DECIZIA nr. 207 din 17 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) lit. c),art. 22 alin. (7) și art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Aurel Munteanu și de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“ în Dosarul nr. 2.069/110/2015 al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.882D/2016.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere că desemnarea prin ordin a persoanelor competente să acorde gradele profesionale și partajarea atribuțiilor acestor persoane, care, în mod corespunzător, pot să dispună și cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor, nu sunt de natură să afecteze constituționalitatea normelor criticate. În acest sens se invocă Decizia nr. 653 din 17 octombrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 26 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.069/110/2015, Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) lit. c),art. 22 alin. (7) și art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aurel Munteanu și de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“ – intervenient accesoriu – într-o cauză având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Dispoziției nr. 115 din 8.04.2015, emisă de Inspectoratul de Poliție Bacău, prin care s-a dispus încetarea raportului de muncă al autorului Aurel Munteanu, ca urmare a clasării medicale „inapt pentru îndeplinirea serviciului de poliție pe timp de pace“. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, încălcând principiul securității raporturilor juridice în componenta sa privind accesibilitatea, claritatea și previzibilitatea legii și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Se arată că, prin Decizia nr. 871 din 10 decembrie 2015, paragraful 20, Curtea, referitor la tehnica trimiterilor legislative, a reținut că „trimiterea de la un text de lege la altul, în cadrul unui anumit act normativ sau la un alt act normativ, este un procedeu frecvent utilizat în scopul realizării economiei de mijloace. Pentru a nu se repeta de fiecare dată, legiuitorul poate face trimitere la o altă prevedere legală în care sunt stabilite expres anumite prescripții normative. Efectul dispoziției de trimitere constă în încorporarea ideală a prevederilor la care se face trimiterea în conținutul normei care face trimitere. Se produce astfel o împlinire a conținutului ideal al normei care face trimiterea cu prescripțiile celuilalt text“. Totodată, autorii au invocat Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 și Decizia nr. 172 din 24 martie 2016. … 6.În final, se apreciază că Parlamentul a delegat fără drept competența exclusivă de legiferare în sfera raporturilor funcției publice ministrului afacerilor interne, un organ al puterii executive, care a emis un ordin nepublicat în Monitorul Oficial al României. Ca atare, având în vedere că ordinul ministrului afacerilor interne nepublicat și necunoscut reclamantului este încorporat ideal în norma de trimitere, dispozițiile criticate din Legea nr. 360/2002 sunt norme inaccesibile și imprevizibile. … 7.Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția trebuie admisă, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul susține că, având în vedere similitudinea problematicii supuse atenției prin prezenta excepție de neconstituționalitate cu cea analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 și Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, este posibil ca argumentele reținute de instanța de control constituțional prin aceste decizii să fie aplicabile și în speța de față. Prin urmare, revine Curții Constituționale sarcina ca din susținerile autorilor excepției să poată reține aspectele de neconstituționalitate. … 10.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere exprimat anterior în cauze având același obiect, în sensul constituționalității dispozițiilor art. 15 alin. (1) lit. c) și art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 și neconstituționalității art. 22 alin. (7) din același act normativ. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (1) lit. c),art. 22 alin. (7) și art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:– Art. 15 alin. (1) lit. c):Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către: […]c)inspectorul general al Poliției Române și șefii celorlalte structuri ale Ministerului Administrației și Internelor, potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, pentru agenții de poliție.“; …  … – Art. 22 alin. (7): „Competențele emiterii actelor administrative privind nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor, în condițiile legii.“; … – Art. 69 alin. (1):Încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competența de acordare a gradelor profesionale și are loc: […]b)la pierderea capacității de muncă, în condițiile legii, cu excepția situației în care a intervenit menținerea în activitate în condițiile art. 33^1;“. …  …  … 14.În opinia autorilor excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legii și ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, cu titlu prealabil, Curtea reține că, referitor la denumirea actuală a autorității administrației publice centrale la care art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 face referire, în prezent, funcționează Ministerul Afacerilor Interne, înființat prin reorganizarea Ministerului Administrației și Internelor, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 29 martie 2013. … 16.Curtea reține că dispozițiile art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare, și, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 18 iulie 2017, și Decizia nr. 653 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.002 din 18 decembrie 2017, a statuat conformitatea acestor prevederi cu normele fundamentale. … 17.Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, din perspectiva reglementării prin ordin al ministrului afacerilor interne a competențelor ce țin de modificarea raportului de serviciu, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5) și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2017, paragrafele 40-42, și Decizia nr. 653 din 17 octombrie 2017, paragraful 33, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, fără a putea reține motivele invocate de autorul excepției, respectiv cele pe care s-a fundamentat Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014. Așadar, prin deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014, nr. 637 din 13 octombrie 2015, nr. 172 din 24 martie 2016 și nr. 244 din 19 aprilie 2016, Curtea a constatat neconstituționalitatea unor texte din Legea nr. 360/2002 care permiteau delegarea reglementării unor „elemente esențiale“ referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului, funcționar public cu statut special, către ministrul de resort care era abilitat să adopte ordine. Ca atare, din analiza art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 Curtea a reținut că termenul „competențe“ are înțelesul de „persoană competentă“ care își exercită atribuțiile.  … 18.Din analiza conținutului normativ al dispozițiilor art. 15 alin. (1) lit. c) și art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 Curtea reține că termenul de „competență“ are același înțeles ca și cel din cuprinsul art. 22 alin. (7) din același act normativ, de „persoană competentă“ care își exercită atribuțiile de acordare a gradelor profesionale, și nu cel de element esențial al raportului juridic de serviciu al polițistului, în sensul celor reținute de instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa. Aceste aspecte pot fi reglementate prin ordin al ministrului, cu respectarea art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului, iar acestea trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. … 19.Cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) lit. c),art. 22 alin. (7) și art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, formulată din perspectiva unei lipse de claritate și previzibilitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015 (paragraful 29), că trăsătura esențială a statului de drept o constituie supremația Constituției și obligativitatea respectării legii și că „Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea tuturor legilor și tuturor actelor normative cu aceasta“ (Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004), ceea ce înseamnă că aceasta „implică, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelență un stat în care se manifestă domnia legii“ (Decizia nr. 13 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999). În acest sens, prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225, Curtea a reținut că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative și că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). … 20.Cu privire la aceleași cerințe de calitate a legii, garanție a principiului legalității, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârile din 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007, 24 mai 2007 și 5 ianuarie 2010, pronunțate în cauzele Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66), Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34) și Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), a reținut obligativitatea asigurării acestor standarde de calitate a legii drept garanție a principiului legalității. În plus, a fost statuat faptul că nu poate fi considerată drept „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. … 21.Aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate prevăd suficient de clar persoanele abilitate să acorde avansarea în grad profesional, respectiv să dispună încetarea raporturilor de serviciu pentru agenții de poliție, potrivit competențelor/ atribuțiilor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne. Ca atare, dispozițiile art. 15 alin. (1) lit. c),art. 22 alin. (7) și art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 au un conținut normativ clar și precis pentru a putea fi aplicate și oferă suficiente repere pentru ca destinatarul acestora – în cazul de față, polițistul – să înțeleagă sensul lor și să își adapteze conduita. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurel Munteanu și de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“ în Dosarul nr. 2.069/110/2015 al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 15 alin. (1) lit. c), art. 22 alin. (7) și art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește