DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Sorin Ion Protopopescu în Dosarul nr. 1.951/118/2019* al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 518D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar un document pe care acesta îl intitulează „scrisoare deschisă“, în susținerea criticilor de neconstituționalitate formulate, la care a anexat și o serie de înscrisuri. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 780D/2020, nr. 1.067D/2020, nr. 1.251D/2020, nr. 1.346D/2020, nr. 1.456D/2020, nr. 1.489D/2020, nr. 2.099D/2020, nr. 2.347D/2020, nr. 2.495D/2020, nr. 2.496D/2020, nr. 512D/2021, nr. 513D/2021, nr. 668D/2021, nr. 713D/2021, nr. 2.980D/2021 și nr. 3.197D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ale art. VII și ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepție ridicată de Mihai Alexandru Rădoi și Stana Iftimi în dosarele nr. 36.334/3/2019 și nr. 2.423/3/2020 ale Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ștefan Bojin, Marin C. Celea și de Victor Augustin Bădiță în dosarele nr. 9.241/63/2019, nr. 1.042/63/2020 și nr. 5.185/63/2020 ale Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Daniel Marian V. Popescu în Dosarul nr. 1.053/93/2020 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, de Viorel Gheorghe în Dosarul nr. 5.878/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă, de Vasile Pop, Gheorghe Negrea și Radu Mare în dosarele nr. 1.175/83/2020, nr. 60/83/2020 și nr. 59/83/2020 ale Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, de Mihai-Dumitru Olar și de Viorel Dogaru în dosarele nr. 1.299/62/2020 și nr. 1.961/62/2020 ale Tribunalului Brașov – Secția I civilă, de Mărgărit Dimian în Dosarul nr. 653/63/2020 al Curții de Apel Craiova – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, de Grigore Benchea în Dosarul nr. 355/119/2020 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă, de Ștefan Stanciu și de Vasile Voicu în dosarele nr. 5.722/118/2020 și nr. 5.626/118/2020 ale Curții de Apel Constanța – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 780D/2020, nr. 1.067D/2020, nr. 1.251D/2020, nr. 1.346D/2020, nr. 1.456D/2020, nr. 1.489D/2020, nr. 2.099D/2020, nr. 2.347D/2020, nr. 2.495D/2020, nr. 2.496D/2020, nr. 512D/2021, nr. 513D/2021, nr. 668D/2021, nr. 713D/2021, nr. 2.980D/2021 și nr. 3.197D/2021 la Dosarul nr. 518D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere jurisprudența în această materie, respectiv Decizia nr. 761 din 14 decembrie 2023, Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, Decizia nr. 518 din 3 noiembrie 2022 și Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, raționamentul avut în vedere de Curtea Constituțională la pronunțarea acestor decizii păstrându-și valabilitatea și în prezenta cauză. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 10 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.951/118/2019*, Tribunalul Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Sorin Ion Protopopescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii emise de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și împotriva unei hotărâri a Comisiei de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Dosarul nr. 518D/2.020). … 8.Prin Încheierea din 27 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 36.334/3/2019, și Sentința nr. 2.571 din 30 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.423/3/2020, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Mihai Alexandru Rădoi și Stana Iftimi în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor decizii de pensionare (dosarele nr. 780D/2020 și nr. 1.346D/2020). … 9.Prin încheierile din 24 iunie 2020, 16 iulie 2020 și 20 octombrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 9.241/63/2019, nr. 1.042/63/2020 și nr. 5.185/63/2020, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Ștefan Bojin, Marin C. Celea și de Victor Augustin Bădiță în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor decizii de pensionare (dosarele nr. 1.067D/2020, nr. 1.251D/2020 și nr. 2.099D/2020). … 10.Prin Sentința nr. 2.266 din 4 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.053/93/2020, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Daniel Marian V. Popescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare (dosarul nr. 1.456D/2020). … 11.Prin Încheierea din 8 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.878/105/2019, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Viorel Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare (dosarul nr. 1.489D/2020). … 12.Prin încheierile din 3 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 1.175/83/2020, nr. 60/83/2020 și nr. 59/83/2020, Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Vasile Pop, Gheorghe Negrea și Radu Mare în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind recalculare unor pensii (dosarele nr. 2.347D/2020, nr. 2.495D/2020 și nr. 2.496D/2020). … 13.Prin încheierile din 22 ianuarie 2021, pronunțate în dosarele nr. 1.299/62/2020 și nr. 1.961/62/2020, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihai-Dumitru Olar și de Viorel Dogaru în cadrul unor cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor la deciziile de pensionare (dosarele nr. 512D/2021 și nr. 513D/2021). … 14.Prin Încheierea din 15 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 653/63/2020, Curtea de Apel Craiova – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mărgărit Dimian într-o cauză având ca obiect soluționarea unei decizii de pensionare (Dosarul nr. 668D/2021). … 15.Prin Încheierea din 22 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 355/119/2020, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Grigore Benchea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei decizii de pensionare (Dosarul nr. 713D/2021). … 16.Prin încheierile din 21 septembrie și 22 septembrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 5.722/118/2020 și nr. 5.626/118/2020, Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 și ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, respectiv a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Ștefan Stanciu și de Vasile Voicu în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor decizii referitoare la recalcularea unei pensii (dosarele nr. 2.980D/2021 și nr. 3.197D/2021). … 17.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată la data de 4 august 2017 fără a se solicita și a avea avizul Consiliului Legislativ, așa cum prevăd dispozițiile imperative ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, art. 29 pct. III lit. b) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ și art. 79 din Constituție. Din consultarea fișei legislative a actului normativ (L209/2017), această situație de fapt este demonstrată prin Avizul Consiliului Legislativ cu nr. 644 din 7 august 2017, din cuprinsul căruia rezultă că, după adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 din data de 4 august 2017, prin Adresa nr. 183 din 7 august 2017, Secretariatul General al Guvernului a solicitat avizul Consiliului Legislativ referitor la proiectul de ordonanță a Guvernului privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Mai mult, chiar în ziua adoptării, 4 august 2017, prin înscrisul cu nr. E 114 din 4 august 2017, Guvernul a și adoptat Hotărârea privind supunerea spre adoptare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Această situație de fapt rezultă și din Adresa Secretariatului General al Guvernului cu nr. E 114 din 7 august 2017 transmisă Senatului, prin care transmite spre dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (înregistrată la Biroul permanent al Senatului cu nr. 355 din 7 august 2017). Așadar, solicitarea avizului Consiliului Legislativ s-a realizat în mod formal, întrucât această solicitare a fost înregistrată la Consiliul Legislativ la 3 zile de la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Se afirmă că această situație de fapt este similară cu cea reținută în deciziile nr. 221 din 2 iunie 2020, paragrafele 64-67, și nr. 229 din 2 iunie 2020, paragrafele 52 și 53, prin care Curtea Constituțională a statuat că, pentru a nu se compromite rolul Consiliului Legislativ, este obligatoriu ca înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ să se realizeze înainte de emiterea ordonanței de urgență. Se mai arată că, examinând titlul actului normativ adoptat de Guvern și trimis Parlamentului prin Adresa cu nr. E 114 din 4 august 2017 și titlul actului normativ publicat în Monitorul Oficial al României, rezultă o diferență din punctul de vedere al tehnicii legislative în sensul că actul normativ adoptat de Guvern în data de 4 august 2017 și transmis Parlamentului spre dezbatere (în lipsa avizului Consiliului Legislativ) se intitula „Ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu“, iar actul normativ publicat în Monitorul Oficial al României în data de 7 august 2017 (după solicitarea avizului Consiliului Legislativ în data de 7 august 2017) se intitula „Ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu“. Or, potrivit legii, în situația în care Guvernul și-a însușit toate observațiile Consiliului Legislativ, acestea trebuiau să fie luate în considerare înainte de adoptarea actului normativ în discuție și nu ulterior adoptării lui. Ca atare, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 79 alin. (1) raportate la art. 1 alin. (3) și (5). … 18.Se susțin, în esență, lipsa situației extraordinare și a urgenței reglementării și afectarea nejustificată a drepturilor constituționale, competența de a plafona pensia militară revenind Parlamentului, și nu Guvernului. În acest sens se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 656 din 30 octombrie 2018, nr. 784 din 29 noiembrie 2018 și nr. 43 din 22 ianuarie 2019. … 19.Se consideră, în esență, că prin reglementarea art. 3 lit. m), art. 30 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat s-a ajuns la neaplicarea prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum și la nevalorificarea integrală a pensiei suplimentare prevăzute de art. 108 lit. c) din Legea nr. 223/2015. Se afirmă că, ulterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, această majorare – acordarea sporului aferent semnului onorific – a fost extinsă prin Legea nr. 149/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale și pentru soldați și gradați, rezultând astfel, fără echivoc, că, începând cu data de 30 iunie 2018, intenția legiuitorului a fost de a adăuga și de a majora cuantumul pensiei nete cu aceste procente, nu de a o plafona. Astfel, în momentul de față, un soldat sau un gradat profesionist care ar îndeplini condițiile de pensionare ar beneficia de majorarea cuantumului pensiei nete cu sporul aferent semnului onorific. Prin urmare, se încalcă principiul egalității și nediscriminării. … 20.Se mai susține, în esență, că plafonarea pensiei a condus la o scădere a pensiei nete, astfel încât această plafonare nu respectă exigențele unei scăderi rezonabile și proporționale, cu atât mai mult cu cât această plafonare nu a avut ca scop egalizarea unor stări de fapt existente, principala consecință fiind aceea că a creat o discrepanță foarte mare între persoane aflate în situații identice care au primit pensia militară de stat anterior în condițiile Legii nr. 223/2015. Or, această plafonare este discriminatorie și în raport cu celelalte categorii sociale care nu „beneficiază“ de această plafonare și primesc pensia netă fără o scădere consistentă (35%) și „artificială“. Art. 16 din Constituție stabilește că „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări“. Or, prevederile legale criticate sunt expresia unei discriminări vădite între persoanele aflate în aceeași situație de fapt, dar cu drepturi diferite în funcție de momentul la care au ieșit la pensie, înainte sau după intrarea în vigoare a art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Totodată, situația creată de dispozițiile legale criticate încalcă dreptul fundamental la egalitate în drepturi prevăzut de Declarația Universală a Drepturilor Omului, pactele și celelalte tratate la care România este parte. … 21.Prin urmare, având în vedere cele menționate, criteriul introdus prin dispozițiile criticate încalcă dreptul la pensie, întrucât determină scăderea cuantumului acesteia. … 22.Tribunalul Constanța – Secția I civilă, în Dosarul nr. 518D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale și a instanței de contencios european a drepturilor omului, prin care s-a statuat că principiul egalității justifică dreptul la diferențiere, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situațiile diferite sub aspect obiectiv și rezonabil impun diferențe de tratament juridic. … 23.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 780D/2020, apreciază că nu există o discriminare între contestator și ceilalți beneficiari ai Legii nr. 223/2015, întrucât nu s-a dovedit că unui alt fost militar i se acordă o pensie calculată potrivit art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, iar ulterior i se aplică și cuantumul sporului pentru semnul onorific, ci, dimpotrivă, calculul pensiei se face într-o modalitate identică pentru toți beneficiarii unei pensii militare. De asemenea, dispozițiile criticate nu încalcă prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, având în vedere că prin instituirea plafonului maximal al pensiei militare nu se încalcă însăși substanța dreptului la pensie. Cât privește invocarea unor neconcordanțe dintre dispozițiile criticate cu alte acte normative, acestea nu pot face obiectul excepției de neconstituționalitate, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. În Dosarul nr. 1.346D/2020, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, instanța nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 24.Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 1.067D/2020 și nr. 1.251D/2020, apreciază că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu încalcă prevederile constituționale invocate. În Dosarul nr. 2.099D/2020, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât avizul Consiliului Legislativ trebuia solicitat înainte de adoptarea actului normativ criticat. … 25.Tribunalul Ilfov – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 26.Tribunalul Prahova – Secția I civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 27.Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât, pe de o parte, normele legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, iar, pe de altă parte, condițiile, criteriile de acordare, modul de calcul și cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, făcând parte din politica statului în domeniul asigurărilor sociale. … 28.Tribunalul Brașov – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 29.Curtea de Apel Craiova – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază, în esență, că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, deoarece, deși avizul Consiliului Legislativ a fost obținut ulterior adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Guvernul și-a însușit toate observațiile care apar în forma publicată în Monitorul Oficial al României. … 30.Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă apreciază că înscrisurile depuse la dosar nu sunt suficiente pentru a se putea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără solicitarea avizului Consiliului Legislativ. Astfel, deși avizul Consiliului Legislativ poartă o dată ulterioară celei a adoptării actului normativ, conținutul avizului este încorporat în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 31.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 32.Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 518D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În Dosarul nr. 1.067D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât completarea sau modificarea dispozițiilor legale ține de competenta exclusivă a legiuitorului, iar interpretarea conținutului unor norme juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii, aparține instanțelor judecătorești. În Dosarul nr. 2.099D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă, referitoare la adoptarea ordonanței criticate fără solicitarea anterioară adoptării actului normativ vizat a avizului Consiliului Legislativ, și neîntemeiată, în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă. … 33.Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 2.099D/2020, apreciază că, având în vedere că solicitarea avizării actelor normative este o chestiune care ține de constituționalitatea extrinsecă a actului normativ vizat, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 este neconstituțională, în ansamblul său, fiind adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) și a art. 79 alin. (1) din Constituție. … 34.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, înscrisurile depuse, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:35.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 36.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivelor actelor de sesizare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, dispozițiile art. VII, precum și dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 și cele ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 din această ordonanță de urgență, în special, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Curtea observă că, în Dosarul nr. 3.197D/2021, deși este sesizată cu dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, din notele scrise ale autorului excepției reiese că acesta critică ordonanța de urgență menționată în ansamblul său. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 și ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 din această ordonanță de urgență, în special. Dispozițiile criticate în mod punctual prevăd:– Art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017:Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:[…]2.Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. … 3.Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.»; …  … – Art. X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017: „Prevederile art. VII pct. 3 și ale art. IX alin. (1) intră în vigoare la data de 15 septembrie 2017.“ …  … 37.Curtea observă că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia pot fi supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în prezenta cauză, este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 38.Autorii excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ, art. 102 alin. (1) și (2) privind rolul și structura Guvernului, art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale … 39.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din această ordonanță de urgență, în special, prin raportare la aceleași critici de neconstituționalitate invocate și în prezenta cauză, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii.*) Decizia Curții Constituționale nr. 723 din 12 decembrie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024. … 40.Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1) și (2), art. 115 alin. (1) și (4) din Constituție, critică privind competența Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, precitată, paragrafele 106-111, și Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, paragrafele 56-59, Curtea a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituțional român, regula este că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislația secundară. Cu toate acestea, Constituția instituie prin art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția consacră în art. 115 delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare, și numai sub control parlamentar. Ca atare, Curtea a reținut că actul normativ criticat este o ordonanță de urgență adoptată de Guvern, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție, iar nu o ordonanță simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție. Curtea a reținut că, spre deosebire de ordonanța simplă, ordonanța de urgență a Guvernului poate reglementa și în domenii care aparțin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepției privind reglementarea unor modificări și completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanță de urgență a Guvernului sunt neîntemeiate. Totodată, Curtea a arătat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale. … 41.Cu privire la criticile de neconstituționalitate formulate în raport cu art. 115 alin. (6) din Constituție, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, precitată, paragrafele 112 și 113, Curtea a analizat dacă în discuție sunt drepturi și libertăți fundamentale și dacă a avut loc o afectare a acestora, raportând concluzia desprinsă la textul de referință menționat. Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate raportate la art. 16 alin. (1) și (2) și art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea a observat că, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, paragrafele 61-66, a răspuns unor critici de neconstituționalitate ale art. VII pct. 3 din ordonanța de urgență care sunt formulate și în prezenta cauză. Astfel, Curtea a statuat, cu referire la pretinsa discriminare pe care dispozițiile criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public, nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție. Având în vedere cele menționate, critica de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituție este neîntemeiată. … 42.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, paragrafele 118-130, având în vedere fișa legislativă, Curtea a reținut că dezbaterea și adoptarea unui proiect de act normativ numai cu avizul Consiliului Legislativ, precum și competența constituțională a acestei autorități publice de a emite un aviz sunt aspecte care vizează procedura parlamentară de adoptare a legilor. Avizul Consiliului Legislativ are o consacrare constituțională expresă [art. 79 alin. (1)]. … 43.Curtea a constatat că invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție în cadrul controlului concret de constituționalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. În cadrul controlului concret de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești nu poate fi analizată încălcarea de sine stătătoare a art. 79 alin. (1) din Constituție sub aspectul modului de desfășurare a activității de avizare în cadrul procesului legislativ. … 44.Din analiza efectuată Curtea a observat că actul normativ criticat nu contravine drepturilor și libertăților fundamentale invocate. Întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, Curtea a reținut că nu poate fi realizat controlul de constituționalitate din perspectiva exclusivă a standardului de referință exprimat de prevederile art. 79 alin. (1) din Constituție. … 45.Totodată, cu privire la presupusa încălcare a art. 53 din Constituție, Curtea a reținut că, având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, invocarea acestor dispoziții constituționale nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate (Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, paragraful 65). … 46.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză. … 47.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sorin Ion Protopopescu în Dosarul nr. 1.951/118/2019* al Tribunalului Constanța – Secția I civilă, de Mihai Alexandru Rădoi și Stana Iftimi în dosarele nr. 36.334/3/2019 și nr. 2.423/3/2020 ale Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ștefan Bojin, Marin C. Celea și de Victor Augustin Bădiță în dosarele nr. 9.241/63/2019, nr. 1.042/63/2020 și nr. 5.185/63/2020 ale Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Daniel Marian V. Popescu în Dosarul nr. 1.053/93/2020 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, de Viorel Gheorghe în Dosarul nr. 5.878/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă, de Vasile Pop, Gheorghe Negrea și Radu Mare în dosarele nr. 1.175/83/2020, nr. 60/83/2020 și nr. 59/83/2020 ale Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, de Mihai-Dumitru Olar și de Viorel Dogaru în dosarele nr. 1.299/62/2020 și nr. 1.961/62/2020 ale Tribunalului Brașov – Secția I civilă, de Mărgărit Dimian în Dosarul nr. 653/63/2020 al Curții de Apel Craiova – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, de Grigore Benchea în Dosarul nr. 355/119/2020 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă, de Ștefan Stanciu și de Vasile Voicu în dosarele nr. 5.722/118/2020 și nr. 5.626/118/2020 ale Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 și ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 din această ordonanță de urgență, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția I civilă, Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Ilfov – Secția civilă, Tribunalului Prahova – Secția I civilă, Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, Tribunalului Brașov – Secția I civilă, Curții de Apel Craiova – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Brașov – Secția civilă și Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește