DECIZIA nr. 204 din 9 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Oltița Manafu în Dosarul nr. 26.376/233/2016/a2 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.009D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.285D/2017, nr. 2.384D/2017, nr. 2.424D/2017, nr. 2.765D/2017, nr. 2.766D/2017 și nr. 2.984D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Oltița Manafu în Dosarul nr. 26.408/233/2016/a2 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 190 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mariana Doană în Dosarul nr. 11.311/233/2017 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, art. 187 alin. (1) pct. 1,pct. 2 lit. i), art. 12 alin. (2) și art. 190 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 3.706/121/2015/a2 al Tribunalului Galați, art. 12,art. 22 alin. (7) și art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Firicel în dosarele nr. 2.836/3/2016/a1 și nr. 34.361/3/2016/a1 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați în Dosarul nr. 1.134/121/2015/a9 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în dosarele nr. 2.285D/2017, nr. 2.765D/2017 și nr. 2.766D/2017 părțile Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Galați, respectiv Direcția Generală de Poliție a Municipiului București au depus note scrise în susținerea respingerii excepției de neconstituționalitate. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.285D/2017, nr. 2.384D/2017, nr. 2.424D/2017, nr. 2.765D/2017, nr. 2.766D/2017 și nr. 2.984D/2017 la Dosarul nr. 2.009D/2017, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate în susținerea excepției, fiind totodată în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, mai arată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, astfel încât solicită menținerea jurisprudenței Curții în această materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea nr. 449 din 14 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 26.376/233/2016/a2, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Oltița Manafu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară. … 9.Prin Încheierea nr. 451 din 15 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 26.408/233/2016/a2, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Oltița Manafu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară. … 10.Prin Încheierea nr. 572 din 4 august 2017, pronunțată în Dosarul nr. 11.311/233/2017, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 190 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Mariana Doană într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară. … 11.Prin Decizia nr. 2.213 din 25 august 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.706/121/2015/a2, Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1,pct. 2 lit. i), art. 12 alin. (2) și art. 190 din Codul de procedură civilă. Instanța constituțională a fost sesizată ca urmare a admiterii recursului formulat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale. Excepția a fost invocată de Victor Belcin, în Dosarul nr. 3.706/121/2015/a2 al Tribunalului Galați, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară. … 12.Prin Încheierea din 18 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.836/3/2016/a1, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12,art. 22 alin. (7) și art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Alexandru Firicel într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară. … 13.Prin Încheierea din 18 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 34.361/3/2016/a1, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12,art. 22 alin. (7) și art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Alexandru Firicel într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară. … 14.Prin Încheierea din 18 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.134/121/2015/a9, Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară. … 15.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât nu definesc conceptul de rea-credință și nu stabilesc criterii de gradualizare a amenzii în raport cu situațiile apreciate ca fiind rea-credință, astfel încât permit instanței să aplice în mod părtinitor, arbitrar și subiectiv amenzi judiciare, cu scopul de a intimida justițiabilul. Legiuitorul nu a definit buna-credință procesuală și nu a instituit o regulă de formulare a cererii/apărării în instanță. În acest context, o instanță pronunță o hotărâre nemotivată și nu comunică părții probele prin care își motivează hotărârea. … 16.În acest sens se apreciază că textele legale criticate nu cuprind criterii concrete după care instanța poate aplica amenda, lăsând la discreția acesteia stabilirea valorii amenzii, care nu poate fi verificată de instanța de control în raport cu gravitatea abaterii săvârșite. Așadar, sintagmele „va putea sancționa“ din cuprinsul art. 187 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „de la 100 lei la 1.000 lei“ din cuprinsul art. 187 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, „împiedicarea în orice mod a exercitării, în legătură cu procesul, a atribuțiilor ce revin judecătorilor“ din cuprinsul art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. i) din Codul de procedură civilă și „se stabilesc“ din cuprinsul art. 190 din Codul de procedură civilă, precum și dispozițiile art. 12 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate.  … 17.Judecătoria Galați – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât reglementarea unui caz de culpă procesuală ce necesită un răspuns ferm din partea judecătorului pentru menținerea ordinii juridice nu este incompatibilă per se cu normele constituționale, sancționarea justițiabilului pentru exercitarea abuzivă a unui drept recunoscut de lege neavând caracter restrictiv. Interpretarea și aplicarea diferită a dispozițiilor legale de către instanțele de judecată nu pot face obiectul controlului de constituționalitate. … 18.Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile legale criticate fiind conforme Constituției. … 19.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 20.Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 21.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 22.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 23.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 24.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:25.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 26.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare a Curții Constituționale, îl reprezintă art. 12,art. 22 alin. (7), art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b) și pct. 2 lit. i) și art. 190 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 12:(1)Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți.(2)Partea care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale și morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, și la plata unei amenzi judiciare.(3)De asemenea, partea care nu își îndeplinește cu bună-credință obligațiile procesuale răspunde potrivit alin. (2). … – Art. 22 alin. (7): „Ori de câte ori legea îi rezervă judecătorului puterea de apreciere sau îi cere să țină seama de toate circumstanțele cauzei, judecătorul va ține seama, între altele, de principiile generale ale dreptului, de cerințele echității și de buna-credință.“; … – Art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b) și pct. 2 lit. i):(1)Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:1.cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:a)introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice; … b)formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare; … […] … 2.cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei: […]i)împiedicarea în orice mod a exercitării, în legătură cu procesul, a atribuțiilor ce revin judecătorilor, experților desemnați de instanță în condițiile legii, agenților procedurali, precum și altor salariați ai instanței. …  …  … – Art. 190: „Abaterea săvârșită, amenda și despăgubirea se stabilesc de către instanța în fața căreia s-a săvârșit fapta sau, după caz, de către președintele instanței de executare, prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia. Atunci când fapta constă în formularea unei cereri cu rea-credință, amenda și despăgubirea pot fi stabilite fie de instanța în fața căreia cererea a fost formulată, fie de către instanța care a soluționat-o, atunci când acestea sunt diferite.“ …  … 27.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 privind statul român, art. 2 privind suveranitatea, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 31 privind dreptul la informație, art. 51 privind dreptul de petiționare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă și dispozițiile art. 1 privind obligația de a respecta drepturile omului, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării și art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, se mai invocă art. 1-10 și art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 28.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea, în privința criticii potrivit căreia legiuitorul nu a definit conceptul de rea-credință, reține faptul că prin Decizia nr. 439 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 2 noiembrie 2016, paragrafele 17 și 18, a statuat că sintagma „rea-credință“, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, are semnificația de atitudine necorectă, necinstită. În doctrină s-a reținut că, în limbajul comun, antitezei relei-credințe i se atribuie mai multe accepțiuni, și anume: obligație de comportare corectă pe care părțile trebuie să o respecte la încheierea și executarea convențiilor; convingerea unei persoane că acționează în temeiul unui drept și potrivit cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate, cinste. Valențe oarecum asemănătoare există și în plan juridic, dat fiind caracterul proeminent etic al normelor care cârmuiesc cele două concepte aflate în opoziție. Astfel, se poate concluziona că reaua-credință este o formă a vinovăției, expresia dolului, fraudei și culpei grave, având ca numitor comun viclenia, înșelăciunea și omisiunea vădit intenționată. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a apreciat că reaua-credință poate fi calificată ca acea atitudine a unei persoane care săvârșește un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de conviețuire socială, pe deplin conștientă de caracterul ilicit al conduitei sale. În jurisprudența sa, Curtea a mai reținut că exercitarea de către o persoană a unui drept ce îi este recunoscut prin lege nu poate să justifice, prin ea însăși, o prezumție a relei-credințe (a se vedea în acest sens Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995).  … 29.De asemenea, Curtea reține că executarea obligațiilor și exercițiul drepturilor civile se întemeiază pe buna-credință, Codul civil, prin art. 11 și 14, impunând oricărei persoane fizice sau juridice respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri, precum și buna-credință în executarea și exercitarea obligațiilor și drepturilor civile. Tot prin art. 14 alin. (2) din Codul civil legiuitorul a consacrat conceptul de „bună-credință“ ca o prezumție legală relativă care valorează până la proba contrarie. În același sens este și art. 12 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință potrivit scopului pentru care au fost reglementate și cu respectarea drepturilor celorlalte părți, exercitarea abuzivă atrăgând răspunderea părții pentru prejudiciile morale și materiale cauzate și, totodată, aplicarea unei amenzi judiciare.  … 30.Prin urmare, Curtea apreciază că dispozițiile legale criticate, sub aspectul reglementării sintagmei „rea-credință“, nu sunt de natură a aduce atingere vreunui drept sau principiu constituțional, ci, din contră, reprezintă o transpunere a dispozițiilor constituționale ale art. 57 care prevăd că cetățenii trebuie să își exercite drepturile cu bună-credință, fără a încălca drepturile și libertățile celorlalți. … 31.Referitor la critica potrivit căreia dispozițiile legale nu stabilesc criterii de gradualizare a amenzii, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi primită, întrucât aprecierea exercitării abuzive a drepturilor procesuale revine instanței de judecată care determină cazurile în care un participant la proces acționează contrar bunei-credințe, care, astfel cum s-a arătat, trebuie să îmbrace forma bunei intenții, a diligenței și a abținerii de la producerea vreunui prejudiciu celorlalte părți, în acord cu respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri care caracterizează relațiile sociale. Așadar, având în vedere că judecătorul este cel care conduce dezbaterile, urmărind respectarea egalității procesuale a participanților dintr-un litigiu, el va fi cel care, în funcție de circumstanțele cauzei și în caz de înfrângere a prezumției bunei-credințe, va aprecia cu privire la vinovăția părții și ordinea de drept încălcată și va aplica amenda judiciară, dispunând de suficiente criterii de individualizare a acesteia, cum ar fi situațiile și limitele stabilite de lege sau conceptul bunei-credințe, arătând, totodată, motivele care au condus la această măsură. Încheierea prin care instanța obligă la plata amenzii sau despăgubirii este supusă controlului judecătoresc prin posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare în condițiile art. 191 din Codul de procedură civilă, ocazie cu care, dacă se apreciază că măsura dispusă este prea energică, se va admite cererea și se va reduce cuantumul amenzii sau despăgubirii. Așadar, nu se poate reține că în lipsa unei definiții a noțiunii de „rea-credință“ se dă posibilitatea judecătorului de a interpreta acest termen după bunul său plac, în condițiile în care textul legal criticat se referă la introducerea cu „rea-credință“ a unei cereri vădit netemeinice, sintagma „vădit netemeinice“ sugerând faptul că cererea nu are niciun fel de fundament, aspect pe care autorul cererii îl cunoaște. Evident că, după modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate de chemare în judecată etc., instanța își poate forma o convingere și poate aprecia dacă reclamantul introduce o cerere de chemare în judecată cu rea-credință; or, textul de lege nu face altceva decât să legitimeze judecătorul care constată o astfel de situație să o și sancționeze. Pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanator, vexator pentru magistrați ori pentru instanță (a se vedea în acest sens Decizia nr. 469 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 18 august 2017, paragraful 18). … 32.În ceea ce privește limitele amenzilor judiciare, Curtea apreciază că legiuitorul a stabilit cuantumul acestora în conformitate cu mandatul său constituțional conferit de art. 126 din Constituție în vederea asigurării unei bune administrări a justiției și nu constituie un obstacol în exercitarea dreptului de acces liber la justiție. Judecătorul se încadrează în marja valorilor stabilite de legiuitor în funcție de circumstanțele cauzei și fapta care a condus la aplicarea unei asemenea măsuri.  … 33.În concluzie, sintagmele și textele legale criticate nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane și nici nu aduc atingere principiului unicității, egalității și imparțialității justiției, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție. De asemenea, nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere principiului neretroactivității legii civile sau dreptului de acces la justiție și nu împiedică persoanele interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să se prevaleze de toate garanțiile procesuale care condiționează, într-o societate democratică, procesul civil. Totodată, textele legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale privind statul de drept și respectarea supremației Constituției, celor privind tratatele internaționale referitoare la drepturile omului și nu aduc atingere nici prevederilor corespunzătoare cuprinse în documentele internaționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. … 34.În ceea ce privește invocarea art. 31 privind dreptul la informație, art. 51 privind dreptul la petiționare și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți din Constituție, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauza de față. … 35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Oltița Manafu în dosarele nr. 26.376/233/2016/a2 și nr. 26.408/233/2016/a2 ale Judecătoriei Galați – Secția civilă, de Mariana Doană în Dosarul nr. 11.311/233/2017 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, de Victor Belcin în Dosarul nr. 3.706/121/2015/a2 al Tribunalului Galați, de Alexandru Firicel în dosarele nr. 2.836/3/2016/a1 și nr. 34.361/3/2016/a1 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați în Dosarul nr. 1.134/121/2015/a9 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 12, art. 22 alin. (7), art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b) și pct. 2 lit. i) și art. 190 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galați – Secția civilă, Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește