DECIZIA nr. 208 din 17 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prin prisma art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Lăcrămioara Rob, în Dosarul nr. 3.981/100/2015 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.968D/2016. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, nu este contrară principiului liberului acces la justiție, atât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 6 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.981/100/2015, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 prin prisma dispozițiilor art. 193 din Codul de procedură civilă“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta Maria Lăcrămioara Rob, în cadrul soluționării recursului formulat de autoarea excepției împotriva sentinței civile având ca obiect obligarea pârâtului – Inspectoratul General al Poliției Române – la acordarea gradației corespunzătoare vechimii în muncă și a drepturilor salariale corespunzătoare, sentință care s-a întemeiat și pe art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că „interpretarea art. 30 din Legea nr. 284/2010 prin prisma prevederilor art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă este excesivă și dă posibilitatea perpetuării unei situații injuste pentru angajat și în viitor, fără a se putea adresa justiției“. Mai mult, consideră că documentul prin care i-a fost acordată gradația, și anume decizia ordonatorului de credit, nu i-a fost adus la cunoștință. Fluturașul de salariu nu este un document care să ateste modul de stabilire a salariului și nici modul de calcul al acestuia, astfel încât nu poate fi echivalat cu o încunoștințare. În final, autoarea excepției susține că „nerespectarea unei proceduri prealabile nu poate duce la îngrădirea liberului acces la justiție și la soluționarea conflictelor de muncă direct în fața instanței de judecată“. … 6.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal consideră că textele criticate sunt constituționale. Astfel, art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 instituie o procedură administrativă prin care persoana nemulțumită de modalitatea de stabilire a salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor și a altor drepturi trebuie să formuleze, în termen de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, o contestație ce se depune la ordonatorul de credite, iar împotriva măsurilor dispuse în soluționarea contestației, persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente. Această procedură nu încalcă accesul liber la justiție, deoarece, după soluționarea procedurii administrative, partea nemulțumită se poate adresa justiției, în vederea stabilirii drepturilor sale. Această procedură a urmărit ca, în prealabil, să fie lămurite aspectele de ordin intern și ca autoritatea administrativă să poată reveni motivat asupra dispoziției de stabilire a drepturilor salariale. Această procedură este în strânsă legătură nu doar cu dispozițiile art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ci și cu dispozițiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, specifice condițiilor formulării acțiunilor în contencios administrativ. De altfel, reclamanta este nemulțumită nu doar de stabilirea unei proceduri administrative prealabile, ci și de stabilirea unor termene procedurale pe care nu le-a respectat și care, potrivit art. 185 din Codul de procedură civilă, conduc la decăderea din exercitarea dreptului. Nu în ultimul rând, instanța consideră că stabilirea unei proceduri administrative și a termenelor în care această procedură trebuie să fie efectuată a urmărit soluționarea cu celeritate a eventualelor abateri de la legalitate, precum și stabilitatea actelor necontestate în termenul prevăzut de lege. Prin urmare, instanța consideră că stabilirea unei proceduri administrative prealabile este specifică contenciosului administrativ, iar dispozițiile de lege criticate nu contravin art. 21 din Constituție. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu încalcă accesul liber la justiție, dat fiind că nu fac altceva decât să stabilească o procedură administrativă care are scopul de a lămuri aspecte de ordin intern ale autorității administrative emitente a actului respectiv, acesta din urmă având posibilitatea de a reveni motivat asupra dispoziției inițiale de stabilire a drepturilor salariale. Dacă, în această etapă, solicitarea persoanei respective nu este satisfăcută, aceasta se poate adresa instanței de judecată, în vederea stabilirii drepturilor salariale. … 9.Avocatul Poporului precizează că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, nefiind de natură să îngrădească accesul liber la justiție, din moment ce există posibilitatea sesizării instanței de judecată. Astfel, parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional, nu îngrădește dreptul de acces liber la justiție, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești, aspect reținut și de Curtea Constituțională, în Decizia nr. 1.224 din 20 septembrie 2011. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, prin prisma dispozițiilor art. 193 din Codul de procedură civilă. Analizând motivarea recursului prin care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, reiese că autoarea excepției critică, în realitate, dispozițiile art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 și ale art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut: – Art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010:(1)Soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor și a altor drepturi care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competența ordonatorilor de credite.(2)Contestația poate fi depusă în termen de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.(3)Ordonatorii de credite vor soluționa contestațiile în termen de 10 zile lucrătoare.(4)Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării soluționării contestației în scris.“ … – Art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă („Procedura prealabilă“): „Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.“  …  … 13.Curtea reține că, ulterior sesizării sale, Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate din Legea-cadru nr. 284/2010 își produc în continuare efectele juridice, deoarece în anul 2015, când a fost formulată acțiunea în justiție în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, acestea erau în vigoare.  … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 30 alin. (1)-(3) din Legea-cadru nr. 284/2010 instituie o procedură administrativă prealabilă, obligatorie, în materia stabilirii drepturilor salariale ale personalului din sistemul bugetar, prin care persoana nemulțumită de modul de stabilire a drepturilor salariale poate face contestație la ordonatorul de credite care a emis actul administrativ de stabilire a salariului. De asemenea, potrivit art. 30 alin. (4) din aceeași lege, împotriva măsurilor dispuse în soluționarea contestațiilor, persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii. Așa cum a reținut și Curtea Constituțională în Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, acest text de lege consacră atât o procedură prealabilă, de contestare a actelor administrative de stabilire a drepturilor salariale, la ordonatorul de credite, cât și o procedură jurisdicțională, ce se desfășoară în fața instanțelor judecătorești. Această reglementare din legea-cadru a fost preluată și în legile anuale de salarizare. … 16.Dispozițiile art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă constituie norme procedurale referitoare la sesizarea instanțelor, potrivit cărora procedura prealabilă trebuie îndeplinită înainte de sesizarea instanței judecătorești, atât timp cât este prevăzută de lege. … 17.Principala critică a autoarei excepției este cea referitoare la instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, în materia stabilirii drepturilor salariale. În această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, a stabilit (prin Decizia nr. 9 din 29 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 988 din 13 decembrie 2017, paragraful 47), că rolul acestei proceduri este „tocmai asigurarea posibilității ordonatorului de credite de a corecta rapid orice eroare în stabilirea salariilor. „De asemenea, prin aceeași decizie, paragrafele 48 și 49, s-a stabilit că „nu fac obiectul procedurii de contestare administrativă alte categorii de drepturi (sporuri, compensații, ajutoare) reglementate de lege, ce pot intra în venitul brut al salariatului, nerecunoscute de angajator, și nici eventualele solicitări de acordare retroactivă a oricăror drepturi salariale, pentru aceste situații este aplicabil dreptul comun care permite formularea unei acțiuni directe la instanța competentă a statua asupra litigiilor privind drepturile salariale pretinse de părți, recunoscute sau nu de ordonatorii de credite. Prin urmare, atunci când pretențiile angajaților nu rezultă dintr-o încadrare/reîncadrare pretins nelegală, ci vizează obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum și atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ/act adițional la contractul individual de muncă ori actul respectiv nu a fost comunicat angajaților, admisibilitatea cererii de chemare în judecată cu care salariatul a învestit instanța specializată în litigii de muncă nu este condiționată de parcurgerea procedurii prealabile.“ … 18.Asupra instituirii obligativității parcurgerii unei proceduri prealabile, Curtea s-a mai pronunțat, cu privire la dispoziții similare din domeniul stabilirii pensiilor, prin Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, prin Decizia nr. 1.080 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 5 februarie 2013, prin Decizia nr. 315 din 18 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 20 august 2013, sau prin Decizia nr. 476 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014. Prin aceste decizii, Curtea a statuat că, reglementând procedura administrativă obligatorie și prealabilă sesizării instanțelor, legiuitorul a urmărit degrevarea instanțelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale, prin interpunerea comisiilor de contestații în procedura de soluționare a acestora. Astfel, persoanele nemulțumite pot supune deciziile de pensii controlului comisiei de contestații, fără a mai parcurge procedura, în principiu de mai lungă durată, din fața instanțelor de judecată și, numai în situația când nu sunt mulțumiți de hotărârile acestei comisii, pot să le supună analizei instanței de judecată.  … 19.Curtea a mai statuat că o astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând eo ipso atingere dreptului de acces liber la justiție, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanței de judecată. Prevederile art. 21 din Constituție nu interzic existența unei astfel de proceduri administrative prealabile și nici obligativitatea acesteia, atât timp cât nu are un caracter jurisdicțional. De altfel, în același sens, s-a pronunțat Curtea Constituțională și prin Decizia nr. 121 din 9 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 8 martie 2010, în care a statuat că „instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu este contrară principiului liberului acces la justiție cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești“. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunțată în Cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, paragraful 51, ori Hotărârea din 26 aprilie 1995, pronunțată în Cauza Fischer împotriva Austriei, paragraful 28, că imperative de suplețe și eficacitate, pe deplin compatibile cu protecția drepturilor garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pot justifica intervenția prealabilă a unor organe administrative care nu îndeplinesc condițiile cerute de art. 6 paragraful 1 din Convenție. Ceea ce impun însă dispozițiile acestui articol convențional este ca decizia unei asemenea autorități să fie supusă controlului ulterior, exercitat de un organ de plină jurisdicție, adică un „tribunal“ în sensul Convenției. … 20.Având în vedere toate aceste considerente, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție. … 21.Referitor la criticile autoarei excepției privind documentul prin care i s-a comunicat modul de stabilire a salariului, Curtea constată că acestea nu reprezintă critici de neconstituționalitate, ci aspecte privind interpretarea și aplicarea legii, care intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Lăcrămioara Rob în Dosarul nr. 3.981/100/2015 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește