DECIZIA nr. 205 din 28 mai 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Dan Gabriel I. Dumitru în Dosarul nr. 674/109/2018* al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.142D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde personal autorul excepției. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a transmis la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.186D/2018 și nr. 2.190D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Ioan Ghidiu în Dosarul nr. 1.149/102/2018/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă și de Ilie Viorel Fătu în Dosarul nr. 2.521/62/2018 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă. … 5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 6.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. În Dosarul nr. 2.142D/2018, autorul excepției prezent nu se opune conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.186D/2018 și nr. 2.190D/2018 la Dosarul nr. 2.142D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției prezent, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate formulate în raport cu art. 15 și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție și invocă, în esență, motivele expuse în scris. Depune note scrise. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 22 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 674/109/2018*, Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Dan Gabriel I. Dumitru într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 10.Prin Încheierea din 22 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.149/102/2018/a1, Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Ioan Ghidiu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 11.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.521/62/2018, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Ilie Viorel Fătu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 prin care se modifică o lege organică, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și ale art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială. Astfel, prevederile legale criticate reglementează aspecte care vizează protecția socială, în speță pensiile, deși acest domeniu nu poate fi reglementat decât prin lege organică. De asemenea, se mai susține că prevederile de lege criticate nu respectă principiul previzibilității legii, deoarece polițistul pensionar nu este în măsură să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau de recalculare a pensiei. Prevederile de lege criticate nu îndeplinesc cerințele de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate a legii, întrucât nu sunt arătate expres actele normative care reglementează salarizarea polițiștilor aplicabile la 1 ianuarie 2016. Astfel, stabilirea și actualizarea bazei de calcul în vederea recalculării pensiilor se efectuează aleatoriu, pe baza unor acte normative abrogate sau a unor dispoziții legale cu caracter tranzitoriu. Lipsa de previzibilitate este de natură să afecteze demnitatea umană și determină reducerea cuantumului pensiei prin recalcularea în baza unor dispoziții legale insuficient de clare pentru a fi aplicate în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Într-un stat de drept nu este admisibil ca pensia să fie modificată din oficiu, în defavoarea beneficiarilor, în mod aleatoriu și imprevizibil, la intervale scurte de timp, având drept consecință diminuarea cuantumului pensiei. Faptul că în urma recalculării rămâne în plată pensia în cuantumul mai avantajos nu e de natură să înlăture inechitatea creată, întrucât pensia rămasă în plată este înghețată sine die, în timp ce pensiile militare care nu au fost diminuate prin recalculare, precum și cele stabilite în temeiul Legii nr. 223/2015 sunt actualizate/majorate anual, potrivit legii.  … 13.Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în raport cu criticile formulate, sens în care invocă dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. p) și ale art. 115 alin. (1) și (6) din Constituție. Instanța reține ca fiind neîntemeiată și critica vizând încălcarea previzibilității legii, întrucât această condiție a legii nu înseamnă că legiuitorul nu poate modifica în timp legile, ci are în vedere calitatea legii, astfel cum arată Curtea Constituțională în jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia nr. 430 din 24 octombrie 2013.  … 14.Tribunalul Mureș – Secția civilă consideră că dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 sunt constituționale în raport cu toate dispozițiile din Legea fundamentală invocate. Reține că instituția delegării legislative, prevăzută de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție, dă dreptul Guvernului să emită ordonanțe de urgență în situații extraordinare, cu obligația motivării urgenței, astfel încât principiul separației puterilor nu este încălcat. Nu este încălcat nici dreptul fundamental la pensie, întrucât este dreptul legiuitorului să stabilească, respectiv să modifice, în funcție de politica statului, de resursele financiare și de prioritatea obiectivelor urmărite, condițiile, criteriile de acordare, modul de calcul și cuantumul valoric al pensiei, respectând principiile prevăzute de Legea nr. 223/2015.  … 15.Tribunalul Brașov – Secția I civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât modificările și completările aduse Legii nr. 223/2015 prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 reglementează procedura recalculării pensiilor, iar nu regimul general al protecției sociale. Acest domeniu nu este rezervat pentru reglementare prin lege organică, Guvernul putând să îl reglementeze prin ordonanță, iar pentru emiterea ordonanțelor de urgență nu este necesară o lege specială de abilitare. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile și notele scrise ale autorului excepției în Dosarul nr. 2.142D/2018, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea observă că, alături de criticile intrinseci, autorii excepției formulează și critici de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, și, prin urmare, se rețin ca obiect al excepției de neconstituționalitate atât dispozițiile art. 40, în ansamblu, cât și cele ale art. 40 pct. 4, 5 și 6, în special, din această ordonanță. Dispozițiile legale ce formează obiectul excepției stabilesc reguli privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, cuantumul pensiei de serviciu și limita pensiei în raport cu baza de calcul. … 20.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (3) privind trăsăturile statului român, art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, art. 4 alin. (2) privind criteriile de nediscriminare, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată și creanțele asupra statului, art. 47 alin. (1) și (2) privind dreptul la pensie, art. 73 alin. (3) lit. p), potrivit cărora regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică, și art. 115 alin. (1), (4) și (6) privind delegarea legislativă, condițiile de adoptare și limitele ordonanțelor de urgență ale Guvernului. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 23 martie 2020, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, Decizia nr. 237 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, Decizia nr. 786 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 2 mai 2019, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019). … 22.Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind modificarea unor prevederi ale Legii nr. 223/2015 prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reținut că interdicția extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului și asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituție, în care se arată că „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“. Aceste prevederi constituționale nu au în vedere însă și ordonanțele de urgență, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție. În același context, Curtea a amintit că, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat că, în mod necesar, ordonanța implică și posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcție de limitele abilitării legislative, fiind expresia unei delegări legislative. De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reținut că prin ordonanțe Guvernul poate să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă. … 23.De asemenea, referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea art. 1 alin. (4) și a art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, prin adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 57/2015, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonanțe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite aceste ordonanțe, în temeiul art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție, iar, pe de altă parte, ordonanțe de urgență, numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Cât privește ordonanțele de urgență, Legea fundamentală prevede condiții diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice. Prin urmare, critica referitoare la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, potrivit căruia protecția socială se reglementează prin lege organică, este neîntemeiată. … 24.Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât textele criticate ar fi lipsite de claritate și previzibilitate, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 35, că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Așa fiind, Curtea a apreciat că și această critică este neîntemeiată, în același sens pronunțându-se și prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019. … 25.Cât privește pretinsul tratament discriminatoriu generat de modificările legislative criticate, Curtea a reținut, în acord cu cele statuate și prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. De altfel, Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Însă modificările operate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, astfel încât această din urmă lege nu își produsese încă efectele. Prin urmare, nu se poate susține că, în temeiul aceleiași legi, anumite categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil. … 26.Curtea a subliniat, totodată, că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, și care se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Art. 30 din Legea nr. 223/2015 prevede că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. În raport cu aceste considerente, Curtea a reținut că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu, nu contravin dispozițiilor din Legea fundamentală invocate (a se vedea, în același sens și Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019). … 27.De asemenea, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragrafele 21 și 22, Curtea a reținut că cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Așadar, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcție de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu afectează drepturi fundamentale și, implicit, nici dreptul la un nivel de trai decent. … 28.Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 44 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată în noțiunea de bun, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o acestei noțiuni în art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. În aceste condiții, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 46, Curtea a reținut că nu se încalcă dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. … 29.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Gabriel I. Dumitru în Dosarul nr. 674/109/2018* al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioan Ghidiu în Dosarul nr. 1.149/102/2018/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă și de Ilie Viorel Fătu în Dosarul nr. 2.521/62/2018 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și constată că prevederile art. 40, în ansamblu, și ale art. 40 pct. 4, 5 și 6, în special, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Mureș – Secția civilă și Tribunalului Brașov – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește