DECIZIA nr. 205 din 30 martie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, excepție ridicată de Societatea „Bermas“ – S.A. din Șcheia, județul Suceava, în Dosarul nr. 4.163/86/2015 al Tribunalului Suceava – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 265D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Marcel Gaftoneanu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, partea Societatea „Vivat Construct“ – S.R.L. din Șcheia, județul Suceava, a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, în raport cu temeiurile constituționale invocate în susținerea acesteia, respectiv dreptul la muncă și prestarea unei activități economice. În acest sens, precizează că susține pretinsa încălcare, prin prevederile criticate, a dreptului la muncă, deoarece în multe societăți membrii consiliului director sunt și membri ai consiliului de administrație. Faptul că, potrivit legii, metoda votului cumulativ este obligatorie, urmând ca normele de procedură să se stabilească prin norme ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), afectează acest drept, pentru motivele prezentate pe larg în conținutul motivării excepției. Totodată, învederează faptul că toate dispozițiile legale privind alegerea și funcționarea consiliului de administrație, înlocuirea, revocarea, răspunderea administratorilor, precum și gestiunea pe care o fac sunt reglementate de legea societăților. Legea pieței de capital conține, ca lege specială, prevederi derogatorii de la legea generală, dar nu și de la procedura de revocare și funcționare a consiliului de administrație. Însă, prevede că, într-un caz special al unui acționar semnificativ, această metodă a votului cumulativ, care presupune un consiliu de administrație format din cel puțin cinci membri, ce se alege în bloc, este obligatorie. În condițiile în care un act constitutiv s-a adoptat de către o adunare generală a acționarilor într-o societate pe acțiuni, în baza legii societăților, cu un mandat de patru ani (deși este de esența mandatului revocabilitatea), nu se poate admite ca, în timpul acestui mandat, datorită unei intervenții legislative, să se modifice funcționarea unei societăți, fără ca, în prealabil, să se modifice numărul de membri din consiliul de administrație. În acest context, face trimitere la opinii doctrinare în materie. Față de cele prezentate, consideră că este încălcat dreptul la muncă și la mandatul de administrare pe care îl au administratorii societății, mai ales că procedura este stabilită de un organ administrativ, context în care face referire la dinamica legislativă, inclusiv normele metodologice adoptate în materie.  … 5.De asemenea, prezintă unele aspecte din practică referitoare la interpretarea și aplicarea prevederilor art. 235 din Legea nr. 297/2004, mai ales în ceea ce privește modul în care acestea sunt invocate de cei interesați la registrul comerțului. În final, susține că prin normele legale criticate se afectează modalitatea de alegere a administratorilor, fiind necesară reglementarea acestui mecanism prin lege, iar nu prin norme secundare. … 6.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Principiul egalității nu înseamnă uniformitate; în situații diferite se justifică și se impune un tratament juridic diferit. De asemenea, apreciază că prevederile criticate nu aduc atingere nici dreptului la muncă și nici dreptului de proprietate privată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Sentința civilă nr. 51 din 16 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.163/86/2015, Tribunalul Suceava – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital. … 8.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea „Bermas“ – S.A. din Șcheia, județul Suceava, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor Societății „Bermas“ – S.A. din Șcheia, județul Suceava; obligarea Societății „Bermas“ – S.A. și a consiliului de administrație al acesteia să convoace adunarea generală ordinară a acționarilor în termen de 15 zile de la pronunțarea hotărârii judecătorești, în temeiul dispozițiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004, cu ordinea de zi solicitată de reclamantă, și permiterea participării la vot a tuturor persoanelor cărora li s-au distribuit acțiuni în cadrul celor două asociații ale salariaților și care primesc dividende pentru acțiunile lor; alegerea unui nou consiliu de administrație al Societății „Bermas“ – S.A. prin vot cumulativ, cu un număr de cel puțin 5 membri, conform dispozițiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004; includerea în hotărârea judecătorească a unui termen strict de aplicare a acesteia, cu obligarea societății și a administratorilor la plata unei amenzi civile de 1.000 lei pe zi de întârziere în cazul nepunerii în aplicare a hotărârii judecătorești de la pronunțarea sa. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 235 alin. (1) și alin. (1^1) din Legea nr. 297/2004 sunt neconstituționale și contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 45 și art. 53, precum și ale art. 6 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, art. 23 pct. l din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 15 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, prin prisma art. 11,art. 20 și art. 148 din Constituție. … 10.Dispozițiile criticate sunt contrare, în principal, prevederilor constituționale privind dreptul la muncă și libertatea economică a administratorilor care au optat în cunoștință de cauză pentru un mandat de o anumită durată și cu anumite responsabilități, în măsura în care prevederile legale sunt aplicabile la simpla solicitare a unui acționar semnificativ, fără a fi modificat în prealabil actul constitutiv al societății, în ceea ce privește durata mandatului și/sau responsabilitățile administratorului/administratorilor. Prin aplicarea ad-litteram a prevederilor criticate este îngrădit dreptul la muncă al administratorului, care nu poate anticipa încetarea imprevizibilă a mandatului său, și este înfrântă garanția constituțională a accesului liber al persoanei la o activitate economică și libera inițiativă. … 11.În considerarea faptului că legea pieței de capital este o lege specială, care derogă de la dispozițiile legii generale, se arată că legiuitorul are obligația de a spori garanțiile ce însoțesc încetarea raporturilor de mandat pentru administratorii numiți conform actului constitutiv al societății, pentru a asigura nu numai caracterul obiectiv al acestei măsuri cu ample consecințe pentru administratorul căruia i se aplică, dar și faptul că intervine în cazuri bine fundamentate, cât mai puțin supuse incertitudinilor. În acest sens, în ipoteza legală reglementată de art. 235 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, inițiativa încetării mandatului de administrator și revocarea consiliului de administrație, concomitent cu numirea altui consiliu de administrație pentru aplicarea obligatorie a votului cumulativ, pare lăsată în totalitate la latitudinea unui acționar semnificativ, care nu întotdeauna este și acționarul principal sau majoritar. Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale prin care sa statuat că principiul constituțional al egalității nu presupune uniformitate, iar situații juridice diferite justifică, uneori, un tratament juridic diferit, se susține că legiuitorul este liber să stabilească condiții diferite cu privire la alegerea administratorilor, cu aplicarea metodei votului cumulativ doar dacă are în vedere categorii socioprofesionale diferite, care nu se află în situații comparabile. Or, în cazul unei societăți admise la tranzacționare pe o piață reglementată există situații comparabile, pentru că nu este vorba despre categorii socio-profesionale diferite față de administratorii numiți conform Legii societăților nr. 31/1990, astfel că elementul distinctiv al calității acționarului semnificativ nu justifică obiectiv obligativitatea aplicării metodei votului cumulativ față de situația-premisă a posibilității date acționarilor, prin decizia forului suprem (adunarea generală) de a fi liber în a aplica sau nu metoda votului cumulativ, în acord cu dispozițiile actului constitutiv și ale hotărârii adunării generale a acționarilor. … 12.De asemenea, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 279 din 23 aprilie 2015, prin care s-a statuat că dreptul la muncă este un drept complex, ce implică diferite aspecte, se menționează că și în cazul mandatului unui administrator de societate, reglementat prin prevederile alin. (1) și (1^1) al art. 235 din Legea nr. 297/2004, care se supune principiului libertății economice, se afectează însăși substanța accesului liber la o activitate economică și garantarea exercitării acesteia în condițiile legii, dreptul acordat acționarului semnificativ de a cere instanței convocarea unei adunări generale a acționarilor fiind discreționar. Astfel, dispozițiile criticate vin în contradicție și cu dispozițiile art. 53 din Constituția României, nefiind îndeplinite cerințele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, prin prisma textului de proporționalitate. … 13.De asemenea, se arată că, subsecvent și suplimentar față de cele arătate mai sus, prevederile art. 235 alin. (2) și (2^1) din Legea nr. 297/2004 contravin dispozițiilor art. 44, art. 53,art. 135 și art. 136 din Constituție. Astfel, obligativitatea impusă de lege ca administrarea unei societăți admise la tranzacționare pe o piață reglementată să fie realizată de un consiliu de administrație format din minimum 5 membri, pentru a proteja interesele unui acționar semnificativ, sunt neconstituționale, prin prisma testului de proporționalitate. În acest sens, se arată, în esență, că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale și economice, de o marjă de apreciere, dar dispozițiile legale adoptate nu trebuie să contravină drepturilor și libertăților fundamentale, în speță fiind vorba de prevederile constituționale referitoare la dreptul de proprietate coroborate cu cele privind dreptul la muncă și liberul acces al unei persoane la o activitate economică. … 14.În continuare, se consideră că prevederile art. 235 alin. (3) din Legea nr. 297/2004 încalcă dispozițiile constituționale ale art. 61 alin. (1) raportat la art. 73, deoarece, deși Legea nr. 31/1990 este legea generală și conține norme-cadru în materia societăților, prin Legea nr. 297/2004, care este lege specială, se creează posibilitatea ca printr-o normă de trimitere a legii speciale să fie lăsată la latitudinea unei autorități administrative autonome (Comisia Națională a Valorilor Mobiliare) reglementarea unor aspecte aplicarea metodei votului cumulativ. … 15.Tribunalul Suceava – Secția a II-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 16.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 17.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 235 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 235: (1)Membrii consiliului de administrație al societăților admise la tranzacționare pe o piață reglementată pot fi aleși prin metoda votului cumulativ. La cererea unui acționar semnificativ, alegerea pe baza acestei metode se va face în mod obligatoriu.(1^1)În cazul în care alegerea prin metoda votului cumulativ nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de un acționar semnificativ, acesta are dreptul de a solicita în instanță convocarea de îndată a unei adunări generale a acționarilor.(2)Administrarea unei societăți la care se aplică metoda votului cumulativ se va realiza de către un consiliu de administrație format din cel puțin 5 membri.(2^1)Prevederile alin. (1), (1^1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul alegerii membrilor consiliului de supraveghere, în situația în care societatea admisă la tranzacționare pe o piață reglementată este administrată în sistem dualist.(3)Reglementările privind aplicarea metodei votului cumulativ se stabilesc de C.N.V.M. …  … 21.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 41 alin. (1) referitor la neîngrădirea dreptului la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) cu privire la rolul Parlamentului, art. 73 referitor la categorii de legi, art. 135 privind economia și art. 136 privind proprietatea. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 [referitor la recunoașterea și garantarea de către statele părți a dreptului la muncă] din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, art. 23 pct. l [privind dreptul la muncă și la ocrotirea împotriva șomajului] din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 15 alin. (1) [cu privire la libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă] din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, prin prisma art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană din Constituție. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că Legea nr. 297/2004 reglementează înființarea și funcționarea piețelor de instrumente financiare, cu instituțiile și operațiunile specifice acestora, precum și a organismelor de plasament colectiv, în scopul mobilizării disponibilităților financiare prin intermediul investițiilor în instrumente financiare [art. 1 din Legea nr. 297/2004].  … 23.Totodată, Legea nr. 297/2004 prevede și dispoziții speciale privind societățile admise la tranzacționare, din care fac parte și prevederile criticate în prezenta cauză. Astfel, potrivit art. 235 din această lege, membrii consiliului de administrație al societăților admise la tranzacționare pe o piață reglementată pot fi aleși prin metoda votului cumulativ, iar, la cererea unui acționar semnificativ, alegerea pe baza acestei metode se va face în mod obligatoriu. În cazul în care alegerea prin metoda votului cumulativ nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de un acționar semnificativ, acesta are dreptul de a solicita în instanță convocarea de îndată a unei adunări generale a acționarilor. Administrarea unei societăți la care se aplică metoda votului cumulativ se va realiza de către un consiliu de administrație format din cel puțin 5 membri. Această modalitate/metodă de alegere a membrilor consiliului de administrație se aplică în mod corespunzător și în cazul alegerii membrilor consiliului de supraveghere, în situația în care societatea admisă la tranzacționare pe o piață reglementată este administrată în sistem dualist. … 24.Reglementările privind alegerea membrilor consiliului de administrație prin aplicarea metodei votului cumulativ se stabilesc de C.N.V.M. În acest context, este de menționat faptul că autoritatea competentă să aplice prevederile Legii nr. 297/2004 este C.N.V.M., prin exercitarea prerogativelor stabilite în statutul său [art. 1 alin. (3) din Legea nr. 297/2004]. În ceea ce privește activitatea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, în virtutea art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, „Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., se înființează ca autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică, independentă, autofinanțată, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.).“ În virtutea prevederilor legale care abilitează C.N.V.M să emită reglementări, cu privire la operațiunile care se desfășoară pe o piață financiară și serviciile de investiții financiare, în aplicarea legii, acesta a adoptat o serie de reglementări, cum ar fi Regulamentul nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 23/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 și 312 bis din 6 aprilie 2006, și Regulamentul nr. 31/2006 privind completarea unor reglementări ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, în vederea implementării unor prevederi ale directivelor europene, aprobat prin Ordinul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 106/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 4 ianuarie 2007. Aceste regulamente transpun mai multe directive. … 25.Prevederile criticate au fost modificate/introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital. Astfel, în preambul ordonanței de urgență se arată că aceasta a fost adoptată având în vedere angajamentul Guvernului de a continua reformele, inclusiv prin integrarea acquis-ului comunitar în legislația națională, ca urmare a expirării termenului de transpunere în legislația națională (1 iulie 2011) a prevederilor Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, ale Directivei 2010/43/UE a Comisiei din 1 iulie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice, conflictele de interese, regulile de conduită, administrarea riscului și conținutul acordului dintre depozitar și societatea de administrare și ale Directivei 2010/44/UE a Comisiei din 1 iulie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la fuziunea fondurilor, structurile de tip „master/feeder“ și procedura de notificare, respectiv netranspunerea în regim de urgență a prevederilor directivelor sus-menționate ar reprezenta pierderea credibilității reformei organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, având în vedere faptul că de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, la nivel comunitar au fost adoptate o serie de acte normative relevante în materie, cu impact asupra pieței de capital, a căror transpunere necesită adoptarea de dispoziții la nivelul legislației primare, ținând cont de faptul că situațiile concrete apărute în practică ulterior adoptării Legii pieței de capital reclamă modificarea, în regim de urgență, a unor prevederi existente, astfel încât să se asigure un grad mai ridicat de protecție a investițiilor și a investitorilor pe piața de capital.  … 26.Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2012 au fost transpuse inclusiv dispozițiile art. 5 alin. (1) primul și al treilea paragraf și alin. (4) partea introductivă, art. 7 alin. (3) a treia teză, art. 8 alin. (1) partea introductivă, art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1) prima teză și alin. (3), art. 12 prima teză și art. 15 al doilea paragraf din Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 184 din 14 iulie 2007. … 27.Astfel, potrivit art. 124 din Regulamentul nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare, aprobat prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 23/2006, prin metoda votului cumulativ, fiecare acționar are dreptul de a-și atribui voturile cumulate (voturile obținute în urma înmulțirii voturilor deținute de către orice acționar, potrivit participării la capitalul social, cu numărul administratorilor ce urmează să formeze consiliul de administrație) uneia sau mai multor persoane propuse pentru a fi alese în consiliul de administrație. Un acționar care deține individual ori, după caz, acționarii care dețin împreună cel puțin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel, poate/pot solicita, cel mult o dată într-un exercițiu financiar, în condițiile art. 243 alin. (11) din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, convocarea unei adunări generale a acționarilor, având pe ordinea de zi alegerea administratorilor, cu aplicarea metodei votului cumulativ. Administratorii în funcție până la data adunării generale sunt înscriși de drept pe lista candidaților pentru alegerea în noul consiliu de administrație. Aplicarea metodei votului cumulativ presupune alegerea întregului consiliu de administrație, format din cel puțin cinci membri, în cadrul aceleiași adunări generale a acționarilor. Administratorii în funcție la data adunării generale, care nu sunt reconfirmați prin vot cumulativ în noul consiliu de administrație, sunt considerați revocați, mandatul lor încetând pe cale de consecință. … 28.În situația în care adunarea generală a acționarilor unei societăți admise la tranzacționare pe o piață reglementată a fost convocată, acționarii pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor, pentru alegerea membrilor consiliului de administrație prin aplicarea metodei votului cumulativ, cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din Regulamentul nr. 6/2009 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul adunărilor generale ale societăților comerciale, aprobat prin Ordinul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 44/2009, cu modificările și completările ulterioare. Aplicarea acestei metode este supusă votului în cadrul adunării generale doar în cazul în care solicitarea este făcută de acționari care nu au dețineri semnificative. Nicio prevedere a actelor constitutive ale societăților admise la tranzacționare pe o piață reglementată nu poate anula, modifica sau restrânge dreptul acționarilor de a solicita și obține aplicarea metodei votului cumulativ în condițiile Legii nr. 297/2004 și ale Regulamentului nr. 1/2006. Dispozițiile din actele constitutive ale acestor societăți, care au ca scop sau ca efect restrângerea aplicabilității votului cumulativ, nu sunt opozabile acționarului care a solicitat, în condițiile legii, aplicarea acestei metode pentru alegerea administratorilor [art. 125 din Regulamentul nr. 1/2006]. … 29.În exercitarea votului cumulativ acționarii pot să acorde toate voturile cumulate unui singur candidat sau mai multor candidați. În dreptul fiecărui candidat acționarii menționează numărul de voturi acordate. Numărul de voturi cumulate la care are dreptul fiecare acționar este înscris într-un talon primit la intrarea în sală sau, după caz, transmis acționarului la cererea sa, în condițiile în care acesta dorește să voteze prin corespondență, urmând a fi atașat buletinului de vot, în formă finală. La adunarea generală a acționarilor numărul de voturi cumulate poate fi înscris direct pe buletinul de vot, în formă finală, distribuit fiecărui acționar. Numărul de voturi exprimate de un acționar pe buletinul de vot nu poate fi mai mare decât numărul voturilor cumulate ale acționarului respectiv, sub sancțiunea anulării buletinului de vot. Persoanele care au obținut cele mai multe voturi cumulate în cadrul adunării generale a acționarilor sunt declarate alese ca membri ai consiliului de administrație al respectivei societăți admise la tranzacționare pe o piață reglementată. În situația în care două sau mai multe persoane propuse a fi alese ca membri în consiliul de administrație obțin același număr de voturi cumulate, este declarată aleasă ca membru în consiliul de administrație persoana care a fost votată de un număr mai mare de acționari. Criteriile de alegere a membrilor consiliului de administrație, în situația în care două sau mai multe persoane propuse obțin același număr de voturi cumulate, exprimate de același număr de acționari, sunt stabilite de adunarea generală a acționarilor, conform propunerilor înscrise pe ordinea de zi din convocator, și sunt precizate în procesul-verbal al acesteia [art. 126 din Regulamentul nr. 1/2006, cu modificările și completările ulterioare]. … 30.Cu privire la pretinsa discriminare și principiul egalității, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a stabilit că discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiași categorii de subiecte de drept sau unor situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil (a se vedea Decizia nr. 263 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 18 martie 2009), iar principiul egalității presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 31.Egalitatea de tratament a acționarilor este un principiu statuat în capitolul II – Adunarea Generală a Acționarilor din Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 184 din 14 iulie 2007, care, la art. 4 – Egalitatea de tratament a acționarilor, prevede că „Societatea comercială asigură tratamentul egal pentru toți titularii de acțiuni care se află în situații similare în ceea ce privește participarea și exercitarea drepturilor de vot în cadrul adunării generale“. … 32.Aplicând aceste considerente de principiu la prevederile criticate, raportat la susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate în ceea ce privește o pretinsă discriminare în cadrul Legii nr. 297/2004, respectiv prin art. 235, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, deoarece aceste prevederi legale se aplică deopotrivă tuturor celor care cad sub incidența ipotezei respective. În ceea ce privește pretinsa discriminare între cele două categorii de membri/administratori ai consiliilor de administrație, respectiv cei numiți conform Legii societăților nr. 31/1990 și cei numiți potrivit prevederilor art. 235 din Legea nr. 297/2004, Curte observă că procedura reglementată de Legea nr. 297/2004 este una specială, iar membrii consiliului de administrație al societăților admise la tranzacționare sunt o categorie aparte, atât în contextul reglementărilor cu privire la societăți în general, cât și prin prisma reglementărilor privind piața de capital. Ca atare, procedura de vot pentru numirea membrilor consiliului de administrație al societăților admise la tranzacționare pe o piață reglementată ține opțiunea legiuitorului, care are competența de a adopta norme în materie în funcție de tipologia societății admise la tranzacționare. … 33.Referitor la prevederile art. 41 alin. (1) din Constituție, Curtea a statuat că dreptul la muncă este un drept complex, ce implică diferite aspecte, dintre care libertatea alegerii profesiei și a locului de muncă reprezintă numai una dintre componentele acestui drept. Astfel, odată dobândit un loc de muncă, acesta trebuie să se bucure de o serie de garanții care să îi asigure stabilitatea, neputând fi de conceput că prevederile constituționale ar asigura libertatea de a obține un loc de muncă, dar nu și garantarea păstrării acestuia, cu respectarea, evidentă, a condițiilor și limitelor constituționale. Cea mai importantă garanție pentru exercitarea dreptului la muncă o constituie stabilirea limitativă, prin lege, a cazurilor în care și a motivelor pentru care încetarea raporturilor juridice de muncă poate avea loc din inițiativa și din voința unilaterală a angajatorului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 383 din 7 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 31 august 2005, și Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015). … 34.Din analiza prevederilor criticate, Curtea reține că acestea reglementează cu privire la modalitatea în care pot fi aleși membrii consiliului de administrație al societăților admise la tranzacționare pe o piață reglementată, iar nu cu privire la exercitarea dreptului la muncă în sensul celor prevăzute de art. 41 din Constituție și dezvoltate prin jurisprudența precitată a Curții Constituționale. De altfel, prin alegerea consiliului de administrație într-o societate are loc o desemnare a unor membri, neputându-se considera că acest aspect ține de garantarea unor drepturi preconstituite, în speță dreptul la muncă, ci ține mai degrabă de posibilitatea și eventualitatea acordării votului acționarilor. … 35.În ceea ce privește prevederile constituționale cu privire la libertatea economică, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 45 din Constituție, atât accesul liber al persoanei la o activitate economică, cât și exercitarea acestuia se desfășoară în condițiile legii, așadar, libertatea economică nu este absolută, ci trebuie exercitată în condițiile legii (Decizia nr. 929 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007). O atare limitare este permisă dacă se aplică în mod nediscriminatoriu, este justificată de un interes general, este necesară obiectivului urmărit de legiuitor și este proporțională cu scopul propus (Decizia nr. 186 din 6 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 25 aprilie 2007, și Decizia nr. 230 din 14 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 5 aprilie 2007).  … 36.Aplicând aceste considerente de principiu la textele criticate, Curtea constată că dispozițiile criticate nu sunt contrare prevederilor art. 45 din Constituție, deoarece alegerea membrilor consiliului de administrație al societăților admise la tranzacționare pe o piață reglementată prin diferite metode, în cauză fiind vorba de metoda votului cumulativ, și posibilitatea de a solicita instanței de judecată convocarea de îndată a unei adunări generale a acționarilor, nu conduc la încălcarea libertății economice, cu atât mai mult cu cât această lege are la bază principiile transparenței, egalității, proporționalității și protecției drepturilor investitorilor. … 37.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44, art. 135 și art. 136 din Constituție, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, întrucât dispozițiile criticate în mod punctual, respectiv art. 235 alin. (2) și (2^1) din Legea nr. 297/2004, nu reglementează cu privire la dreptul de proprietate sau la economie în sensul prevederilor constituționale, ci cu privire la faptul că administrarea unei societăți la care se aplică metoda votului cumulativ se va realiza de către un consiliu de administrație format din cel puțin 5 membri, iar această procedură de administrare și de alegere a membrilor consiliului de administrație al societăților admise la tranzacționare pe o piață reglementată se aplică, în mod corespunzător, și în cazul alegerii membrilor consiliului de supraveghere, în situația în care societatea admisă la tranzacționare pe o piață reglementată este administrată în sistem dualist. … 38.Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, întrucât nu s-a constatat încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale, astfel cum sunt prevăzute de prevederile constituționale. … 39.Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 235 din Legea nr. 297/2004 în raport cu art. 61 alin. (1) raportat la art. 73 din Legea fundamentală, deoarece, „deși Legea nr. 31/1990 este legea generală și conține norme-cadru în materia societăților, prin Legea nr. 297/2004, care este lege specială, se creează posibilitatea ca, printr-o normă de trimitere a legii speciale, să fie lăsată la latitudinea unei autorități administrative autonome reglementarea unor aspecte aplicarea metodei votului cumulativ“, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată, întrucât legiuitorul are deplina legitimitate de a stabili atât norme cu caracter general, special, cât și reglementări derogatorii [a se vedea art. 14 și art. 15 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010]. Astfel, Legea societăților nr. 31/1990 este o lege ce reglementează aspecte ce țin de constituirea, organizarea și funcționarea societăților în general, iar Legea nr. 297/2004 este o lege specială, care prevede aspecte ce țin de piața de capital, iar legiuitorul, prin art. 235 alin. (3) din Legea nr. 297/2004, a îndrituit Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, în calitate de autoritate competentă să aplice prevederile acestei legi, să emită reglementările privind aplicarea metodei votului cumulativ ce poate fi utilizată în cazul alegerii membrilor consiliului de administrație al societăților admise la tranzacționate pe o piață reglementată, în condițiile legii, aspect ce nu poate conduce la încălcarea dispozițiilor constituționale mai sus menționate. … 40.Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, în raport cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate în susținerea acesteia. … 41.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea „Bermas“ – S.A. din Șcheia, județul Suceava, în Dosarul nr. 4.163/86/2015 al Tribunalului Suceava – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 235 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Suceava – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește