DECIZIA nr. 203 din 25 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și art. 65 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și a sintagmei „ori în cadrul oricărei persoane juridice“ din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 295 din același act normativ, excepție ridicată de Nelu Iordache în Dosarul nr. 16.876/3/2013 al Tribunalului București – Secția I penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 18D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de către autorul excepției, prin care se solicită admiterea acesteia. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și art. 65 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011. Apreciază că textele nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Susține că cele două texte de lege sunt criticate prin raportare la dispozițiile art. 18^2 din Legea nr. 78/2000, care incriminează o variantă specială a infracțiunii de deturnare de fonduri, infracțiune care se diferențiază de cea incriminată în art. 307 din Codul penal prin faptul că privește proveniența fondurilor obținute din bugetele comunităților europene. Așadar, fapta incriminată în art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 afectează regimul bugetului general sau al bugetului administrat de Uniunea Europeană ori în numele acesteia. Arată că autorul excepției formulează critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și art. 65 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 prin raportare la textul de lege menționat anterior. Or, instanța de fond nu a reținut, atunci când a analizat tipicitatea conduitei autorului excepției, dispozițiile de lege criticate, ci s-a raportat exclusiv la conținutul constitutiv al infracțiunii de deturnare de fonduri europene, așa cum este reglementată în Legea nr. 78/2000. De altfel, instanța a precizat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 nu are nicio legătură cu textul de lege care incriminează infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, întrucât calitatea de beneficiar a acestuia rezultă din natura juridică a contractului încheiat, iar celelalte obligații incumbau din chiar conținutul contractului fără vreo referire la definiția de beneficiar. Astfel, nu se poate reține o legătură între dispozițiile de lege criticate și faptele reținute în sarcina inculpatului, o eventuală decizie de admitere neavând niciun fel de înrâurire asupra situației acestuia. Nu în ultimul rând, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 66 din 26 februarie 2015, a constatat încălcarea dispozițiilor din Legea fundamentală în ceea ce privește art. 66 din ordonanța de urgență menționată și a prevăzut în mod expres că stabilirea unei nereguli în executarea contractului, precum și stabilirea creanței bugetare trebuie să se facă în temeiul actului normativ în vigoare la momentul săvârșirii neregulii, potrivit principiului tempus regit actum. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 295 din același act normativ, arată că instanța de contencios constituțional a analizat critici de neconstituționalitate similare, respingând excepția ca neîntemeiată. Curtea a stabilit că incriminarea delapidării în mediul privat respectă principiul proporționalității între interesul general, care este generat de necesitatea respectării relațiilor sociale ocrotite prin norma juridică criticată de autorul excepției, și interesul individual, care permite oricărui individ să desfășoare o activitate economică însă în spiritul legii. Sancționarea faptelor de delapidare este justificată de necesitatea ocrotirii patrimoniului unei persoane juridice. Prin aplicarea unor limite de pedeapsă într-un cuantum mai redus pentru infracțiunile săvârșite în mediul privat legiuitorul dă eficiență principiului proporționalității între cele două interese generale și individuale ocrotite și, în consecință, textul criticat nu este de natură să încalce dispozițiile constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Sentința penală nr. 1/F din 21 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 16.876/3/2013, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și art. 65 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și a sintagmei „ori în cadrul oricărei persoane juridice“ din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 295 din același act normativ, excepție ridicată de Nelu Iordache cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că, deși art. 308 din Codul penal a suferit o serie de modificări de ordin legislativ, în mod nejustificat au fost menținute printre subiecții activi ai infracțiunii de delapidare și persoanele care exercită, indiferent de durată, o însărcinare de orice natură în serviciul oricărei persoane juridice. În noțiunea de „persoană juridică“ poate fi inclusă orice formă de societate definită prin Codul civil, Legea societăților nr. 31/1990 sau Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației. Or, reglementarea, prin art. 308 din Codul penal, ca subiect activ al infracțiunii de delapidare a unor persoane private este excesivă, întrucât are loc o extindere nepermisă a forței de constrângere a statului, prin utilizarea mijloacelor penale asupra libertății de acțiune a persoanelor, fără să existe o justificare criminologică în acest sens. Astfel, sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice“ din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 295 din același act normativ, este contrară prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (1) și ale art. 45. … 6.În ceea ce privește dispozițiile art. 64 și art. 65 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, autorul arată că prin rechizitoriu i s-a reținut săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 în sensul că ar fi deturnat fonduri europene ca „beneficiar indirect“. Susține că s-a avut în vedere un contract încheiat la data de 20 mai 2011, raporturile juridice contractuale fiind reglementate de către legea în vigoare la momentul respectiv, respectiv de Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003. Arată că la data de 29 iunie 2011 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 192/2012, cu modificările și completările ulterioare, prin articolele criticate abrogându-se dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 și ale Legii nr. 529/2003. Întrucât organele de cercetare penală au apreciat ca fiind aplicabile în cauza sa dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, act normativ care nu era în vigoare la momentul încheierii contractului, apreciază că s-a încălcat principiul tempus regit actum, în sensul că aceste dispoziții sau aplicat retroactiv raporturilor juridice născute anterior adoptării și intrării lor în vigoare. În baza acestei interpretări neconstituționale se încalcă și principiul aplicării legii penale mai favorabile, întrucât în materia infracțiunilor privind fondurile europene elementele constitutive ale infracțiunii sunt definite de legi speciale. Susține că, în baza aplicării legii penale mai favorabile, raporturile juridice civile și penale sunt supuse legii în vigoare la momentul nașterii acestora, iar modificările legislative nu pot produce efecte decât în materia legii penale mai favorabile, care poate retroactiva sau ultraactiva. … 7.Tribunalul București – Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 64 și art. 65 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, precum și sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice“ din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 295 din același act normativ. Dispozițiile criticate au următorul conținut:– Art. 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011: „La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 30 august 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare.“; … – Art. 65 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011: „Orice referire în actele normative existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență la Ordonanța Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare, și orice trimitere la actul normativ menționat se vor considera ca referire/trimitere la prezenta ordonanță de urgență și/sau la secțiunile corespunzătoare din prezenta ordonanță de urgență, după caz.“; … – Art. 308 alin. (1) din Codul penal: „Dispozițiile art. 289-292, 295, 297-300 și art. 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.“ …  … 12.Autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) teza întâi potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 41 alin. (1) referitor la munca și protecția muncii, art. 45 referitor la libertatea economică. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și art. 65 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile argumente referitoare la neconstituționalitatea textelor criticate, ci critică modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către organul judiciar. Astfel, autorul excepției susține, în esență, că i s-au aplicat dispoziții legale ce nu erau în vigoare la momentul săvârșirii faptei, drept care se încalcă principiul tempus regit actum. Or, analiza aspectelor anterior arătate nu este de competența Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“. … 14.Curtea nu poate cenzura astfel de critici, întrucât, dacă ar proceda ca atare, ar săvârși o imixtiune în atribuțiile autorității judecătorești. De aceea, din această perspectivă, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 și ale art. 126 alin. (1) din Constituție, excepția de neconstituționalitate apare ca fiind inadmisibilă, soluționarea sa excedând competenței Curții Constituționale. … 15.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a sintagmei „ori în cadrul oricărei persoane juridice“ din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 295 din același act normativ, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 256 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, Decizia nr. 219 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 7 iulie 2017, și Decizia nr. 461 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 25 noiembrie 2016. … 16.În analiza criticilor de neconstituționalitate, Curtea a avut în vedere Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, prin care a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 301 alin. (1) și ale art. 308 alin. (1) din Codul penal și a constatat că sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice“ din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1), cu raportare la art. 301 din Codul penal este neconstituțională. … 17.Curtea a reținut că situația este diferită în cazul raportării prevederilor art. 308 alin. (1) din Codul penal la dispozițiile art. 295 din același cod. Totodată, Curtea a constatat că, având în vedere pericolul social pe care faptele de delapidare îl prezintă, în general, pentru relațiile patrimoniale ale unei persoane juridice, legiuitorul a incriminat, prin art. 308 alin. (1) din Codul penal, infracțiunea de delapidare, atunci când ea este săvârșită în mediul privat, respectiv atunci când faptele sunt comise de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane juridice. … 18.Având în vedere conținutul constitutiv al infracțiunii de delapidare și pericolul social pe care faptele prin care aceasta poate fi realizată îl prezintă pentru relațiile sociale de natură patrimonială ale oricărei persoane juridice, precum și pentru activitățile economice ale oricărei astfel de persoane, Curtea a reținut că o atare reglementare legală nu este contrară caracterului necesar al incriminării astfel realizate și păstrează un just raport de proporționalitate între interesul general, circumscris imperativului respectării relațiilor sociale protejate de norma juridică în cauză, și cel individual, circumscris libertății persoanei de a exercita activități economice. Dimpotrivă, Curtea a constatat că pedepsirea faptelor de delapidare, în cazul săvârșirii lor în mediul privat, cu o pedeapsă ale cărei limite speciale se reduc cu o treime realizează un just echilibru între nevoia de protecție a valorilor și relațiilor sociale anterior menționate, inclusiv prin intermediul normelor de drept penal, și severitatea pedepsei penale aplicabile. De asemenea, Curtea a reținut că, într-adevăr, împotriva persoanelor din mediul privat care săvârșesc fapte cauzatoare de prejudicii poate fi angajată răspunderea civilă, de dreptul muncii sau altă formă de răspundere. Curtea constată, de asemenea, că pentru persoanele juridice din mediul privat desfășurarea în mod corect a relațiilor sociale de natură patrimonială și a activităților cu caracter economic constituie o premisă importantă a însăși existenței lor. Prin urmare, având în vedere pericolul considerabil al faptelor de delapidare prin raportare la importanța valorilor sociale ocrotite prin norma de incriminare, Curtea a conchis că utilizarea de către legiuitor a forței de constrângere a statului, prin mijloace de drept penal, în cazul săvârșirii faptelor de delapidare în condițiile art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal, este proporțională cu scopul urmărit, chiar și în condițiile în care alături de răspunderea penală pentru această infracțiune poate fi angajată și o altă formă de răspundere dintre cele anterior enumerate. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și art. 65 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, excepție ridicată de Nelu Iordache în Dosarul nr. 16.876/3/2013 al Tribunalului București – Secția I penală. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice“ din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 295 din același act normativ, este constituțională în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește