DECIZIA nr. 206 din 7 aprilie 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 876 din 6 septembrie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 426
ActulREFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 113
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 102
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 60
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 113
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 57
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 58
ART. 3REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 348
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 60
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 113
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 1
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 113
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LALEGE 25 24/03/2017 ART. 2
ART. 9REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 17
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 50
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 60
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 113
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 26
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 32
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 40
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 349 11/05/2017
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 113
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 419 03/05/2012
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 184 06/03/2012
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 507 09/04/2009
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 864 10/07/2008
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 567 07/06/2007
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 376 30/05/2017
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 481 18/06/2015
ART. 14REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 430
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 349 11/05/2017
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 113
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 32
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 40
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 1
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 51 07/06/1995 ART. 113
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 259 27/04/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 333 30/05/2023





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia-Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Oana-Cristina Puică – magistrat-asistent

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), (2) și (3), ale art. 17 alin. (1) și (5), ale art. 50 alin. (1) și (2), ale art. 60 alin. (1), (2) și (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Marin Țuluș în Dosarul nr. 9.958/311/2015 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.327D/2018.2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 martie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie, și au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 7 aprilie 2022, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:3.Prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.958/311/2015, Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), (2) și (3), ale art. 17 alin. (1) și (5), ale art. 50 alin. (1) și (2), ale art. 60 alin. (1), (2) și (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Excepția a fost ridicată de Marin Țuluș într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 raportat la art. 348 din Codul penal, cauză aflată în etapa procesuală a soluționării apelurilor.4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 1 alin. (2) și (3), ale art. 17, ale art. 50, ale art. 60 alin. (2) și (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 încalcă principiile constituționale privind statul de drept, legalitatea, universalitatea drepturilor și a libertăților fundamentale, egalitatea în drepturi, viața intimă, familială și privată, dreptul la învățătură, dreptul de asociere, munca și protecția socială a muncii, libertatea economică și înfăptuirea justiției. Consideră că textele criticate încalcă principiul legalității, din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate a legii, de exemplu, cu privire la modul de înființare a Uniunii Naționale a Barourilor din România și a barourilor. De asemenea, arată că dispozițiile de lege criticate impun dobândirea calității de membru al unui barou care face parte din Uniunea Națională a Barourilor din România ca formă exclusivă de exercitare a profesiei de avocat, ceea ce încalcă dreptul la muncă și libertatea economică, prin îngrădirea dreptului de exercitare a acestei profesii. Totodată, libertatea de acces în profesie pe baza studiilor juridice este restricționată de examene fără acreditare universitară. Astfel, consideră că Legea nr. 51/1995 este abuzivă, având drept scop menținerea discriminării, prin marginalizarea unei categorii importante de absolvenți de studii juridice și avantajarea doar a anumitor persoane, prin obstrucționarea concurenței și a dezvoltării profesiei de avocat, precum și prin crearea premiselor pentru condamnarea nelegală și represiunea nedreaptă a membrilor unor barouri care nu fac parte din Uniunea Națională a Barourilor din România. De asemenea, arată că modalitatea de primire în profesia de avocat încalcă dreptul la muncă, libertatea economică și dreptul la viață intimă, familială și privată.5.Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 1 alin. (1), (2) și (3), ale art. 17 alin. (1) și (5), ale art. 50 alin. (1) și (2), ale art. 60 alin. (1), (2) și (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011. Din notele scrise ale autorului excepției, depuse în motivarea criticii, reiese că aceasta vizează, în realitate, dispozițiile art. 1 alin. (2) și (3), ale art. 17, ale art. 50, ale art. 60 alin. (2) și (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, republicată în 2011, cu modificările aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. În temeiul prevederilor art. II din Legea nr. 25/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017, Legea nr. 51/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, dându-se textelor o nouă numerotare. Curtea se va pronunța însă asupra textelor de lege criticate în numerotarea și având cuprinsul care au produs efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor art. 1 alin. (2) și (3), ale art. 17, ale art. 50, ale art. 60 alin. (2) și (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, având următorul cuprins:– Art. 1 alin. (2) și (3): (2)Profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.(3)Constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatată și din oficiu.;– Art. 17: (1)Primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puțin anual și la nivel național, potrivit prezentei legi și Statutului profesiei de avocat.(2)Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susține în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și se desfășoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bază o metodologie elaborată și aprobată de Consiliul U.N.B.R.(3)Tematica examenului este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia națională de examen.(4)Comisia națională de examen este formată cu precădere din avocați – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barourilor.(5)Dispozițiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, precum și judecătorilor de la instanțele internaționale.– Art. 50: (1)Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București. Sediul baroului este în orașul de reședință al județului, respectiv în municipiul București.(2)Baroul are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu.(3)Contribuția avocaților la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.(4)Patrimoniul baroului poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.– Art. 60 alin. (2) și (6): (2)U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu și buget proprii. […](6)Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.– Art. 113 alin. (1) și (2): (1)La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.(2)De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi.10.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității, ale art. 15 referitor la universalitatea drepturilor și a libertăților fundamentale, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată, ale art. 32 privind dreptul la învățătură, ale art. 40 referitor la dreptul de asociere, ale art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 45 referitor la libertatea economică și ale art. 124 alin. (1) referitor la înfăptuirea justiției.11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia a mai formulat o excepție identică în același dosar penal, în cursul procedurii de cameră preliminară.12.Astfel, prin Încheierea din 25 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.958/311/2015/a1, Judecătoria Slatina a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2) și (3), ale art. 17, ale art. 50, ale art. 60 alin. (2) și (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de același autor – Marin Țuluș – și care a format obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 794D/2016, soluționat prin Decizia nr. 349 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 10 august 2017, prin care excepția a fost respinsă ca neîntemeiată.13.În jurisprudența sa, Curtea a statuat că o decizie a sa are autoritate de lucru judecat în ipoteza în care obiectul, cauza și părțile sunt aceleași atât în cadrul excepției soluționate prin respectiva decizie, cât și în cadrul excepției ridicate ulterior. Astfel, ținând seama de prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție și ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, referitoare la obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, întrucât prima decizie intră în puterea lucrului judecat și, în consecință, excepția este inadmisibilă (Decizia nr. 567 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007, Decizia nr. 864 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 august 2008, Decizia nr. 507 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 9 iunie 2009, Decizia nr. 184 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 mai 2012, și Decizia nr. 419 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012).14.De asemenea, Curtea a reținut că hotărârea de sesizare a Curții Constituționale se bucură de autoritate de lucru judecat sub aspectul dispoziției de sesizare cu excepția de neconstituționalitate, astfel încât, dacă este invocată din nou aceeași excepție de neconstituționalitate, instanța judecătoreasă a quo are competența de a invoca – din oficiu – și de a admite excepția autorității de lucru judecat. De aceea, în condițiile în care instanța judecătorească nu își îndeplinește această atribuție, revine instanței constituționale competența de a respinge ca inadmisibilă – în temeiul dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, ale art. 11 alin. (3) și ale art. 14 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 430 din Codul de procedură civilă – excepția de neconstituționalitate astfel formulată, întrucât dispozițiile procesual civile referitoare la autoritatea de lucru judecat atașată hotărârilor judecătorești sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul deciziilor Curții Constituționale (Decizia nr. 481 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, paragraful 14, și Decizia nr. 376 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 2 august 2017, paragraful 15).15.Raportând cele de mai sus la cauza de față, Curtea observă că instanța judecătoreasă a quo, și anume Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, sesizând Curtea Constituțională prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.958/311/2015, nu a ținut cont de autoritatea de lucru judecat de care se bucura – sub aspectul dispoziției de sesizare a Curții Constituționale – Încheierea din 25 aprilie 2016, pronunțată de Judecătoria Slatina în Dosarul nr. 9958/311/2015/a1. Așadar, printr-o decizie anterioară, și anume Decizia nr. 349 din 11 mai 2017, mai sus citată, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2) și (3), ale art. 17, ale art. 50, ale art. 60 alin. (2) și (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, iar decizia pronunțată are – pentru părțile aflate în litigiu – autoritate de lucru judecat cu privire la problema de constituționalitate dezlegată. O atare concluzie se impune prin prisma faptului că excepția de neconstituționalitate supusă analizei Curții Constituționale a fost formulată de aceeași parte – Marin Țuluș – în cadrul aceluiași proces – excepția fiind reiterată în calea de atac a apelului, obiectul excepției îl constituie aceleași dispoziții din Legea nr. 51/1995, iar cauza pe care se fundamentează este identică, întrucât motivarea excepției este raportată la aceleași prevederi din Constituție, și anume art. 1 alin. (3) și (5), art. 15, 16, 20, 26, 32, 40, 41, 45 și art. 124 alin. (1). Mai mult, argumentația pretinsei relații de contrarietate între obiectul excepției și textele constituționale menționate este, de asemenea, identică. În aceste condiții este evident că Decizia nr. 349 din 11 mai 2017 se bucură de autoritate de lucru judecat în raport cu părțile din proces – efecte inter partes litigantes.16.Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2) și (3), ale art. 17, ale art. 50, ale art. 60 alin. (2) și (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 este inadmisibilă.17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2) și (3), ale art. 17, ale art. 50, ale art. 60 alin. (2) și (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Marin Țuluș în Dosarul nr. 9.958/311/2015 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x