DECIZIA nr. 21 din 16 februarie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Irina Diana Roșca, prin mandatar, în Dosarul nr. 17.279/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 223D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că dispozițiile de lege supuse controlului au mai fost analizate de Curtea Constituțională prin raportare la critici similare. În acest sens, menționează Decizia nr. 70 din 24 februarie 2022. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 17 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 17.279/3/2017, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Irina Diana Roșca, prin mandatar, într-o cauză întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, pentru care reclamanta și-a desemnat un mandatar neavocat pentru a o reprezenta pe parcursul procesului.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile de lege criticate alterează dreptul de acces liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil și aduc atingere principiilor de bază ale dreptului procesual civil.  … 6.În acest sens, se arată că posibilitatea mandatarului unei persoane fizice de a depune, în numele mandantului său, doar cererea de chemare în judecată și documentele doveditoare nu are semnificația că principiul accesului liber la justiție i s-a asigurat pe deplin. Astfel, mandatarul nu poate obiecta față de excepțiile ridicate din oficiu sau de partea adversă și nu poate pune concluzii privind oportunitatea sau legalitatea unor măsuri procesuale, ceea ce înseamnă că accesul liber la justiție este alterat. Este lipsit de eficiență un drept garantat prin Legea fundamentală dacă nu există și mijloacele juridice concrete și eficiente pentru a-l valorifica. Or, accesul la justiție al persoanei îndreptățite este limitat, întrucât mandatarul nu poate pune concluzii în nicio fază a procesului. Îngrădirile impuse acestuia privind susținerea procesului pot afecta temeinicia soluției. Mai mult, în situația în care mandantul este în imposibilitatea fizică de a se prezenta în fața unei instanțe pentru a pune concluzii, nu poate fi surmontată interdicția pusă mandatarului în acest sens. … 7.Se mai susține că prevederile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu îndeplinesc niciunul dintre criteriile consacrate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la limitările ce pot fi aduse dreptului de acces liber la justiție. Astfel, nu poate fi identificat niciun scop legitim pentru introducerea acestor limitări; limitarea nu duce la o mai bună administrare a justiției și nici la o sporire a securității juridice, acestea fiind scopurile legitime care ar justifica limitările. Nu poate fi vorba despre o proporționalitate cu scopul legitim urmărit, care practic nu există, restricția fiind severă, nerezonabilă și aducând atingere bunei administrări a justiției și conducând la scăderea încrederii populației în aceasta. … 8.Se mai arată că dreptul la un proces echitabil presupune o serie de garanții ale procesului civil, cum ar fi egalitatea armelor, oralitatea procesului, contradictorialitatea acestuia, dreptul la apărare și altele. În ceea ce privește egalitatea armelor, partea reprezentată de un mandatar neavocat este plasată într-o situație de net dezavantaj față de celelalte părți, atunci când nu poate pune concluzii față de o excepție ridicată de altă parte sau de instanță. Acordarea dreptului de a depune note scrise părții reprezentate de mandatar neavocat încalcă alte două principii fundamentale, și anume al oralității și al contradictorialității procesului civil.  … 9.Tribunalul București – Secția a V-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care, la data ridicării excepției, aveau următorul cuprins: „În fața primei instanțe, precum și în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor“. … 14.Ulterior sesizării Curții Constituționale, textul de lege criticat a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, fiind introdusă posibilitatea reprezentării și în recurs, nu doar în fața primei instanțe și a celei de apel, a persoanelor fizice prin avocat sau alt mandatar.  … 15.Curtea observă că autoarea excepției, prin mandatar, își îndreaptă critica împotriva prevederilor tezei a doua a art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform cărora, dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor, acestea urmând să fie considerate obiect al excepției de neconstituționalitate. … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, formulată prin mandatar, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Se invocă, de asemenea, și dispozițiile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 83 din Codul de procedură civilă permit reprezentarea convențională a persoanelor fizice în fața instanțelor judecătorești, precizând că aceasta se poate realiza fie prin avocat, fie printr-un alt mandatar. Autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate critică regula procedurală cuprinsă în teza a doua a textului menționat, potrivit căreia, în ipoteza în care mandatul de reprezentare în instanță este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. … 18.Textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală, precum cele invocate în cauza de față. Astfel, prin Decizia nr. 77 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, paragrafele 14-16, Curtea a constatat că limitele și condițiile în care poate fi exercitat mandatul de reprezentare, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune concluzii în instanță în numele părții doar prin intermediul unui avocat, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. … 19.Curtea a reținut, totodată, că restricția mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanță nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiție și nici a dreptului la apărare, întrucât mandatarul păstrează posibilitatea de a formula cereri, de a ridica excepții, de a propune probe în tot cursul procesului, precum și de a depune concluzii scrise, iar partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 332 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012, Decizia nr. 191 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, Decizia nr. 412 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, Decizia nr. 749 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007, sau Decizia nr. 726 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006). … 20.Totodată, Curtea a constatat că, prin alin. (2) al art. 83, legiuitorul a oferit și posibilitatea de a pune concluzii orale în fața instanțelor judecătorești acelui mandatar care, fără să fie avocat, este licențiat în drept și, în același timp, este soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea reprezentată. De altfel, prevederile art. 83 din Codul de procedură civilă, în ansamblul lor, sunt destinate să asigure plenitudinea dreptului de acces liber la justiție, reglementând reprezentarea convențională ca un mecanism de facilitare a exercitării acestui drept fundamental. Faptul că persoana care consideră necesar să apeleze la justiție pentru apărarea unor drepturi sau interese proprii nu este obligată să efectueze exclusiv personal acest demers reprezintă o înlesnire pe care legiuitorul a conceput-o în scopul asigurării unor mijloace efective și eficiente de transpunere în practică a dispozițiilor art. 21 din Constituție (Decizia nr. 860 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020, paragraful 17). … 21.Curtea a apreciat, de asemenea, că modalitatea de reglementare a reprezentării convenționale asigură și exercitarea deplină a dreptului de apărare, întrucât limitarea posibilității mandatarului de a pune concluzii orale în fața instanței nu reprezintă altceva decât o garanție pentru realizarea dreptului consacrat de art. 24 din Legea fundamentală. În considerarea importanței acestui tip de apărare în cadrul procesului, legiuitorul a apreciat că este necesar să impună realizarea acesteia într-o manieră profesionistă, prin intermediul unui avocat, asigurându-se astfel că justițiabilul va beneficia de o apărare care să întrunească exigențele calitative suficiente pentru a-i servi interesele procesuale și a respecta standardele unui proces echitabil (Decizia nr. 860 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 18). … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea acestei jurisprudențe, își mențin valabilitatea cele statuate prin deciziile mai sus citate. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Irina Diana Roșca, prin mandatar, în Dosarul nr. 17.279/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește