DECIZIA nr. 205 din 25 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Emilian Șoșu în Dosarul nr. 18.119/180/2018/a1 al Tribunalului Bacău – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 85D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 106D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Florin Pașcalău în Dosarul nr. 2.816/177/2019 al Judecătoriei Aleșd. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.636D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Titi Lixandru, Marius Stoica, Eduard Octavian Faca și Marius Florian Gheorghe în Dosarul nr. 21.152/301/2020 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția penală. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 106D/2020 și nr. 1.636D/2020 la Dosarul nr. 85D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra dispozițiilor criticate dintr-o perspectivă identică, reținând că nu sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele Deciziei nr. 336 din 30 aprilie 2015, deoarece, în această procedură, obligațiile ce incumbă organelor judiciare sunt acelea de sesizare a instanței și de stabilire a unui termen pentru soluționarea propunerii de arestare preventivă înainte de expirarea măsurii reținerii, însă, în funcție de particularitățile cauzei, pronunțarea asupra unei astfel de propuneri poate avea loc și ulterior. Solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 21 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 18.119/180/2018/a1, Tribunalul Bacău – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Emilian Șoșu cu ocazia soluționării contestațiilor formulate împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Bacău prin care s-a dispus arestarea preventivă a autorului excepției. … 8.Prin Încheierea nr. 5 din 7 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.816/177/2019, Judecătoria Aleșd a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Florin Pașcalău cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă a autorului excepției. … 9.Prin Încheierea din 24 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 21.152/301/2020, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Titi Lixandru, Marius Stoica, Eduard Octavian Faca și Marius Florian Gheorghe cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă a autorilor excepției. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate apreciindu-se aplicabile mutatis mutandis considerentele Deciziei nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, se solicită instanței de contencios constituțional pronunțarea unei decizii prin care să se stabilească faptul că termenul de 6 ore reglementat de dispozițiile art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală este unul imperativ. … 11.Se invocă Decizia nr. 16 din 17 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 2 noiembrie 2018, prin care s-a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 207 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, termenul „cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia“ este un termen peremptoriu, iar încălcarea sa atrage decăderea procurorului din dreptul de a formula cereri privind măsurile preventive și nulitatea actului făcut în acest sens peste termen, precum și imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a verifica din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia. În acest context, autorii excepției apreciază că și termenul „cu cel puțin 6 ore înainte“, reglementat de art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală, este un termen imperativ, fiind obligatorie respectarea sa. Consideră că nu se poate face vreo deosebire între prelungirea măsurii arestării preventive și luarea măsurii arestării preventive. Libertatea persoanei este un drept consfințit de art. 23 din Constituție, iar prin cererea procurorului de arestare preventivă nu se respectă dreptul la apărare și timpul necesar studierii cauzei de către judecător. … 12.În concluzie, se susține că termenul de 6 ore prevăzut de dispozițiile criticate este constituțional în măsura în care nerespectarea sa atrage incidența dispozițiilor art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală. … 13.Tribunalul Bacău – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Consideră că termenul de 6 ore prevăzut de art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală este un termen de recomandare și de regresiune, instituit de legiuitor tocmai pentru a permite, pe de-o parte, pregătirea unei apărări concrete și efective a inculpatului, iar, pe de altă parte, pentru ca judecătorul să beneficieze de suficient timp pentru studierea dosarului și pentru luarea măsurilor administrative prealabile ședinței de judecată. Susține că acest termen nu este un termen imperativ, peremptoriu, de natură a atrage nulitatea actului procedural efectuat cu încălcarea sa. Nerespectarea termenului de 6 ore nu conduce la încetarea de drept a măsurii reținerii ori la constatarea nelegalității propunerii de luare a măsurii arestării preventive și nici nu constituie un impediment pentru ca judecătorul de drepturi și libertăți să procedeze la dezbaterea propunerii formulate de reprezentantul Ministerului Public. Arată că Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015 se raportează exclusiv la instituția prelungirii arestării preventive ori a arestului la domiciliu, neputând fi aplicată prin analogie în ceea ce privește natura termenului și la termenul de 6 ore. În final, precizează că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, respingând excepțiile de neconstituționalitate ca neîntemeiate. … 14.Judecătoria Aleșd, reluând considerentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 83 din 23 februarie 2016, Decizia nr. 316 din 17 mai 2016, Decizia nr. 54 din 2 februarie 2017 și Decizia nr. 696 din 8 noiembrie 2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 15.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția penală nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Procurorul sesizează judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța competentă, în vederea luării măsurii arestării preventive față de inculpatul reținut, cu cel puțin 6 ore înainte de expirarea duratei reținerii acestuia.“ … 20.Autorii excepției apreciază că dispoziția criticată contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3), potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, și art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici identice, excepția de neconstituționalitate fiind respinsă, ca neîntemeiată. În acest sens sunt Decizia nr. 83 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2016; Decizia nr. 316 din 17 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 9 august 2016; Decizia nr. 54 din 2 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 12 mai 2017; Decizia nr. 696 din 8 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 26 martie 2019; Decizia nr. 473 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1025 din 3 noiembrie 2020. … 22.Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că măsura reținerii este reglementată în cuprinsul art. 209 și art. 210 din Codul de procedură penală, fiind o măsură privativă de libertate ce se caracterizează, printre altele, prin faptul că poate fi dispusă exclusiv în cursul urmăririi penale. Din această perspectivă, Curtea a constatat că în analiza criticilor de neconstituționalitate formulate trebuie pornit de la coroborarea dispozițiilor art. 209 și art. 210 din Codul de procedură penală cu cele ale art. 203,art. 204 și ale art. 223-227 din același act normativ. Astfel, potrivit art. 209 alin. (1) și alin. (3) din Codul de procedură penală, organul de cercetare penală sau procurorul poate dispune reținerea, pentru cel mult 24 de ore, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 202 din același cod. Totodată, conform art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală, procurorul sesizează judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța competentă, în vederea luării măsurii arestării preventive față de inculpatul reținut, cu cel puțin 6 ore înainte de expirarea duratei reținerii acestuia. … 23.Așa fiind, Curtea a constatat că procurorul, dacă apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, întocmește o propunere motivată de luare a măsurii arestării preventive față de inculpat, cu indicarea temeiului de drept, propunere care, împreună cu dosarul cauzei, se prezintă judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripție se află locul de reținere, locul unde s-a constatat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea. Potrivit art. 225 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi și libertăți sesizat stabilește termenul de soluționare a propunerii de arestare preventivă, fixând data și ora la care soluționarea va avea loc, în cazul inculpatului aflat în stare de reținere, termenul de soluționare a propunerii de arestare preventivă trebuind fixat înainte de expirarea duratei reținerii. Judecătorul de drepturi și libertăți, dacă apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, admite propunerea procurorului și dispune arestarea preventivă a inculpatului, prin încheiere motivată, iar dacă apreciază că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru arestarea preventivă a inculpatului, respinge, prin încheiere motivată, propunerea procurorului, dispunând punerea în libertate a inculpatului reținut [a se vedea art. 226 alin. (1) și art. 227 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Împotriva acestor încheieri inculpatul și procurorul pot formula contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare, potrivit art. 204 alin. (1) din Codul de procedură penală. … 24.În ceea ce privește soluționarea contestației, Curtea a constatat că prevederile art. 204 alin. (5) din Codul de procedură penală decid astfel: contestația formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă se soluționează înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior. Astfel, din conținutul acestui articol reiese că, spre deosebire de situația respingerii propunerii de prelungire a arestării preventive, în situația respingerii propunerii luării măsurii arestării preventive, soluționarea contestației formulate de procuror nu este ținută să se realizeze înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, adică înainte de expirarea măsurii reținerii. … 25.Având în vedere argumentele invocate, Curtea a reținut că, din punct de vedere temporal, în cazul soluționării propunerii luării măsurii arestării preventive față de inculpatul reținut, obligațiile ce incumbă procurorului și instanței judecătorești, din perspectiva criticilor de neconstituționalitate, sunt cele referitoare la sesizarea instanței judecătorești și la fixarea termenului de soluționare a propunerii înainte de expirarea duratei reținerii. Astfel, pronunțarea efectivă asupra propunerii luării măsurii arestării preventive față de inculpatul reținut, prin admiterea sau respingerea acesteia, precum și soluționarea contestației formulate de procuror împotriva respingerii acestei propuneri pot interveni, în funcție de circumstanțele cauzei, și după încetarea duratei reținerii. … 26.Prin urmare, avocatul inculpatului poate solicita el însuși un termen pentru studierea dosarului și formularea apărării, în cazul în care consideră că timpul scurs între momentul la care a luat cunoștință de data și ora la care soluționarea propunerii va avea loc și soluționarea acesteia nu este suficient pentru realizarea unei apărări eficiente și adecvate. Totodată, instanța de judecată, dacă apreciază că este necesar, poate amâna pronunțarea în scopul studierii dosarului cauzei, pentru a putea delibera și dispune în cunoștință de cauză cu privire la propunerea luării măsurii privative de libertate, astfel încât să fie înlăturat arbitrarul din soluția sa. … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior analizate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emilian Șoșu în Dosarul nr. 18.119/180/2018/a1 al Tribunalului Bacău – Secția penală, de Cătălin Florin Pașcalău în Dosarul nr. 2.816/177/2019 a1 Judecătoriei Aleșd și de Titi Lixandru, Marius Stoica, Eduard Octavian Faca și Marius Florian Gheorghe în Dosarul nr. 21.152/301/2020 a1 Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția penală și constată că dispozițiile art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bacău – Secția penală, Judecătoriei Aleșd și Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește