DECIZIA nr. 208 din 20 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Lorin – S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 86/44/2019/a1 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 338D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că asupra textului de lege criticat Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 7 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 86/44/2019/a1, Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Societatea Lorin – S.R.L. din Galați într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru datorate pentru introducerea unei cereri de revizuire a unei hotărâri judecătorești. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea arată că textul criticat este neconstituțional în măsura în care nu îndeplinește condițiile de claritate, precizie și previzibilitate reglementate de Constituție și de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Acest text este neconstituțional în măsura în care permite interpretarea, aplicarea arbitrară, părtinitoare și chiar abuzivă. Totodată, textul este neconstituțional în măsura în care se încalcă drepturi și principii prevăzute de art. 1, 15, 16, 20, 21, 24, 59 și 148 din Constituție. … 6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: „Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.“ … 10.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat aduce atingere următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (5) sub aspectul condițiilor de calitate ale legii, art. 15 – Universalitatea, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. … 11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea indică mai multe articole din Constituție, fără a arăta motivele pentru care acestea sunt încălcate. Totodată, formulează critici cu privire la neclaritatea textului, care ar rezulta din interpretarea făcută de instanțele de judecată în hotărârile pronunțate. … 12.Curtea reține că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, aceasta este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate. … 13.Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea constată că singurul articol din Constituție dintre cele indicate de autoare cu privire la care se poate reține existența unei minime critici de neconstituționalitate este art. 21 referitor la accesul liber la justiție. … 14.Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale prin impunerea plății unor taxe judiciare de timbru, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, arătând că, potrivit dispozițiilor constituționale, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind astfel justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Astfel, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii, iar impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, așadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe, astfel cum este cea criticată în prezenta cauză. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut – Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea Decizia nr. 792 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 14 ianuarie 2016, paragraful 23). … 15.În final, Curtea reține că aspectele privind interpretarea și aplicarea legii nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanțelor care se pronunță în căile de atac asupra hotărârilor pronunțate în fond. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Lorin – S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 86/44/2019/a1 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 aprilie 2023.Definitivă și general obligatorie.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește