DECIZIA nr. 206 din 30 martie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 787 din 4 octombrie 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 77 24/06/2009
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 77 24/06/2009
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 77 24/06/2009
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 6REFERIRE LAOUG 77 24/06/2009
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE 246 14/12/2010
ART. 13REFERIRE LAOUG 77 24/06/2009
ART. 13REFERIRE LAOUG 77 24/06/2009 ART. 10
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 15REFERIRE LALEGE 124 29/05/2015
ART. 15REFERIRE LAOUG 92 29/12/2014 ART. 1
ART. 15REFERIRE LAOUG 77 24/06/2009
ART. 15REFERIRE LAOUG 77 24/06/2009 ART. 10
ART. 16REFERIRE LALEGE 124 29/05/2015 ART. 2
ART. 16REFERIRE LAOUG 92 29/12/2014
ART. 16REFERIRE LALEGE 246 14/12/2010
ART. 16REFERIRE LAOUG 77 24/06/2009 ART. 10
ART. 16REFERIRE LAOUG 77 24/06/2009 ART. 27
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 72 28/02/2017
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 1344 13/10/2011
ART. 18REFERIRE LATRATAT 25/03/1957 ART. 49
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 20REFERIRE LAOUG 77 24/06/2009 ART. 1
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 45 17/02/2015
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 45 17/02/2015 ART. 18
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 136 12/03/2020





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Varga Attila – judecător
Ionița Cochințu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 3 lit. C. (i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, excepție ridicată de Societatea Keti Bar – S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 2.549/102/2015 al Tribunalului Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 354D/2016.2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autoarea excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, deoarece criticile formulate sunt simple afirmații ce nu constituie motive care să justifice încălcarea prevederilor constituționale ale art. 56.5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, întrucât motivele invocate în susținerea acesteia nu pot fi convertite într-o veritabilă excepție de neconstituționalitate, fiind critici aduse modului în care este redactat textul de lege în discuție.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 4 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.549/102/2015, Tribunalul Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 3 lit. C. (i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, excepție ridicată de Societatea Keti Bar – S.R.L. din Târgu Mureș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită, pe de o parte, obligarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc să soluționeze contestațiile formulate și, pe de altă parte, anularea unor decizii privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc.7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că așezarea justă a sarcinilor fiscale înseamnă „moralitate, rezonabilitate, proporționalitate, echilibru, egalitate, nediscriminare“. Or, este injust ca statul, care are monopolul asupra organizării jocurilor de noroc, să reglementeze activități creatoare de vicii pentru cetățenii săi, respectiv să dea drept de organizare unor firme private în schimbul unor taxe de licențiere și de autorizare, stimulând dezvoltarea acestui sector, iar apoi să instituie anumite taxe pe viciu. Se consideră, totodată, că taxa instituită prin prevederile criticate nu este nici rezonabilă, atât din punct de vedere moral, cât și din punct de vedere economic, deoarece organizatorul de jocuri de noroc care a plătit taxa de licență și de autorizare este obligat să mai plătească o taxă pe viciu, context în care apreciază că aceasta nu își găsește nici rațiunile de proporționalitate, egalitate și echilibru. Cumularea celor două taxe, de licență și de autorizare, la care se mai adaugă cheltuielile necesare funcționării societății organizatoare de jocuri de noroc, are ca efect inhibarea jucătorilor și falimentarea societăților, cu atât mai mult cu cât legiuitorul a înțeles să încadreze în categoria „viciilor“ doar aparatele de tip slot-machine, nu și celelalte jocuri de noroc.8.Tribunalul Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, context în care arată că cele două tipuri de taxe au cauzalitate și finalitate diferite. De asemenea, menționează că nicio prevedere constituțională nu stabilește vreo interdicție de a impune taxe și impozite diferite asupra aceleiași activități.9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece nu îndeplinește cerințele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în ceea ce privește necesitatea ca sesizările să fie făcute în formă scrisă și motivate.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile pct. 3 lit. C. (i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „C. (i) Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare“. Dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i), la care fac referire prevederile criticate, au următorul cuprins: „(1) Jocurile de noroc se clasifică după cum urmează: […] e) jocurile tip slot-machine: – jocuri tradiționale – de trei tipuri, respectiv: (i) slot-machine dacă evenimentele sunt organizate în prezența fizică a participanților prin intermediul mașinilor, utilajelor și instalațiilor specifice, care vor fi operate în locații specializate în care se poate desfășura activitatea de jocuri de noroc, iar câștigul este nelimitat și depinde de hazard;“14.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt menționate prevederile constituționale ale art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, din evaluarea dinamicii legislative, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, care constituie actul normativ principal în materia organizării și exploatării jocurilor de noroc, a suferit diferite modificări legislative. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 a fost modificată prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014. Prin art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 s-au adus modificări și completări punctului 4 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, anexă care se referă la „taxe speciale“, respectiv prin art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C. din anexa laOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009] s-a legiferat taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine [400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licență]. Totodată, în virtutea prevederilor constituționale privind cursul procesului legislativ al unei ordonanțe de urgență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, care a reglementat mai multe aspecte, printre care și adoptarea unei noi anexe cuprinzând taxele percepute în activitatea jocurilor de noroc, prevăzându-se la punctul 3. – Taxe speciale […] C. (i) că „Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare“.16.De asemenea, atât prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, cât și prin art. II din Legea nr. 124/2015 s-a prevăzut o situație tranzitorie, pentru operatorii jocurilor de noroc licențiați la momentul intrării în vigoare a acestei legi, respectiv operatorii economici care dețin licență de organizare și autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării în vigoare a acestei legi, și nu doresc continuarea activității în noile condiții pot desfășura această activitate până la data expirării autorizațiilor, cu respectarea prevederilor art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și a unor anumite condiții prevăzute de lege; de la data intrării în vigoare a acestei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și (iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației.17.Curtea constată că soluția legislativă criticată în prezenta cauză a mai format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017*), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.Notă
*) Decizia Curții Constituționale nr. 72 din 28 februarie 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 28 iunie 2017.
18.Cu acel prilej, Curtea a observat că prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, s-a reținut că, în materia jocurilor de noroc, trebuie luată în considerare jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii, prevăzute de art. 49 CE [actualul art. 56 din TFUE]. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunțată în Cauza C258/08, Ladbrokes Betting Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și-a reconfirmat jurisprudența potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naționale de a limita dependența de jocurile de noroc și de a preveni frauda în domeniu. Instanța europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori. Curtea a precizat că o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul european.19.În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea a observat că aceasta este neîntemeiată, prevederile criticate fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale menționate, întrucât cetățenii au îndatorirea fundamentală de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. Existența unei obligații exprese a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituție, și a unei obligații a statului de a proteja interesele naționale în activitatea financiară este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească obligațiile sale față de cetățeni și de agenții economici, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală.20.În acest context, Cutea reiterează faptul că statul, in concreto Guvernul, acționând în calitate de legiuitor delegat, dar și Parlamentul, au marjă largă de apreciere în ceea ce privește reglementarea jocurilor de noroc, iar impunerea unor taxe, precum este cea criticată în speța de față, se circumscrie acestor statuări, mai ales că organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat [a se vedea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009].21.Cu privire la susținerea potrivit căreia prevederile criticate instituie o discriminare, prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale, ca urmare a faptului că nu cad sub incidența acestora și ceilalți organizatori de alt tip de jocuri, Curtea a observat că aceasta este neîntemeiată, întrucât nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor situații egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Or, nu este cazul în privința reglementărilor criticate în speța de față, deoarece acestea nu trebuie privite în mod izolat, ci trebuie avută în vedere întreaga legislație în materia jocurilor de noroc, respectiv atât aspectele particulare ale fiecărui tip de joc de noroc, cât și aspectele generale.22.Față de cele prezentate, precum și față de considerentele de principiu reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa și reiterate, spre exemplu, prin Decizia nr. 45 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 27 mai 2015, paragraful 18, potrivit cărora fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni, Curtea constată că prevederile criticate îndeplinesc cerințele constituționale cuprinse în prevederile invocate în susținerea excepției.23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Keti Bar – S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 2.549/102/2015 al Tribunalului Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile pct. 3 lit. C. (i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureș – Secția contencios administrativ și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x