DECIZIA nr. 207 din 28 mai 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Felicia Boar în Dosarul nr. 8.154/117/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.357D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției a transmis la dosar note scrise, prin care susține admiterea criticilor de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că, în realitate, critica de neconstituționalitate vizează aspecte referitoare la interpretarea legii, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 695 din 31 octombrie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 7 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.154/117/2017, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Felicia Boar cu prilejul soluționării apelului împotriva unei sentințe într-o cauză având ca obiect drepturi bănești. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate creează situații discriminatorii în măsura în care permit interpretarea restrictivă potrivit căreia o persoană care deține titlul de doctor într-un singur domeniu primește indemnizație pentru acest titlul dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul, în timp ce o persoană care are o lucrare interdisciplinară nu primește indemnizația respectivă. Or, pentru a nu se ajunge în situații discriminatorii, în situațiile în care lucrarea științifică dezvoltă subiecte din mai multe domenii de activitate, iar titularul tezei își desfășoară activitatea în unul dintre acele domenii, atunci, în mod firesc, acesta este îndreptățit să primească indemnizație de doctorat. Invocând aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind egalitatea în drepturi (spre exemplu, Decizia nr. 685 din 22 iunie 2012), se susține că diferența de tratament juridic instituită prin interpretarea restrictivă a dispozițiilor „art. 14 alin. (1) teza a doua“ din Legea-cadru nr. 153/2017 nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, în condițiile în care se ajunge în ipoteza excluderii de la acordarea indemnizației aferente titlului de doctor a unor categorii de persoane aflate în aceeași situație cu persoanele cărora indemnizația le este acordată doar pentru că teza de doctorat nu este una interdisciplinară. Se susține că atunci când într-o lucrare sunt aprofundate mai multe discipline, una dintre acestea va fi trecută în mod expres pe diploma aferentă titlului de doctor, fără ca aceasta să aibă semnificația că lucrarea în sine nu ar fi interdisciplinară. În aprecierea autoarei excepției nimic nu justifică apariția unei diferențieri între cele două categorii de persoane, cele care au teza într-un singur domeniu și cele care au o lucrare în care se întrepătrund mai multe domenii, de vreme ce prima categorie primește indemnizația, iar pentru cea de-a doua categorie, care s-a perfecționat în cadrul unor repere profesionale similare, dar interdisciplinare, nu există niciun motiv pentru care să nu primească indemnizație pentru doctorat, atât timp cât își desfășoară activitatea în unul dintre domeniile pe care le-a aprofundat în lucrarea științifică. … 7.Se mai susține că, în contradicție cu regulile de redactare a actelor normative, prevăzute de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, sintagma „dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul“ din cuprinsul prevederilor legale criticate are caracter echivoc, de vreme ce autoritățile și instituțiile publice aplică diferențiat norma legală. … 8.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autoarea excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din examinarea actului de sesizare și a notelor scrise ale autoarei excepției, rezultă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează prevederile art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017, având următorul cuprins: „Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul.“ … 13.În opinia autoarei excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilesc acordarea indemnizației lunare pentru titlul științific de doctor personalului care deține titlul științific de doctor, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul. Indemnizația respectivă face parte din categoria drepturilor salariale suplimentare, stabilite de legiuitor, în limitele opțiunii sale, iar rațiunea acordării acestei indemnizații este încurajarea personalului plătit din fonduri publice de a participa activ în viața științifică, de a-și perfecționa cunoștințele într-un domeniu dat și de a-și îmbunătăți performanțele profesionale la locul de muncă. … 15.În același timp, examinând excepția de neconstituționalitate, prin prisma criticii de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta este similară cu cea analizată prin Decizia Curții Constituționale nr. 695 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2020, prin care instanța de contencios constituțional a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017, soluție care se impune și în prezenta cauză. … 16.Astfel, din analiza actului de sesizare în prezenta cauză, rezultă că autoarea excepției își desfășoară activitatea în calitate de cadru didactic în domeniul biologie, iar titlul științific de doctor este obținut în domeniul agronomie. În acest context se reține că, în realitate, ceea ce a determinat invocarea excepției este interpretarea sintagmei „dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul“ din cuprinsul dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. Or, interpretarea și aplicarea acestui text de lege în raport cu rațiunea care a stat la baza adoptării sale revin angajatorului, iar, în cazul unui litigiu, instanțelor de judecată, nefiind de resortul contenciosului constituțional. Interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. De asemenea, o greșită interpretare și aplicare a legii poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar, iar acceptarea unui punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, Curtea, exercitând competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 și 21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19). … 17.În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aspectele referitoare la aplicarea și interpretarea legii în spețele deduse spre judecată instanțelor judecătorești. … 18.În raport cu cele expuse, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza finală din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Felicia Boar în Dosarul nr. 8.154/117/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește