-a depus demisia din funcția de vicepreședinte al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaților cu nr. 1.631 din 20 noiembrie 2018. În consecință, nu mai face obiectul sesizării. … 44.Cu această motivare și având în vedere concluziile de principiu desprinse din jurisprudența Curții, se solicită Curții Constituționale să constate că sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Senat nu îndeplinește condițiile de admisibilitate necesare. În consecință, se propune respingerea acesteia. … 45.Atașate adresei de înaintare a punctului de vedere se află și memoriile depuse de domnii Wlassopol Ovidiu-Răzvan, doamna Dascălu Elena Doina și domnul Birtalan Jozsef, cu privire la care se arată că „au fost prezentate Biroului permanent, în ședința din data de 5 decembrie 2018“. Se menționează că prin memoriul domnului Birtalan Jozsef se depun în completare acte care vizează atât prezenta cauză, cât și dosarul Curții Constituționale nr. 1.849/L/2018 privind sesizarea cu același obiect, formulată de Grupul parlamentar al partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaților. … 46.În memoriul formulat de domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan se susține îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, respectiv experiența în domeniul financiar de peste 11 ani și jumătate în funcții de reglementare, autorizare, supraveghere și control al piețelor de capital, asigurări-reasigurări și pensii private, în cadrul autorităților abilitate conform legii să desfășoare aceste activități. Anexează diplomă de licență a Facultății de Comunicare și Relații Publice, 2005, diplomă de licență a Facultății de Drept, 2012, diplomă de master programul de studii Drept financiar, bancar și al asigurărilor, Facultatea de Drept, 2015, adeverință eliberată de Autoritatea de Supraveghere Financiară privind vechimea în muncă în perioada 2 aprilie 2007-14 noiembrie 2018 în cadrul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, preluată la data de 29 aprilie 2013 de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (expert la cabinetul Comisarului CNVM, consilier la cabinetul comisarului CNVM, consilier la cabinetul vicepreședintelui Sectorului Instrumente și Investiții Financiare – ASF, prim-vicepreședinte al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară), CV. … 47.În memoriul doamnei Dascălu Elena Doina se solicită respingerea sesizării de neconstituționalitate formulate de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Senatul României cu privire la neîndeplinirea de către domnia sa a condiției de vechime în domeniul financiar. Autoarea memoriului arată că a absolvit Facultatea de Finanțe-Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice în anul 1980, iar în prezent este profesor universitar doctor, coordonator de doctorat în domeniul Economie. În ceea ce privește experiența profesională, arată că o perioadă de peste 35 de ani a îndeplinit funcții și a exercitat demnități publice exclusiv în domeniul financiar, sens în care dezvoltă, precizând care au fost aceste funcții (președinte al Consiliului de administrație al Societății Energetice Electrica – S.A., vicepreședinte al Curții de Conturi, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, consilier parlamentar în cadrul Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare din Camera Deputaților, secretar general adjunct al Ministerului Finanțelor Publice – Departamentul politica impozitelor și administrarea veniturilor, director general al Direcției generale legislație, impozite indirecte, șef serviciu/controlor financiar în cadrul Curții de Conturi, Direcția de control financiar, șef serviciu, inspector general și inspector financiar în cadrul Ministerului Finanțelor Publice) și în ce perioadă au fost deținute. Atașează copia cărții de identitate, CV-ul, diploma de licență în științe economice eliberată de Academia de Studii Economice din București, copia diplomei de doctor în științe economice, copie de pe cartea de muncă. … 48.În adresa formulată de domnul Birtalan Jozsef către Biroul permanent al Camerei Deputaților și birourile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului se învederează aspectele reținute și în punctul de vedere transmis Curții Constituționale, în sensul îndeplinirii în cauză a cerințelor prevăzute de lege. Se concluzionează în sensul că cele reținute în sesizare nu se susțin în realitate, natura entităților în cadrul cărora și-a desfășurat activitatea (instituție financiară – respectiv entitate din domeniul instrumentelor și investițiilor financiare), perioada de activitate în entitățile menționate și natura activității prestate asigură îndeplinirea condițiilor de experiență profesională cerute de lege. … 49.Apărările și documentele menționate au fost depuse și direct la Curtea Constituțională, sub formă de amicus curiae, formulat de domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan și înregistrat cu nr. 10.131 din 4 decembrie 2018, de domnul Leonardo Badea, înregistrat cu nr. 10.081 din 3 decembrie 2018, și de doamna Socol Aura Gabriela, înregistrat cu nr. 10.080 din 3 decembrie 2018. … 50.În Dosarul nr. 1.849L/2/2018 au fost transmise punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin care se propune respingerea sesizării de neconstituționalitate, precum și copii ale documentelor depuse de domnul Leonardo Badea și de doamna Socol Aura Gabriela, înregistrate la Comisia pentru constituționalitate cu nr. LXVIII/1.845 din 3 decembrie 2018, respectiv nr. LXVIII/1.846 din 3 decembrie 2018. … 51.Se arată mai întâi că sesizarea trebuie respinsă ca inadmisibilă întrucât autorii sesizării nu precizează, în mod specific, care sunt impedimentele de natură constituțională care au intervenit la numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară în cauză, aceștia rezumându-se la a face o analiză generală a deciziilor Curții Constituționale în cazuri similare, fără a se raporta în mod individual la fiecare membru aprobat prin hotărârea care face obiectul analizei de neconstituționalitate. Se invocă în acest sens cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 116 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016. De asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară nu este o instituție „de rang constituțional“, sens în care se menționează considerentele Deciziei nr. 335 din 4 iulie 2013 a Curții Constituționale referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, și Decizia nr. 1.094 din 20 decembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 44/2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Național al Audiovizualului. Se apreciază că autorii sesizării de neconstituționalitate invocă încălcarea unor dispoziții constituționale ca urmare a unei presupuse încălcări a prevederilor legale referitoare la numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, fără a invoca și motiva încălcarea unor exigențe substanțiale ori procedurale reglementate în legea fundamentală. … 52.În continuare, se apreciază că sesizarea trebuie respinsă și pe fond, întrucât condițiile privind experiența profesională (atât sub aspectul corespunderii/relevanței acesteia, cât și sub aspectul obiectiv al numărului de ani vechime) au fost analizate în ședință reunită, de cele patru comisii permanente din cadrul Parlamentului României, care au atribuția de a verifica îndeplinirea cerințelor legale de către candidații la funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. … 53.Pentru aceleași motive enunțate în punctul de vedere exprimat de Biroul permanent al Camerei Deputaților, se apreciază că domnul Leonardo Badea, doamna Socol Aura Gabriela și domnul Birtalan Jozsef îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Privitor la numirea domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, se arată că acesta și-a depus demisia din funcția de vicepreședinte al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. În consecință, nu mai face obiectul prezentei sesizări. … 54.Având în vedere susținerile arătate și concluziile de principiu desprinse din jurisprudența Curții, se solicită Curții Constituționale să constate că sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România nu îndeplinește condițiile de admisibilitate necesare. … 55.Atașate adresei de înaintare a punctului de vedere se află amicus curiae formulat de domnul Leonardo Badea și memoriul formulat de doamna Socol Aura Gabriela. … 56.În cuprinsul amicus curiae, domnul Leonardo Badea reia argumentele formulate în memoriul atașat punctului de vedere transmis de Biroul permanent al Camerei Deputaților și anexează: diplome de studii (diploma de bacalaureat, diploma de licență, diploma de doctor, certificate de absolvire studii postdoctorale); adeverințe privind vechimea în domeniul financiar (în domeniul Finanțe, eliberată de Universitatea „Valahia“ din Târgoviște, privind activitatea de cercetare științifică, eliberată de aceeași universitate, ordin privind acordarea atestatului de abilitare); certificate, premii și diplome de recunoaștere a activității de cercetare în domeniul finanțelor, citări articole în domeniul Finanțe, documente ale Parlamentului României (Proces-verbal nr. 4 c-1/407 din 15 noiembrie 2018 al lucrărilor ședinței Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare din zilele de 13 și 15 noiembrie 2018, Raport nr. 23/RC din 13 noiembrie 2018 al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisiei economice, industrie și servicii din Senat, respectiv Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare din Camera Deputaților). … 57.Memoriul doamnei Socol Aura Gabriela are același cuprins și aceleași anexe cu cel atașat punctului de vedere transmis de Biroul permanent al Camerei Deputaților. … 58.Aceste din urmă documente, respectiv amicus curiae formulat de domnul Leonardo Badea și memoriul formulat de doamna Socol Aura Gabriela, au fost depuse și direct la Curtea Constituțională, fiind înregistrate cu nr. 10.081 și, respectiv, nr. 10.080 din 3 decembrie 2018. … 59.În Dosarul nr. 2.018L/2/2018 a fost transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin care se propune respingerea sesizării de neconstituționalitate, la care se află atașate memoriile depuse de domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan și doamna Dascălu Elena Doina, înregistrate la Comisia pentru constituționalitate cu nr. LXVIII/1.848 din 4 decembrie 2018, respectiv nr. LXVIII/1.849 din 4 decembrie 2018. … 60.Pentru aceleași motive enunțate în punctul de vedere exprimat de Biroul permanent al Camerei Deputaților, se apreciază că domnul Leonardo Badea, doamna Dascălu Elena Doina, doamna Socol Aura Gabriela, domnul Birtalan Jozsef și domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Privitor la numirea domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, se arată că acesta și-a depus demisia din funcția de vicepreședinte al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. În consecință, nu mai face obiectul prezentei sesizări. … 61.Având în vedere susținerile arătate și concluziile de principiu desprinse din jurisprudența Curții, se solicită Curții Constituționale să constate că sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Senat nu îndeplinește condițiile de admisibilitate necesare și se propune respingerea acesteia. … 62.Memoriul întocmit de domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan, înregistrat la Senat cu nr. I2.673 din 3 decembrie 2018, atașat punctului de vedere transmis de Biroul permanent al Senatului, are același conținut și aceleași anexe cu cel depus cu adresa transmisă de Camera Deputaților. Tot astfel, memoriul întocmit de doamna Dascălu Elena Doina, înregistrat la Senat cu nr. I2.672 din 3 decembrie 2018, atașat punctului de vedere transmis de Biroul permanent al Senatului, are același conținut și aceleași anexe cu cel depus cu adresa transmisă de Camera Deputaților. … 63.În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională a solicitat președinților Camerei Deputaților și Senatului, cu Adresa nr. 9.933 din 28 noiembrie 2018, documentele care au stat la baza numirii domnilor Badea Leonardo, Birtalan Jozsef și Bota Marius Sorin Ovidiu, precum și a doamnei Aura Gabriela Socol în calitate de membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, respectiv documentele care demonstrează întrunirea condițiilor prevăzute de lege pentru numirea domniei sale în această funcție, inclusiv a condiției prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a^2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012. … 64.Secretarul general al Camerei Deputaților a transmis răspuns la această solicitare cu Adresa nr. 2/10.851 din 29 noiembrie 2018, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 10.035 din 29 noiembrie 2018. … 65.Secretarul general al Senatului a transmis răspuns la această solicitare cu Adresa nr. I/2.707 din 5 decembrie 2018, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 10.155 din 5 decembrie 2018. … 66.Curtea, având în vedere obiectul sesizărilor de neconstituționalitate, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, a dispus conexarea Dosarului nr. 2.018L/2/2018 la Dosarul nr. 1.849L/2/2018, care a fost primul înregistrat. … 
CURTEA,examinând sesizările de neconstituționalitate, punctele de vedere ale birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:67.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1,10,15 și 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității Hotărârii Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. … 68.Astfel, sesizările îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituție, coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, și anume grupuri parlamentare, cât și sub aspectul obiectului sesizării, respectiv o hotărâre a plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, respectiv Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018. … 69.Curtea a statuat în acest sens, prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragrafele 14-18, că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea și Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 54 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, sau Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile parlamentare care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate – ubilex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt admisibile (a se vedea și Decizia nr. 307 din 28 martie 2012). … 70.Curtea a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional, pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicție între hotărârile menționate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (a se vedea și Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 și Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012). … 71.Curtea a mai reținut, în privința hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, că norma de referință, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat, poate fi atât o dispoziție de rang constituțional, cât și una infraconstituțională, ținând cont de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. O atare orientare a Curții este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri – autorități și instituții de rang constituțional -, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. … 72.Având în vedere aceste considerente, Curtea a respins ca inadmisibile sesizări de neconstituționalitate în care autoritatea publică vizată de hotărârea Parlamentului României criticată nu era una de rang constituțional, iar criticile formulate erau formale, irelevante din punct de vedere constituțional. Astfel este, de exemplu, Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 15 iulie 2013. În considerentele deciziei pronunțate, Curtea a reținut că autoritatea publică vizată, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, nu este reglementată de Constituție, nefiind de rang constituțional, iar cât privește criticile formulate, în sensul că desemnarea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară s-a realizat după criteriul apartenenței politice sau cel al sorginții propunerii politice a candidaților, Curtea a apreciat că invocarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție este pur formală, iar nu efectivă și relevantă din punct de vedere constituțional. … 73.Spre deosebire însă de precedentul soluționat prin Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013, în prezenta cauză se invocă încălcarea unor dispoziții exprese ale legii, aplicabile în cadrul procedurii de numire a membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, și anume ale art. 9 alin. (1) lit. a^2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, cu modificările și completările ulterioare, mai sus citate, care impun experiență profesională în domeniile circumscrise de lege de minimum 8 ani. Cu privire la această condiție, Curtea observă că este obiectivă în sine și privește conduita Parlamentului, iar critica de neconstituționalitate, formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la obligația de respectare a legilor, nu are caracter formal, ci este clar fundamentată sub aspectul temeiului juridic, prin trimiterea la un text de lege care reglementează o condiție cu caracter obiectiv [a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 21, precum și Decizia nr. 389 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2014, paragraful 25]. Or, obligația generală de respectare a legilor, prevăzută de art. 1 alin. (5) din Constituție, se impune cu aceeași forță juridică tuturor subiectelor de drept, inclusiv Parlamentului, care, precum în cauza de față, acționează în calitate de autoritate de numire. Prin urmare, nu se poate reține cauza de inadmisibilitate stabilită în jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la faptul că în privința autorităților care nu sunt de rang constituțional nu poate fi invocată încălcarea unui act normativ cu valoare infraconstituțională. De aceea, instanța de contencios constituțional este competentă să se pronunțe, din perspectiva criticilor de neconstituționalitate formulate, dacă Hotărârea Parlamentului României atacată respectă principiul constituțional referitor la statul de drept și obligația de respectare a legilor. Acceptarea tezei contrare, cu consecința excluderii de la exercitarea controlului de constituționalitate a hotărârilor Parlamentului României date cu încălcarea dispozițiilor exprese ale legii, ar avea drept consecință plasarea organului reprezentativ suprem al poporului român – Parlamentul deasupra legii și acceptarea ideii că tocmai autoritatea legitimată constituțional să adopte legile le poate încălca fără a putea fi în vreun fel sancționată. Or, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege [a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 21]. … 74.Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, are următorul cuprins: + 
ARTICOL UNICSe numesc, pentru un mandat de 5 ani, începând cu data de 14 noiembrie 2018, 5 membri executivi, respectiv președintele, prim-vicepreședintele și 3 vicepreședinți, precum și 4 membri neexecutivi ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, persoanele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre“. (…) + 
ANEXĂ: COMPONENȚA NOMINALĂ a Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară1.Badea Leonardo – președinte – membru executiv … 2.Dascălu Elena Doina – prim-vicepreședinte – membru executiv … 3.Bota Marius Sorin Ovidiu – vicepreședinte – membru executiv – sectorul instrumentelor și investițiilor financiare … 4.Roșu Cristian – vicepreședinte – membru executiv – sectorul asigurărilor-reasigurărilor … 5.Armeanu Ștefan Daniel – vicepreședinte – membru executiv – sectorul sistemului de pensii private … 6.Birtalan Jozsef – membru neexecutiv … 7.Grădinescu Gabriel – membru neexecutiv … 8.Socol Aura Gabriela – membru neexecutiv … 9.Wlassopol Ovidiu-Răzvan – membru neexecutiv“ …  … 75.În opinia autorilor sesizărilor, șase dintre cei nouă membri numiți prin această hotărâre nu îndeplinesc condiția de eligibilitate prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. a^2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, respectiv „să aibă o experiență profesională în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare de minimum 8 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a^1)“, și anume: domnii Badea Leonardo, Birtalan Jozsef, Bota Marius Sorin Ovidiu, Wlassopol Ovidiu-Răzvan, precum și doamnele Socol Aura Gabriela și Dascălu Elena Doina. Concluzia susținută este fundamentată pe analiza CV-urilor transmise comisiilor parlamentare și pe aprecierea autorilor sesizării potrivit căreia o serie de funcții ocupate de persoanele menționate nu sunt susceptibile să confere ocupanților experiență profesională în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare. Patru dintre persoanele numite prin hotărâre sunt menționate în ambele sesizări, și anume domnii Badea Leonardo, Birtalan Jozsef, Bota Marius Sorin Ovidiu și doamna Socol Aura Gabriela, în timp ce numirea domnului Wlassopol Ovidiu-Răzvan și a doamnei Dascălu Elena Doina este contestată numai în cauza ce face obiectul dosarului Curții Constituționale nr. 2.018L/2/2018. … 76.Textele constituționale invocate sunt cele ale art. 1 alin. (3), potrivit cărora „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989 și sunt garantate“^, și ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.“ Totodată, se invocă și prevederile art. 9 alin. (1) lit. a^2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 21 decembrie 2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „(1) Membrii Consiliului A.S.F. trebuie să îndeplinească următoarele condiții: (…) a^2) să aibă o experiență profesională în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare de minimum 8 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a^1).“ Lit. a^1) a aceluiași articol și, respectiv, alineat are următorul cuprins: „să aibă studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență“. … 77.Față de criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea urmează a stabili dacă, în cauză, numirile membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară respectă condiția cu caracter obiectiv prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare, adică aceea a experienței profesionale în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare [art. 9 alin. (1) lit. a^2)]. Curtea urmează a avea în vedere și jurisprudența sa în materie, respectiv cauzele în care Curtea a trebuit să răspundă aceluiași tip de critici în spețe similare. Se observă astfel că, în una dintre aceste cauze, Curtea a apreciat că „funcțiile, respectiv demnitățile (…) de: consilier de conturi la Curtea de Conturi a României, director al Direcției de reglementare și monitorizare a jocurilor de noroc din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, director general adjunct al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), director executiv al DGAMC, director general adjunct al Direcției de control fiscal în cadrul Ministerului Finanțelor, comisar general adjunct în cadrul Gărzii Financiare Centrale – Ministerul Finanțelor, director al DGFPCFC municipiul București – Direcția control financiar de stat, șef serviciu – Direcția generală a controlului financiar de stat – Ministerul Finanțelor, șef revizie fiscală – Departamentul veniturilor statului – Ministerul Finanțelor, inspector – Inspecția Teritorială Financiară de Stat București – Ministerul Finanțelor, precum și cadru didactic universitar în domeniul studiilor economice (…) se circumscriu (…) domeniului financiar la care ordonanța de urgență face referire în art. 9.“ (Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015). Curtea a considerat că nu răspunde exigenței stabilite de lege simpla exercitare a calității de ordonator principal de credite (Decizia nr. 389 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2014) și nici simpla deținere a unor funcții sau demnități precum cele de „judecător, procuror, cadru didactic, avocat, primar general al Bucureștiului, prim-ministru al României, senator“ (Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014). Așadar, atunci când a apreciat asupra sintagmei „domeniu financiar“, caracterizată printr-un grad mai mare de generalitate decât sintagmele „instituții de credit“ și, respectiv, „instituții financiare nebancare“ deopotrivă prevăzute de lege, Curtea Constituțională a dat relevanță unor elemente de ordin substanțial, adică exercitării efective a unor activități cu incidență în domeniul financiar, indiferent de încadrarea din punct de vedere formal a acestor activități (funcția sau demnitatea deținută). … 78.Pentru a proceda la examinarea criticilor de neconstituționalitate, în raport cu textele constituționale și legale, astfel cum au fost interpretate într-o jurisprudență consolidată a Curții Constituționale, s-au solicitat celor două Camere ale Parlamentului documentele care au stat la baza numirii persoanelor menționate în sesizări în calitate de membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, respectiv documentele care demonstrează întrunirea condițiilor prevăzute de lege pentru numirea în această funcție, inclusiv a condiției prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a^2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012. Analiza acestor documente în raport cu criticile formulate, textele constituționale, legale și interpretarea obligatorie dată acestora în jurisprudența Curții Constituționale este expusă în cele ce urmează. … 79.Astfel, în ceea ce îl privește pe domnul Leonardo Badea, Curtea constată că domnia sa este profesor universitar titular la Departamentul contabilitate-finanțe-bănci din Cadrul Facultății de Științe Economice a Universității „Valahia“ din Târgoviște. Adeverința eliberată de angajator, cu nr. 7.492 din 26 noiembrie 2018, menționează în mod expres faptul că „are o vechime de 20 de ani în domeniul Finanțe“. Domnia sa este membru al Centrului de cercetare și studii în contabilitate și finanțe din cadrul ICSTM, Universitatea „Valahia“ din Târgoviște, iar, potrivit adeverinței depuse la dosar (nr. 398 din 23 noiembrie 2018), „a desfășurat activități de cercetare științifică în domeniul finanțe în cadrul centrului, începând cu anul universitar 2010-2011 și până în prezent“. De asemenea, domnia sa a dobândit titlul de doctor în domeniul „Contabilitate“ în baza Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 3.824 din 3 mai 2006, precum și atestatul de abilitare în domeniul de studii universitare de doctorat „Finanțe“ prin Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 4.899 din 11 august 2016. … 80.Calitatea de cadru didactic universitar în domeniul studiilor economice a fost recunoscută de Curtea Constituțională ca fiind circumscrisă sintagmei „domeniu financiar“ reglementate de prevederile 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 și, prin urmare, experiența de cadru didactic în domeniul studiilor economice constituie deopotrivă experiență în domeniul financiar în sensul textului constituțional de referință. Acceptarea tezei contrare ar însemna excluderea de la accesul în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară tocmai a unor persoane cu înaltă expertiză în domeniul financiar, adică a celor care au dobândit, aprofundează și transmit cunoștințe în acest domeniu. … 81.Întrucât, în sine, documentele menționate demonstrează îndeplinirea condiției prevăzute de lege în privința numirii domnului Leonardo Badea în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, nu este necesară o analiză suplimentară cu referire la alte activități profesionale desfășurate de acesta, activități specifice cu incidență în domeniul financiar în calitate de parlamentar. Aceasta cu atât mai mult cu cât o astfel de analiză ține mai mult de o apreciere subiectivă, de competența Parlamentului, ca autoritate care realizează numirea în funcție, și care este singurul în măsură să stabilească în ce măsură activități specifice cu incidență în domeniul financiar, desfășurate în calitate de parlamentar, constituie deopotrivă experiență în domeniul financiar. Curtea Constituțională a statuat, de principiu, că simpla deținere a calității de deputat/senator nu constituie vechime în domeniul financiar. Nimic nu împiedică însă Parlamentul să ia în considerare (cu posibilitatea de a proba în mod corespunzător) activități specifice domeniului financiar pe care deputatul sau senatorul le desfășoară și să le aprecieze ca fiind experiență în domeniu, în sensul prevederilor 9 alin. (1) lit. a^2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012. … 82.Raționamentul și concluzia sunt deopotrivă valabile în privința doamnei Socol Aura Gabriela, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice – Departamentul de economie și politici economice, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată. Potrivit adeverinței eliberate de angajator (nr. 1.533 din 26 noiembrie 2018), de la 1 octombrie 2003 și până în 15 octombrie 2007, precum și din 1 octombrie 2009 până în prezent, doamna Aura Gabriela Socol a fost preparator, asistent, lector, conferențiar și, respectiv, profesor universitar la facultatea menționată. Domnia sa a dobândit titlul de doctor în domeniul „Economie“ în baza Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 3.658 din 10 aprilie 2009. … 83.Întrucât, în sine, documentele menționate demonstrează îndeplinirea condiției prevăzute de lege în privința numirii doamnei Aura Gabriela Socol în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, nu este necesară o analiză suplimentară cu referire la alte activități profesionale desfășurate de aceasta [angajată a Autorității de Supraveghere Financiară, a Ministerului Finanțelor Publice, a instituției financiare nebancare Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – S.A. – IFN, activități care, de altfel, sunt circumscrise domeniilor în care este cerută experiența de 8 ani, în sensul prevederilor 9 alin. (1) lit. a^2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012]. … 84.Referitor la domnul Birtalan Jozsef, se constată că a absolvit Institutul Politehnic Cluj-Napoca – Facultatea de Mecanică cu diplomă obținută în data de 29 august 1988. Potrivit adeverinței eliberate de Banca Comercială Română (nr. DRU/14.363/4 decembrie 2018), domnia sa a fost membru al Consiliului de administrație al Băncii Comerciale Române în perioada 28 octombrie 1999 – 22 aprilie 2004 și membru al Consiliului de Supraveghere în perioada 23 aprilie 2004 – 4 august 2006. De asemenea, potrivit adeverinței eliberate de Fondul Proprietatea (nr. 531 din 29 noiembrie 2018), domnia sa „a avut următoarele calități în cadrul Fondului Proprietatea – S.A.: membru al consiliului de supraveghere în perioada august 2007 – aprilie 2009, membru al Comitetului de Remunerare în perioada septembrie 2007 – aprilie 2008, membru al Comitetului pentru selectarea administratorului în perioada septembrie 2007 – aprilie 2008, membru al Comitetului de resurse umane în perioada aprilie 2008 – mai 2009, membru al Comitetului de audit în perioada aprilie 2008 – mai 2009“. Așa cum se arată și în punctele de vedere exprimate în cauză, Banca Comercială Română – S.A. este instituție de credit, iar Fondul Proprietatea – S.A., în perioada menționată, era o societate de investiții financiare aflată sub supravegherea CNVM, iar în prezent activează în sectorul de instrumente și investiții financiare, aflându-se totodată sub supravegherea Autorității de Supraveghere Financiară. … 85.În privința domnului Birtalan Jozsef se reține, așadar, incidența ipotezei experienței de peste 8 ani în domeniul „instituțiilor de credit“ și, respectiv, al „instituțiilor financiare nebancare“, domenii prevăzute în textul legal de referință, fiind, prin urmare, îndeplinite sub acest aspect condițiile de numire în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. … 86.În ceea ce îl privește pe domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan, potrivit actelor depuse la dosar, a absolvit în anul 2005 Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, iar în anul 2012, Facultatea de Drept din cadrul Universității Româno-Americane, urmată de master în domeniul Dreptului financiar, bancar și al asigurărilor, în anul 2015 la Universitatea „Nicolae Titulescu“ din București. Sub acest aspect, se constată, mai întâi, că art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 nu stabilește condiții în privința specialității studiilor. Lit. a^1) a art. 9 alin. (1), la care lit. a^2) a aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 face trimitere, stabilește doar faptul că sunt necesare „studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență“. Prin urmare, prezintă deopotrivă relevanță pentru aplicarea dispozițiilor referitoare la condițiile de numire în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară și studiile de lungă durată absolvite cu diplomă de licență în anul 2005, de la această dată urmând a se calcula vechimea prevăzută de textul de lege. Potrivit adeverinței eliberate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (nr. 5.720 din 29 noiembrie 2018), depusă la dosarul cauzei, domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan a exercitat în perioada 2 aprilie 2007 – 14 noiembrie 2018, adică mai mult de 11 ani, diverse funcții (consilier, expert, prim-vicepreședinte, în cadrul Comisiei Naționale de Valori Mobiliare, preluată în data de 29 aprilie 2013 de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și, respectiv, în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară). … 87.În privința domnului Wlassopol Ovidiu-Răzvan se reține, așadar, incidența ipotezei experienței de peste 8 ani în „instituțiile financiare nebancare“, domeniu prevăzut în textul legal de referință, fiind, prin urmare, îndeplinite sub acest aspect condițiile de numire în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. … 88.Doamna Dascălu Elena Doina a absolvit Academia de Studii Economice din București – Facultatea de Finanțe Contabilitate cu diplomă de licență în anul 1980. Domnia sa a dobândit diploma de doctor în domeniul „Contabilitate“ în baza Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 4.198 din 29 iulie 2002. A îndeplinit o serie de funcții, dintre care o menționăm ca având cu precădere relevanță în cauză pe aceea de vicepreședinte al Curții de Conturi – a se vedea Hotărârea Parlamentului României nr. 25/2008 privind numirea consilierilor de conturi, a președintelui și a vicepreședintelui Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 15 octombrie 2008 (2008-2017), secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (2005-2008), unde a coordonat Direcția generală de sinteză a politicilor bugetare, Direcția generală de programare bugetară și coordonarea politicilor publice sectoriale, Unitatea de coordonare a relațiilor bugetare cu Uniunea Europeană, Direcția reglementarea achizițiilor publice și prioritizarea investițiilor publice, Direcția generală a contabilității publice și a sistemului de decontări în sectorul public, Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar și control, secretar general adjunct al Ministerului Finanțelor Publice – Departamentul politica impozitelor și administrarea veniturilor (1991-2001), șef serviciu/controlor financiar în cadrul Curții de Conturi – Direcția de control financiar, șef serviciu, inspector general și inspector financiar în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (1980-1993). … 89.Așadar, și în privința doamnei Dascălu Elena Doina se reține incidența ipotezei experienței de peste 8 ani în „instituțiile financiare nebancare“, domeniu prevăzut în textul legal de referință, fiind, prin urmare, îndeplinite sub acest aspect condițiile de numire în funcția de membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. … 90.Privitor la numirea domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, în ambele dosare se arată că acesta și-a depus demisia din funcția de vicepreședinte al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaților cu nr. 1.631/20 noiembrie 2018, apreciindu-se că nu mai face obiectul sesizării. Într-o situație similară, Curtea Constituțională a statuat că „demisia din funcția de membru neexecutiv al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, (…) nu prezintă relevanță din perspectiva obiectului controlului de constituționalitate, câtă vreme actul criticat (…) nu a fost amendat în niciun fel de Parlament“ (Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014). Per a contrario, demisia prezintă relevanță constituțională în situația în care Parlamentul ia act de aceasta și modifică în consecință hotărârea ce face obiectul controlului de constituționalitate. … 91.Sub acest aspect, se constată că Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 44/2018 privind numirea unui vicepreședinte – membru executiv – sectorul instrumentelor și investițiilor financiare și a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Potrivit articolului unic din hotărârea menționată, „Se numesc, pe locurile devenite vacante prin demisie, vicepreședintele – membru executiv și un membru neexecutiv ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, pe durata rămasă a mandatului început la data de 14 noiembrie 2018, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, după cum urmează:– domnul Grădinescu Gabriel – vicepreședinte – membru executiv – sectorul instrumentelor și investițiilor financiare; … – domnul Țara Ioan Gheorghe – membru neexecutiv“. …  … 92.Așadar, Parlamentul a luat act de demisia formulată și a numit în consecință vicepreședintele – membru executiv și un membru neexecutiv ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, pe durata rămasă a mandatului început la data de 14 noiembrie 2018. Ca urmare, sesizarea formulată în privința domnului Bota Marius Sorin Ovidiu nu poate fi primită, actul criticat fiind modificat de Parlament. … 93.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge sesizările de neconstituționalitate formulate de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România și Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Senat și constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește