DECIZIA nr. 205 din 9 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2), art. 16, art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. a) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Mariana Georgeta Răchită în Dosarul nr. 5.575/3/2017/a1 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.602D/2017. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției și pentru partea Georgeta Andrei, doamna avocat Cristina Gabriela Răchită, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 161D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Elena Grigoraș în Dosarul nr. 3.829/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă. … 4.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, doamna avocat Cristina Gabriela Răchită, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea acestora. Reprezentantul autoarelor excepției și cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 161D/2018 la Dosarul nr. 2.602D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autoarelor excepției, care solicită admiterea acesteia. În susținerea acestei cereri, arată că prin înlăturarea posibilității stabilirii despăgubirilor bănești la valoarea de circulație pe care imobilul revendicat o avea la data soluționării notificării și evaluarea acestuia prin raportare la grila notarială în vigoare la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 s-a depășit marja de apreciere pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut-o statului român în ceea ce privește stabilirea despăgubirilor. Mai susține că terminologia folosită nu este suficient de clară și previzibilă, cu referire la compensarea prin puncte. În același sens, consideră că nu poate fi stabilită natura juridică a punctelor prin care se realizează compensarea, acordarea acestora nefiind aptă să asigure o reparație echitabilă. Face, de asemenea, o comparație, sub aspectul modului de calcul al despăgubirilor, cu foștii chiriași care au cumpărat imobilele în temeiul Legii nr. 112/1995, dar au fost evinși, și foștii proprietari care și-au revendicat imobilele în baza Legii nr. 10/2001. În fine, susține că nu se asigură o justă despăgubire în sensul art. 44 alin. (3) din Constituție, întrucât, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, operează, în privința persoanelor îndreptățite, o expropriere nouă, mascată. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu sunt încălcate dispozițiile din Legea fundamentală invocate. Precizează, totodată, că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat prin numeroase decizii în sensul constituționalității textelor de lege criticate și nu există motive pentru schimbarea practicii în această materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Decizia civilă nr. 391 din 16 august 2017 și Încheierea din 20 octombrie 2017, pronunțate în dosarele nr. 5.575/3/2017/a1 și, respectiv, nr. 3.829/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și Tribunalul București – Secția a V-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 16, art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. a) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Mariana Georgeta Răchită și Elena Grigoraș în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de obligare a Ministerului Finanțelor Publice, a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la plata de despăgubiri pentru imobile revendicate în temeiul Legii nr. 10/2001, la valoarea care se va stabili prin expertiză. În Dosarul nr. 2.602D/2017, Curtea a fost sesizată prin decizia prin care Curtea de Apel București a admis recursul declarat de reclamantă împotriva încheierii prin care Tribunalul București a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, pe motivul lipsei legăturii cu cauza a dispozițiilor legale criticate. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se critică, în esență, faptul că prin textele de lege criticate s-a înlăturat posibilitatea despăgubirii bănești la valoarea de circulație de la data soluționării cererii, posibilitate inițial stabilită prin Legea nr. 10/2001. Se arată că pentru imobilele preluate de stat în perioada de referință a legii nu se mai poate acorda o prealabilă despăgubire, iar una dreaptă se putea acorda doar înainte de modificarea Legii nr. 10/2001 prin textele din Legea nr. 165/2013 supuse controlului de constituționalitate. Acestea elimină posibilitatea stabilirii despăgubirilor prin expertiză, precizând că evaluarea se face conform grilei notariale în vigoare la momentul intrării în vigoare a legii și că măsurile reparatorii constau în compensarea prin puncte. Sub acest aspect, în motivarea excepției, se arată că punctele nu reprezintă o dreaptă despăgubire în sens constituțional. Textele de lege criticate elimină posibilitatea stabilirii despăgubirilor la valoarea de la data soluționării notificării, limitând în timp și cuantum evaluarea la valoarea de la nivelul anului 2013, când România se afla în plină criză imobiliară, înregistrând o scădere drastică a tranzacțiilor imobiliare și a valorii de circulație a imobilelor. Dispozițiile legale criticate operează o expropriere nouă, mascată, pentru partea de despăgubire reprezentând diferența dintre valoarea imobilului în anul 2013 și valoarea imobilului la momentul încasării sumelor, după transformarea punctelor în echivalentul bănesc. Se susține, totodată, că textele de lege criticate pun persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii într-o situație de inferioritate, discriminatorie, față de cumpărătorii în baza Legii nr. 112/1995 tot ai unor imobile preluate abuziv, evinși de foștii proprietari, cumpărători care au posibilitatea reală, concretă, de a obține pe cale judecătorească prețul reactualizat al imobilului, stabilit prin expertiză judiciară, potrivit art. 50^1 din Legea nr. 10/2001, la valoarea de circulație de la momentul întocmirii unei astfel de expertize judiciare, iar nu limitat la valoarea din anul 2013. … 10.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, drepturile și principiile fundamentale constituționale evocate nefiind încălcate prin stipularea ca măsură reparatorie a acordării de puncte, într-un cuantum stabilit potrivit algoritmului prevăzut prin Legea nr. 165/2013, care este un act normativ special. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea acestui punct de vedere, menționează referirile făcute de Curtea Constituțională la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care se arată că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului (Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, paragraful 127). Având în vedere că art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție permite legiuitorului organic să stabilească limitele și conținutul dreptului de proprietate, Curtea a mai arătat că Legea nr. 165/2013 nu impune plafonarea despăgubirilor – măsură recomandată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului -, ci, dimpotrivă, prevede acordarea lor integrală, dar prin raportare la un alt sistem de referință al evaluării decât cel preexistent – cel al aplicării grilei notariale, conform art. 21 alin. (6) din lege – și fără acordarea de dobânzi sau penalități. Curtea a subliniat că această măsură nu este însă de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție (Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014). În legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a observat că modul de reparare a injustițiilor și a abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013). Invocă, de asemenea, deciziile Curții Constituționale nr. 599 din 20 septembrie 2016, nr. 712 din 6 decembrie 2016 și nr. 714 din 6 decembrie 2016. … 13.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, arătând că, în opinia sa, situația generată de acestea nu este de natură a aduce atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii, doar pentru că legiuitorul a ales să reglementeze în mod diferit modalitatea de calcul al despăgubirilor în vederea emiterii titlului de despăgubire. De asemenea, prin instituirea unei noi proceduri de stabilire și acordare a despăgubirilor, după verificarea documentelor care au stat la baza deciziilor emise de unitățile deținătoare, nu se suprimă dreptul de proprietate privată. În privința celorlalte critici de neconstituționalitate raportate la normele constituționale, apreciază că nu pot fi reținute, întrucât prin prevederile legale supuse controlului de constituționalitate nu se aduce atingere principiilor constituționale invocate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autoarelor excepției de neconstituționalitate și a părții Georgeta Andrei, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (2), art. 16, art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. a) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (2): „(2) În situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, măsurile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, precum și măsura compensării prin puncte, prevăzută în cap. III.“; … – Art. 16: „Cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină potrivit art. 21 alin. (6) și (7).“; … – Art. 21 alin. (6): „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“; … – Art. 50 lit. a): „a) sintagma «despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv», cuprinsă în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se înlocuiește cu sintagma «măsuri compensatorii în condițiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România»;.“ …  … 17.În opinia autoarelor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 44 alin. (1)-(3) referitor la garantarea și ocrotirea egală a dreptului de proprietate privată și la condițiile exproprierii și art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietății private. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare, instanța de contencios constituțional respingând, prin numeroase decizii, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 19.Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 73 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 20 aprilie 2015, Curtea a observat că prevederile art. 16 și art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 reflectă modalitatea aleasă de legiuitorul român de a rezolva problema restituirii imobilelor preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist, în cadrul marjei de apreciere recunoscute acestuia de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care au fost reținute în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. … 20.În acest sens, art. 16 și art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 statuează că cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Ambele texte dau expresie intenției legiuitorului român de a realiza un echilibru între interesul particular al fiecărei persoane îndreptățite la despăgubiri și interesul general al societății, acela de a nu destabiliza situația economică a statului prin acordarea unor despăgubiri al căror cuantum însumat să fie de natură să afecteze grav bugetul național. … 21.De asemenea, de exemplu, prin Decizia nr. 495 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 8 noiembrie 2018 (paragrafele 21 și 22), cu privire la criticile referitoare la prevederile din Legea nr. 165/2013 care instituie soluția acordării de măsuri compensatorii sub formă de puncte pentru situația în care restituirea în natură nu este posibilă, Curtea a reiterat jurisprudența sa anterioară, reținând că prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, a apreciat că aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Legea nr. 165/2013 a fost adoptată ca urmare a pronunțării de către instanța europeană a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care a fost lăsată statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. Având în vedere aceste constatări, Curtea a apreciat că nu se poate reține critica referitoare la pretinsa nesocotire a dispozițiilor din Legea fundamentală care garantează dreptul de proprietate privată. … 22.Referitor la modul de stabilire a despăgubirii la o valoare justă, determinată conform standardelor internaționale, iar nu prin raportare la grila notarială valabilă la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, Curtea a reținut că scopul legiuitorului român a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. În aceeași ordine de idei, Curtea a făcut referire și la Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României (paragraful 127), prin care instanța de la Strasbourg a reamintit că, în cazul privării de proprietate în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 și următoarele]. … 23.Instanța de contencios constituțional a mai observat că prin intermediul acestui nou sistem de calcul este, într-adevăr, posibil ca valoarea despăgubirilor acordate sub formă de puncte să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie (Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente) referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Dar legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Astfel, deși printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, menite să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, totuși, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând doar sistemul de referință al evaluării. … 24.Cele statuate în jurisprudența citată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a acesteia. … 25.În ceea ce privește pretinsa discriminare instituită prin reglementările legale în vigoare, respectiv cele cuprinse în Legea nr. 165/2013 și cele din Legea nr. 10/2001 referitoare la modul de stabilire a despăgubirilor pentru foștii proprietari deposedați în mod abuziv, respectiv pentru chiriașii imobilelor preluate în mod abuziv de statul român și care au devenit proprietari în condițiile Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, dar le-au fost desființate contractele de vânzare-cumpărare, Curtea observă că este vorba despre situații diferite, a căror reglementare diferită este justificată în mod obiectiv și rezonabil. … 26.Astfel, autoarele excepției fac comparație, pe de o parte, între prevederile art. 501 din Legea nr. 10/2001 care consacră dreptul proprietarilor, foști chiriași, ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, de a obține restituirea prețului de piață al imobilelor, stabilit prin expertiză, conform standardelor internaționale de evaluare și, pe de altă parte, cele ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, care prevăd că evaluarea despăgubirilor cuvenite proprietarilor inițiali pentru imobilele preluate în mod abuziv de statul român în perioada regimului comunist și care nu mai pot fi restituite în natură se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.  … 27.Curtea constată că cele două categorii de persoane menționate se află în situații juridice diferite, care justifică în mod obiectiv un tratament juridic diferit. Astfel, în ceea ce privește prima categorie de persoane, este echitabil ca foștii chiriași, care au cumpărat imobilele de la stat, să beneficieze de plata unor despăgubiri la prețul de piață al imobilelor, ca urmare a desființării pe cale judecătorească a contractelor lor de vânzare-cumpărare din cauza constatării împrejurării că statul nu deținea un titlu valabil în baza căruia să le poată înstrăina, având în vedere că, la data dobândirii lor, cumpărătorii, foști chiriași, au plătit prețul real al acestora. Se impune o restitutio in integrum, care să acopere prejudiciul suferit ca urmare a încheierii cu bună-credință a unui contract de vânzare-cumpărare de la un neproprietar, acesta fiind ținut să răspundă pentru evicțiune, în condițiile dreptului comun (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 380 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012). … 28.Despăgubirile pentru imobilele preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist, acordate de statul român foștilor proprietari, reprezintă însă măsuri reparatorii pentru preluările dintro perioadă istorică dominată de privări nedrepte de proprietate, pe care, ulterior instaurării regimului democratic, legiuitorul român și-a propus să le regleze printr-o serie de acte normative, printre care și legea în discuție. Sub acest aspect, Curtea reține considerentele de principiu statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 89, potrivit cărora Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu impune statelor contractante nicio obligație specifică de reparare a nedreptăților sau prejudiciilor cauzate înainte ca ele să fi ratificat Convenția. De asemenea, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție nu poate fi interpretat ca restrângând libertatea statelor contractante de a alege condițiile în care ele acceptă să restituie bunurile ce le-au fost transferate înainte să ratifice Convenția (Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunțată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35). Adoptarea unor legi care să prevadă restituirea bunurilor confiscate sau despăgubirea persoanelor victime ale unor astfel de confiscări necesită o vastă analiză a numeroase aspecte de ordin moral, juridic, politic și economic. Considerând un lucru normal ca legiuitorul să dispună de o mare marjă de apreciere în ceea ce privește politica economică și socială, Curtea a declarat că respectă modul în care acesta concepe imperativele „utilității publice“, cu excepția cazului în care aprecierea sa se dovedește complet lipsită de o bază rezonabilă (Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 46, și Hotărârea din 23 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza Fostul rege al Greciei și alții împotriva Greciei, paragraful 87). Acest lucru este valabil cu atât mai mult pentru modificările atât de fundamentale ale sistemului unei țări, cum ar fi tranziția de la un regim totalitar la o formă democratică de guvernare și reforma structurii politice, juridice și economice a statului, fenomene care duc inevitabil la adoptarea unor legi economice și sociale la scară mare (Hotărârea din 22 iunie 2004, pronunțată în Cauza Broniowski împotriva Poloniei, paragraful 149). … 29.Prin urmare, este justificat ca stabilirea modalității și dimensionarea reparațiilor să reprezinte opțiunea legiuitorului, în cadrul concepției de ansamblu adoptate de statul român în considerarea realităților economice existente și a posibilităților reale de realizare efectivă a acestui demers corectiv (în acest sens, a se vedea, mutatis mutandis, și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 542 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 22 ianuarie 2019). … 30.Tot astfel, nu poate fi reținută nici pretinsa discriminare instituită între persoanele care obțin despăgubiri calculate prin actuala modalitate de calcul a valorii bunului imobil revendicat, astfel cum aceasta este stabilită prin art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, și cei care au obținut despăgubirile cuvenite calculate prin raportare la standardele internaționale, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 1/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009, care stabileau că, în cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piață corespunzătoare a întregului imobil, teren și construcții, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare, iar dacă persoanele îndreptățite au primit despăgubiri potrivit prevederilor legii menționate, ele au dreptul la diferența dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflației, și valoarea corespunzătoare de piață a imobilului. Acest sistem a fost modificat prin prevederile art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 care au precizat expres faptul că „orice dispoziție referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaționale de evaluare […] prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă“.  … 31.Sub acest aspect, în ceea privește cuantumul despăgubirilor acordate, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că este aplicabil principiul tempus regit actum, fiind firesc ca modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorității abilitate. În plus, Curtea Constituțională a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragraful 44, sau Decizia nr. 367 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 26 august 2016, paragraful 24). … 32.Față de cele arătate, rezultă că nu se poate reține nici nesocotirea principiului egalității în fața legii, invocat de autoarele excepției. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mariana Georgeta Răchită în Dosarul nr. 5.575/3/2017/a1 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și de Elena Grigoraș în Dosarul nr. 3.829/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că prevederile art. 1 alin. (2), art. 16, art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. a) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește