DECIZIA nr. 202 din 25 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepție ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Sălaj în Dosarul nr. 599/84/2018 al Tribunalului Sălaj – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 10D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 390D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepție ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura centrală – Serviciul judiciar în Dosarul nr. 13.834/3/2018 al Tribunalului București – Secția I penală. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 4.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor nr. 10D/2019 și nr. 390D/2019. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 390D/2019 la Dosarul nr. 10D/2019, care a fost primul înregistrat. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, dintr-o perspectivă identică. Invocă Decizia nr. 509 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.077 din 13 noiembrie 2020, apreciind că nu au survenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței în materie. În concluzie, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:6.Prin Încheierea penală din 12 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 599/84/2018, Tribunalul Sălaj – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepție ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Sălaj cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 7.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.834/3/2018, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepție ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura centrală – Serviciul judiciar cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că sintagma „operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive“, ca element material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, include și activitatea persoanei care a procurat astfel de substanțe în vederea consumului propriu, textul incriminator necondiționând activitatea de procurare numai dacă aceasta este efectuată în cadrul unei activități de import, export sau intermediere. … 9.Autorii apreciază că, pentru a fi conformă prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituție, incriminarea unor fapte prin norme juridice de drept penal trebuie să respecte principiul proporționalității, fiind imperios necesar ca respectiva incriminare să corespundă obiectivului urmărit de legiuitor. Legalitatea incriminării presupune descrierea clară și precisă a faptelor ce constituie infracțiuni, prin folosirea unui limbaj accesibil, astfel încât să se evite riscul extinderii prin analogie și greșita înțelegere a normelor de incriminare. … 10.Arată că, în interpretarea dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nemaifiind infracțiune, fapta de a procura produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final conduce inclusiv la restituirea acestor substanțe. Având în vedere gravitatea efectelor pe care plantele sau substanțele care fac obiectul Legii nr. 194/2011 le au asupra sănătății populației, se impune interzicerea desfășurării oricărei activități cu aceste plante și substanțe, în vederea apărării sănătății publice, măsura fiind proporțională cu gradul înalt de pericol pentru sănătate al unor astfel de produse, astfel cum sa reținut și în expunerea de motive. Trebuie avut în vedere interesul general al societății, și anume acela de a înlătura în cel mai scurt timp pericolul pe care îl prezintă pentru sănătatea publică consumul plantelor și substanțelor susceptibile a avea efecte psihoactive din cauza intoxicărilor pe care le produc și a riscului de abuz, pericol evidențiat de numărul de tineri care se prezintă frecvent la spital în urma consumului unor asemenea plante sau substanțe. Statul are obligația de a lua măsuri de prevenire și de înlăturare a factorilor de risc, inclusiv măsuri de prevenire și combatere a operațiunilor cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, inclusiv a consumului acestora, în condițiile în care noi substanțe devin disponibile într-un ritm fără precedent. … 11.Apreciază, totodată, că nu se justifică diferența de tratament juridic între consumatorul de droguri de risc, a cărui faptă este incriminată prin dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, și consumatorul de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive a cărui faptă este incriminată prin dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 numai dacă procurarea unor astfel de substanțe este efectuată în cadrul unei activități de import, export sau intermediere, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție. Inegalitatea de tratament juridic între cele două tipuri de acțiuni prezentate este de natură să genereze discriminări, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă care să le justifice. … 12.Tribunalul Sălaj – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Având în vedere că în expunerea de motive la Legea nr. 194/2011 se arată expres că scopul legii este acela de a proteja populația de efectele consumului de substanțe psihoactive, întrucât au efecte asemănătoare drogurilor, iar în Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, operațiunile privitoare la droguri de risc sau de mare risc – cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea – în vederea consumului propriu au o incriminare distinctă, fiind sancționate mai ușor decât infracțiunile de trafic efectiv de astfel de substanțe, instanța apreciază că prin interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție a dat-o dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 au fost nesocotite prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. De altfel, concluzia că legiuitorul a considerat că și infracțiunile privitoare la substanțele psihoactive sunt la fel de grave ca cele privitoare la droguri se desprinde și din modificarea adusă textului art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016. Prin aceasta, în rândul infracțiunilor pentru care se poate dispune arestarea preventivă au fost introduse, alături de infracțiunile de trafic de droguri, cele privitoare la efectuarea de operațiuni ilegale cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, chiar dacă limitele de pedeapsă pentru acest gen de infracțiuni sunt mult mai reduse decât cele privitoare la traficul de droguri. … 13.Tribunalul București – Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, prin interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală fiind exclusă o categorie de subiecți activi de la săvârșirea infracțiunilor de acest gen. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 390D/2019, reluând cele susținute de autorul excepției, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Legea nr. 194/2011 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 26 februarie 2014, iar Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 24 octombrie 2018. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „Fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.“ … 19.Prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că, „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie o operațiune cu produse în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 și intră sub incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) din același act normativ în ipoteza în care este efectuată în cadrul unei activități de import, export ori intermediere de produse. Procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop, nu constituie operațiune cu produse în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 și nu intră sub incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) din același act normativ.“ … 20.Autorii excepției apreciază că dispoziția criticată contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) potrivit căruia în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 23 alin. (12) potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii și art. 34 alin. (1) și (2) referitor la dreptul la ocrotirea sănătății. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 509 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1077 din 13 noiembrie 2020, și Decizia nr. 626 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 3 februarie 2021. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că, indiferent de scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea unui act normativ și indiferent de faptul că scopul ce a justificat activitatea de legiferare este unul legitim, acest scop, în sine, nu poate reprezenta temeiul tragerii la răspundere penală a unei persoane, fără existența unei dispoziții legale, clare și previzibile, care să reglementeze fapta ce constituie infracțiune. … 22.Curtea a constatat că, chiar dacă textul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 nu face trimitere expresă la celelalte dispoziții ale actului normativ, respectiv la art. 2 al legii (astfel cum susține autorul excepției), determinarea și evaluarea înțelesului normei interpretate nu se pot realiza decât în cadrul ansamblului legislativ reprezentat de dispozițiile legii din care aceasta face parte. Aceasta reprezintă interpretarea sistematică a normei. A admite susținerea autorului excepției ar însemna că s-ar ajunge în situația în care în fiecare articol al unui act normativ ar trebui să se facă, în mod expres, trimitere la toate celelalte articole din același act normativ, ceea ce ar determina o îngreunare nejustificată a actului normativ, cu implicații asupra calității și previzibilității normelor conținute în acel act normativ. … 23.Curtea a observat că dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 reprezintă o normă de incriminare. În ceea ce privește elementul material al infracțiunii, acesta este reprezentat de actul de conduită interzis, care indică acțiunea sau inacțiunea interzisă. Raportat la infracțiunea reglementată de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, Curtea a observat că elementul material al acesteia este reprezentat de fapta de a efectua, fără drept, operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive. De asemenea, în cazul acestei infracțiuni, pentru existența elementului material, pe lângă săvârșirea acțiunii, legiuitorul a prevăzut necesitatea îndeplinirii unei condiții esențiale (atașate elementului material), aceea de a nu deține autorizație eliberată în condițiile Legii nr. 194/2011. Prin urmare, subiectul activ al infracțiunii trebuie să îndeplinească, fără drept, operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, în contextul în care pentru îndeplinirea acelor operațiuni legea impune autorizarea prealabilă, iar subiectul activ nu deține această autorizație. … 24.În continuare, în contextul coroborării dispozițiilor art. 25 și ale art. 37 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000 cu cele ale art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011, Curtea a apreciat ca fiind judicioase cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție în considerentele Deciziei nr. 10 din 12 septembrie 2018, în sensul că voința legiuitorului a fost aceea de a include în sfera operațiunilor supuse autorizării acele activități care au un caracter comercial sau care se desfășoară, în mod sistematic, într-un cadru organizat și care se bucură de prezumția de liceitate, iar nu pe cele derulate în mod ilicit. … 25.Totodată, Curtea a apreciat că sintagma „operațiuni cu produse“, conținută de dispozițiile Legii nr. 194/2011, are același înțeles indiferent de articolul din lege care o conține. Astfel, a aprecia că o persoană fizică, ce procură produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, exclusiv în vederea consumului propriu, poate dobândi calitatea de „operator“, în sensul legii, presupune posibilitatea ca aceasta să depună o solicitare de emitere a unei autorizații de către A.N.S.V.S.A., prin care aceasta din urmă să o autorizeze să consume aceste produse, consum ce ar căpăta astfel valențele unei „operațiuni cu produse“, în sensul Legii nr. 194/2011. Implicit, subiecți activi ai infracțiunii reglementate de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 ar fi acele persoane fizice care procură produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, exclusiv în vederea consumului propriu, dar care nu dețin o autorizație emisă în acest scop de A.N.S.V.S.A. Or, o asemenea situație este dificil de conceput. Așa fiind, Curtea a constatat că legiuitorul nu a intenționat sancționarea penală a consumatorului final, care, în vederea consumului propriu, procură produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, iar procurarea a fost efectuată exclusiv în acest scop. … 26.În ceea ce privește trimiterea la dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, Curtea reține că din simpla lecturare a celor două texte [art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000] rezultă diferența de reglementare și, implicit, voința diferită a legiuitorului în activitatea de normare a tragerii la răspundere penală a unor persoane care săvârșesc anumite fapte. Așa fiind, Curtea a apreciat că este evident faptul că legiuitorul a înțeles să normeze diferit materia tragerii la răspundere penală incidentă în cele două reglementări. … 27.Mai mult, Curtea a constatat că reglementarea unei infracțiuni nu presupune aplicarea acesteia tuturor situațiilor apreciate ca fiind potențial similare, dar care nu au fost avute în vedere de către legiuitor. A permite celui care interpretează și aplică legea penală, în absența unei norme exprese, să stabilească el însuși regula după care urmează să rezolve un caz, luând ca model o altă soluție pronunțată într-un alt cadru reglementat, reprezintă o aplicare prin analogie a legii penale. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale, art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 23 alin. (12) din Constituție, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, prevăd și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. … 28.Curtea a constatat că intenția legiuitorului nu a fost aceea de a sancționa penal fapta de a procura produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop, astfel că instanța supremă, prin decizia anterior menționată, a interpretat textul de lege în acord cu voința legiuitorului, cu respectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. … 29.În ceea ce privește încălcarea prevederilor constituționale ale art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și ale art. 34 alin. (1) și (2) referitor la dreptul la ocrotirea sănătății, Curtea a reținut că autorul excepției apreciază că încălcarea acestor drepturi fundamentale este consecința nerespectării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, reglementat de prevederile art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Or, în condițiile în care s-a constatat că interpretarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 a fost realizată în acord cu voința legiuitorului, cu respectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, Curtea apreciază că nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor constituționale ale art. 22 alin. (1) și nici a celor ale art. 34 alin. (1) și (2). … 30.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior analizate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Sălaj în Dosarul nr. 599/84/2018 al Tribunalului Sălaj – Secția penală și de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura centrală – Serviciul judiciar în Dosarul nr. 13.834/3/2018 al Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Sălaj – Secția penală și Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește