DECIZIA nr. 208 din 28 mai 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) din secțiunea a 4-a și ale art. 22 alin. (1)-(4) din secțiunea a 6-a din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Voichița-Ileana Cisteian și Ioan Gabriel Bucur în Dosarul nr. 9.432/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 575D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 696D/2018, nr. 1.150D/2018, nr. 1.151D/2018, nr. 1.180D/2018, nr. 1.400D/2018, nr. 1.577D/2018, nr. 2.125D/2018, nr. 2.126D/2018, nr. 2.634D/2019 și nr. 2.635D/2019, având obiect parțial identic. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Sorin Chițu și Georgiana Ionescu, de Horia Florian Băjan și alții, de Valeriu Păcuraru și Valentin Rusu, de Claudiu Ștefan Țăndăreanu, de Mariusz-Emil Popescu și alții, Dan Alexandru Schipor și Adrian Străchinar, de Răzvan Căpățână și de Florina Carmen Dinescu în dosarele nr. 8.114/2/2017, nr. 9.020/2/2017, nr. 9.096/2/2017, nr. 9.428/2/2017, nr. 3.893/2/2018, nr. 927/2/2018, nr. 2.984/2/2018 și nr. 2.988/2/2018 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și de către Elena Alina Askar și, respectiv, de Mihaela Luca în dosarele nr. 739/42/2018 și, respectiv, nr. 663/42/2018 ale Curții de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea pune în discuție, din oficiu, conexarea dosarelor menționate mai sus la Dosarul nr. 575D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. … 6.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 696D/2018, nr. 1.150D/2018, nr. 1.151D/2018, nr. 1.180D/2018, nr. 1.400D/2018, nr. 1.577D/2018, nr. 2.125D/2018, nr. 2.126D/2018, nr. 2.634D/2019 și nr. 2.635D/2019 la Dosarul nr. 575D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca nefondată, a excepției. Astfel, arată că este nefondată critica întemeiată pe art. 16 din Constituție, deoarece în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 se definește clar categoria personalului auxiliar al instanțelor și parchetelor, inclusiv personalul IT și grefierii. … 8.De asemenea, este nefondată și critica întemeiată pe art. 1 alin. (3) din Constituție referitoare la statul de drept, deoarece nu se creează o incertitudine cu privire la identificarea reglementărilor aplicabile modului de salarizare a specialiștilor IT. … 9.Critica întemeiată pe art. 41 și 53 din Constituție este nefondată, deoarece statul nu garantează cuantumul vreunui salariu. Ca atare, și critica referitoare la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 este nefondată, întrucât normele legale instituie reguli privind aplicarea în timp a Legii-cadru nr. 153/2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:10.Prin Sentința civilă nr. 1.708 din 5 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.432/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (2) din secțiunea a 4-a și ale art. 22 alin. (1)-(4) din secțiunea a 6a din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Voichița-Ileana Cisteian și Ioan Gabriel Bucur și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 575D/2018. … 11.Prin Încheierea din 20 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.114/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor anexei nr. V, capitolul II, nr. crt. 1-4 și 7-9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sorin Chițu și Georgiana Ionescu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 696D/2018. … 12.Prin Sentința civilă nr. 2.734 din 12 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.020/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (2), secțiunea a 6-a și art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Horia Florian Băjan și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.150D/2018. … 13.Prin Sentința civilă nr. 2.735 din 12 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.096/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (2), secțiunea a 6-a și art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Valeriu Păcuraru și Valentin Rusu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.151D/2018. … 14.Prin Încheierea din 26 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.428/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1), ale art. 39 alin. (5), precum și a dispozițiilor anexei nr. V, capitolul VIII, art. 17 alin. (2) și art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Claudiu Ștefan Țăndăreanu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.180D/2018. … 15.Prin Sentința civilă nr. 3.543 din 7 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.893/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor capitolului II din anexa nr. V și ale art. 17 alin. (1) din capitolul VIII al anexei nr. V, prin raportare la art. 22 alin. (1) și art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mariusz-Emil Popescu și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.400D/2018. … 16.Prin Sentința civilă nr. 3.553 din 10 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 927/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor anexei nr. V, capitolul VIII, secțiunea a 4-a, art. 17 alin. (2) și secțiunea a 6-a, art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dan Alexandru Schipor și Adrian Străchinar și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.577D/2018. … 17.Prin Încheierea din 5 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.984/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6), precum și ale anexei nr. V, capitolul II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Răzvan Căpățână și face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.125D/2018. … 18.Prin Încheierea din 5 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.988/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6), precum și ale anexei nr. V, capitolul II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florina Carmen Dinescu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.126D/2018. … 19.Prin Încheierea din 18 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 739/42/2018, Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6), precum și ale anexei nr. V, cap. II, nr. crt. 1, 2, 3, 4, 7, 8 și 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu privire la stabilirea salariilor de bază ale personalului de specialitate informatică din cadrul instanțelor și parchetelor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Elena Alina Askar și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.634D/2019. … 20.Prin Încheierea din 18 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 663/42/2018, Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6), precum și ale anexei nr. V, cap. II, nr. crt. 1, 2, 3, 4, 7, 8 și 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu privire la stabilirea salariilor de bază ale personalului de specialitate informatică din cadrul instanțelor și parchetelor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihaela Luca și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.635D/2019. … 21.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în litigii având ca obiect plângeri, formulate în temeiul art. 7 alin. (2) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, împotriva unor hotărâri emise, în temeiul art. 7 alin. (1) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, de către organele de conducere prevăzute în dispoziția anterior menționată, prin care s-a stabilit modul de salarizare a autorilor. … 22.În motivarea excepției de neconstituționalitate, prevederile art. 17 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt criticate din perspectiva mai multor dispoziții constituționale. Astfel, deoarece acestea reglementează în mod identic salarizarea specialiștilor IT și a informaticienilor-șefi și a grefierilor, se încalcă principiul, consacrat în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căruia situațiile obiectiv diferite trebuie tratate în mod diferențiat. Cu referire la specialiștii IT și informaticienii-șefi se menționează că aceștia se situează, în mod obiectiv și rezonabil, într-o situație diferită de cea a grefierilor, din perspectiva poziției de ierarhizare superioară acestei din urmă categorii, precum și a complexității funcției. … 23.Discriminarea subzistă deoarece legiuitorul nu oferă nicio justificare pentru modificarea regimului de reglementare a salarizării specialiștilor IT și a informaticienilor-șefi. Faptul că salariile acestora, până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, „erau nesimțite și trebuiau scăzute“ sau că „alții trăiesc cu salariul minim pe economie“ nu poate reprezenta, în viziunea autorilor, o justificare acceptabilă. … 24.Având în vedere numărul foarte mic al personalului considerat a fi discriminat, impactul bugetar la nivel macroeconomic al reducerii salariilor este cu totul nesemnificativ, deși foarte important pentru fiecare dintre cei care fac parte din acest personal. În plus, apreciază autorii, personalul considerat a fi discriminat nu se află într-o situație similară cu alți specialiști din domeniul IT, de exemplu, cei care lucrează ca funcționari publici în cadrul primăriilor sau al caselor de pensii, întrucât activitățile pe care le desfășoară diferă prin gradul de complexitate. … 25.Autorii mai susțin că prin introducerea unei discriminări vădite, lipsite de orice justificare rezonabilă, se aduce atingere și art. 1 alin. (3) din Constituție referitor la statul de drept, valoare care se opune luării unor decizii arbitrare. Astfel, se critică faptul că Legea-cadru nr. 153/2017 creează incertitudine cu privire la identificarea reglementării aplicabile modului de salarizare a specialiștilor IT și a informaticienilor-șefi, precum și cu privire la consecințele produse de aplicarea etapizată a acesteia, nefiind suficientă, în opinia autorilor, o singură referință, cuprinsă într-o anexă, aplicabilă pentru anul 2022. … 26.Autorii mai arată că se încalcă art. 41 și art. 53 din Constituție, deoarece rațiunile avute în vedere de Curtea Constituțională atunci când a stabilit, în Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, constituționalitatea măsurii de restrângere a exercițiului dreptului la muncă, constând în reducerea temporară a salariilor din sectorul public, sunt inaplicabile în cazul soluției alese de legiuitor prin adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 a cărei aplicare conduce la scăderea salariilor specialiștilor IT și informaticienilor-șefi, singura categorie de personal din cadrul personalului din sistemul justiției aflată într-o atare situație. În plus, autorii constată că, spre deosebire de situația analizată de Curte în decizia antereferită, măsura criticată în prezenta cauză nu are caracter temporar și a fost adoptată pe fond de creștere și nu de criză economică. … 27.În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, autorii pleacă de la două observații. Mai întâi, specialiștii IT și informaticienii-șefi din cadrul instanțelor și al parchetelor de pe lângă acestea se află într-o situație comparabilă cu specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, personal al cărui mod de salarizare este reglementat de art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. În al doilea rând, modul de salarizare a celor două categorii este diferit, fiind dezavantajată prima categorie. Autorii apreciază că acest tratament este contrar art. 16 din Constituție, având în vedere, pe de o parte, că, deși Legea-cadru nr. 153/2017 a urmărit creșterea veniturilor tuturor bugetarilor, cele ale specialiștilor IT și ale informaticienilor-șefi au scăzut și, pe de altă parte, salarizarea acestora a fost reglementată de legile anterioare intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 împreună cu cea a personalului prevăzut de art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. … 28.Se mai arată că cele două categorii de personal menționate anterior sunt reglementate de art. 116-118 din Legea nr. 304/2004, în sensul că membrii acestora au același statut și aceeași grilă salarială. Cu toate acestea, Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează în mod diferit salarizarea celor două categorii de personal. … 29.Se arată că, prin adoptarea unei legi de modificare a Legii nr. 304/2004 și care se află „în stadiu de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate ridicate cu privire la alte chestiuni“, legiuitorul a revenit asupra soluției excluderii specialiștilor IT și a informaticienilor-șefi din categoria specialiștilor la care se referă art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017. … 30.Mai departe, autorii excepției semnalează că art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 blochează în mod discriminatoriu orice majorare salarială ulterioară care se prezumă a se acorda întregului personal din sistemul bugetar până în anul 2022. În plus, modalitatea de salarizare a specialiștilor IT din justiție încalcă principiile sistemului de salarizare prevăzute de art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017. … 31.Se încalcă, în opinia autorilor, dreptul constituțional la un trai decent, având în vedere că modificările salariale îi pun în imposibilitatea de a-și achita ratele la credit contractate într-o perioadă în care salariul avea un cuantum mai mare, credite care au fost contractate tocmai având în vedere acest cuantum. … 32.De asemenea, este încălcat și dreptul de proprietate privată garantat de Protocolul la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece modificările aduse de dispozițiile criticate înfrâng speranța legitimă de a se menține nivelul salarial avut timp de 10 ani anteriori intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. Prin adoptarea măsurii criticate, legiuitorul și-a depășit marja de apreciere de care dispune în reglementarea politicilor sale economico-sociale și, de asemenea, a încălcat prevederile art. 53 din Constituție. … 33.Prevederile art. 14 alin. (1) și ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă, în opinia autorilor, principiul previzibilității legii, deoarece nu este posibilă stabilirea cu certitudine a datei de la care se acordă indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor. De asemenea, în opinia autorilor, este nesocotit și principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale. … 34.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 696D/2018, nu-și formulează punctul de vedere, apreciind că acesta nu este obligatoriu atunci când excepția nu este ridicată din oficiu. … 35.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.180D/2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 36.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 2.125D/2018 și nr. 2.126D/2018, nu formulează un punct de vedere cu privire la excepție. … 37.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în restul cauzelor în care a sesizat Curtea, că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Astfel, prin Legea-cadru nr. 153/2017 întreaga categorie profesională a specialiștilor este salarizată prin raportare la aceleași dispoziții din cuprinsul actului normativ, reclamanții solicitând încadrarea în altă grilă de salarizare – stabilită de cap. I lit. B nr. crt. 4, grilă care determină/fixează nivelul salariului pentru procurorul cu grad de judecătorie. Or, astfel cum au arătat chiar reclamanții, aceștia nu îndeplinesc o atare funcție, astfel că nu se poate discuta despre existența unui tratament inegal. … 38.Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere că măsura legislativă criticată nu respectă prevederile art. 53 din Constituție. … 39.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 40.Guvernul, în dosarele Curții nr. 2.634D/2019 și nr. 2.635D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în susținere, Decizia Curții Constituționale nr. 428 din 4 iulie 2019. … 41.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:42.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 43.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum se configurează ca urmare a analizei motivării excepției, precum și a erorilor strecurate în dispozitivele actelor de sesizare, îl reprezintă, în realitate, dispozițiile art. 14 alin. (1), ale art. 38 alin. (6) și ale art. 39 alin. (5), precum și dispozițiile cap. II și ale art. 17 și art. 22 din cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. … 44.Astfel, cu privire la criticile aduse fie art. 17 alin. (1), fie art. 17 alin. (2) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea observă că, în realitate, acestea nu vizează exclusiv aceste alineate, ci soluția stabilirii în mod identic a salariilor de bază ale grefierilor și ale specialiștilor IT. În plus, criticile nu vizează și personalul conex a cărui salarizare este, de asemenea, reglementată de art. 17 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Ca atare, se va reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 17 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire strictă la sintagma salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate. … 45.De asemenea, Curtea observă că în acele dosare în care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a capitolului II din anexa nr. V la Legea nr. 153/2017, fără să fi fost sesizată și cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, soluția prevăzută în capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 este dependentă din punct de vedere logic de soluția prevăzută în art. 17 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Ca atare, în aceste dosare, se va considera că ambele reglementări constituie obiect al sesizării Curții Constituționale. În plus, conținutul capitolului II este criticat numai cu privire la soluția reglementării în mod identic a salarizării personalului IT și a grefierilor, și nu cu referire și la soluțiile pe care le conține, în integralitatea lor. … 46.În sfârșit, cu referire la forma originară a capitolului II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea constată că o parte dintre prevederile acestuia au fost ulterior modificate prin mai multe acte normative, fără ca vreuna dintre acestea să elimine soluția legislativă a reglementării identice a salarizării personalului IT și a grefierilor. … 47.Dispozițiile criticate se referă la indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor [art. 14 alin. (1)]; aspecte care țin de aplicarea în timp a Legii-cadru nr. 153/2017 [art. 38 alin. (6) și art. 39 alin. (5)]; familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională [anexa nr. V]; salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor [capitolul II al anexei nr. V]; reglementări specifice personalului din sistemul justiției [capitolul VIII al anexei nr. V], salarizarea și celelalte drepturi salariale ale personalului auxiliar de specialitate și ale personalului conex [art. 17 din capitolul VIII] și la salarizarea specialiștilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete [art. 22 al capitolului VIII]. … 48.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (1)-(2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 47 referitor la nivelul de trai decent, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la nediscriminare și art. 1 din Primul Protocol la aceasta privind dreptul de proprietate privată. … 49.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a mai examinat critici similare aduse dispozițiilor care fac obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. Astfel, în Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 17 octombrie 2019, paragraful 22, Curtea a reținut că includerea, sub aspectul salarizării, a specialiștilor în domeniul informatic în categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. În sprijinul unei astfel de concluzii, Curtea s-a raportat la jurisprudența sa prin care a statuat că este dreptul și obligația autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, și prin Decizia nr. 408 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 26 octombrie 2017), precum și la cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57). … 50.În plus, Curtea a observat că acceptarea susținerilor autorilor excepției ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai putea modifica sistemul de salarizare, pe motiv că ar crea diferențe față de sistemul anterior de salarizare (a se vedea paragraful 23 din Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019). … 51.Curtea a respins și argumentele referitoare la instituirea unei discriminări între specialiștii IT și alte categorii de specialiști din sistemul judiciar, deoarece este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare, la diferite autorități sau instituții publice (a se vedea Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, paragraful 24). … 52.Mai departe, Curtea a respins și criticile întemeiate pe prevederile art. 41 și ale art. 53 din Constituție, reținând că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, iar modificarea reglementărilor în această materie nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, paragraful 27). … 53.În sfârșit, Curtea a constatat că este lipsită de temei și critica de neconstituționalitate potrivit căreia odată cu aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017, veniturile salariale ale specialiștilor IT au fost diminuate, de vreme ce dispozițiile art. 38 alin. (2) lit. a) din lege stabilesc că: „Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;“. În aceste condiții, a statuat Curtea, nu poate fi reținută o restrângere a exercițiului dreptului la muncă, în componenta sa privind dreptul la salariu, în sensul art. 53 din Constituție și, în consecință, dispozițiile art. 41 și ale art. 53 din Legea fundamentală invocate nu sunt încălcate (a se vedea Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, paragrafele 28-29). … 54.Aceste considerente au fost reluate într-o decizie ulterioară a Curții, respectiv Decizia nr. 845 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 13 martie 2020, prin care a fost respinsă o excepție de neconstituționalitate similară. … 55.Cu referire la critica potrivit căreia prevederile art. 14 alin. (1) și ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă principiul previzibilității legii, deoarece nu este posibilă stabilirea cu certitudine a datei de la care se acordă indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor, se impune precizarea că simpla urmare a regulilor fundamentale privind aplicarea în timp a normelor legale este suficientă pentru a delimita intervalul de aplicare a normelor abrogate de Legea-cadru nr. 153/2017 de cel al aplicării acesteia. … 56.Având în vedere jurisprudența enunțată, precum și faptul că nu au survenit rațiuni de natură să impună reconsiderarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, și prezenta excepție de neconstituționalitate. … 57.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Voichița-Ileana Cisteian și Ioan Gabriel Bucur, de Sorin Chițu și Georgiana Ionescu, de Horia Florian Băjan și alții, de Valeriu Păcuraru și Valentin Rusu, de Claudiu Ștefan Țăndăreanu, de Mariusz-Emil Popescu și alții, de Dan Alexandru Schipor și Adrian Străchinar, de Răzvan Căpățână și de Florina Carmen Dinescu în dosarele nr. 9.432/2/2017, nr. 8.114/2/2017, nr. 9.020/2/2017, nr. 9.096/2/2017, nr. 9.428/2/2017, nr. 3.893/2/2018, nr. 927/2/2018, nr. 2.984/2/2018 și nr. 2.988/2/2018 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și de către Elena Alina Askar și Mihaela Luca în dosarele nr. 739/42/2018 și nr. 663/42/2018 ale Curții de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 14 alin. (1), ale art. 38 alin. (6) și ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și dispozițiile cap. II și ale art. 17 și art. 22 din cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește