DECIZIA nr. 201 din 9 aprilie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, excepție ridicată de Florin-Iulian Hrib în Dosarul nr. 3.702/2/2019 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 9D/2021.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia, la care a anexat o serie de înscrisuri în susținerea excepției de neconstituționalitate. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, susține că art. 27 din Legea nr. 567/2004 nu limitează dreptul unei persoane de a alege în mod liber un loc de muncă, iar consecințele pe care trebuie să le suporte un grefier care decide să își aleagă alt loc de muncă sunt subsumate, mai degrabă, aspectelor patrimoniale pe care le implică o astfel de decizie. Însă aceste consecințe au fost acceptate de cel care a dorit să fie grefier încă de la momentul la care a fost admis la Școala Națională de Grefieri, iar restituirea sumelor are în vedere acele sume învestite în vederea pregătirii profesionale, sume a căror acordare nu se mai justifică, de vreme ce beneficiarul lor renunță la această calitate într-un termen mai scurt decât cel considerat de legiuitor ca justificând efortul financiar al statului pentru acest obiectiv. De asemenea, consideră că nu sunt încălcate nici celelalte dispoziții constituționale invocate, deoarece textul de lege criticat stabilește reguli valabile pentru toți cei care au urmat Școala Națională de Grefieri, iar nu doar pentru o anumită categorie de persoane sau doar pentru o anumită persoană. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 25 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.702/2/2019, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin-Iulian Hrib într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect, în principal, soluționarea cererii de anulare a adresei Școlii Naționale de Grefieri prin care s-a instituit o sumă de bani cu titlu de debit imputat, constând în cheltuieli de școlarizare și indemnizația de cursant al Școlii Naționale de Grefieri, precum și, în secundar, anularea clauzei privind restituirea cheltuielilor de școlarizare și a indemnizației de cursant cuprinse în contractul de școlarizare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, referitor la dispozițiile art. 27 din Legea nr. 567/2004, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece: a) operează retroactiv, obligând grefierul să restituie sumele primite în trecut cu titlu de indemnizație de cursant al Școlii Naționale de Grefieri (denumită în continuare SNG), ceea ce nesocotește art. 15 alin. (2) din Constituție; b) amenda civilă instituită de textul criticat este mai oneroasă decât multe amenzi penale impuse pentru săvârșirea unor infracțiuni, ceea ce contravine art. 56 alin. (2) și (3) din Constituție. Astfel, amenda de aproximativ 8.000 de lei, care i-a fost impusă, nu este nici justă și nici proporțională cu situația excepțională în care a fost silit să-și dea demisia din cauza conduitei conducerii Curții de Apel Alba Iulia; c) pe lângă indemnizația de cursant, grefierul este obligat să returneze și așa-numitele cheltuieli de școlarizare efectuate cu formarea sa, acestea nefiind cuantificate exact la momentul absolvirii SNG. De asemenea, nu este prevăzut în contractul de școlarizare ce înseamnă aceste cheltuieli (de pildă, multiplicarea cursurilor/altor materiale tipărite), aspect ce contravine dispozițiilor art. 32 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia învățământul de stat este gratuit; d) Consiliul Superior al Magistraturii (prin Comisia nr. 2) a considerat la 14 iunie 2016 că „în perioada formării, cursanții beneficiază de o bursă plătită din bugetul de stat, având natura și regimul juridic al unui drept salarial, astfel că funcția de auditor are caracterul unei funcții publice“. Or, bursa e similară unui drept salarial, iar auditorul de justiție ori, mutatis mutandis, cursantul SNG îndeplinește „ceva ce aduce a funcție publică“. În aceste condiții, nu există rațiune pentru a înapoia banii în cazul neabsolvirii SNG ori al eliberării din funcție înainte de 5 ani lucrați în cadrul instituțiilor autorității judecătorești. Niciun salariat nu returnează salariile obținute legal în timpul serviciului și nici măcar studenții exmatriculați nu au obligația să returneze bursa primită; e) demisia constituie, de regulă, un act de onoare, nicidecum o contravenție sau, mai rău, o infracțiune amendabilă cu sume uriașe de bani. Simpla pierdere a locului de muncă reprezintă, în sine, o măsură drastică, urmată de multe ori de lipsa veniturilor, astfel că o amendă atât de mare contravine art. 47 alin. (1) și art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție. … 6.Astfel, se susține că obligația de a rămâne 5 ani în sistem după absolvire, instituită de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, este neconstituțională și inechitabilă, din aceleași motive enumerate mai sus (deoarece nerespectarea acestei obligații activează automat obligația de restituire a bursei și a cheltuielilor de școlarizare), plus din încă două motive, și anume: împiedică libera circulație a forței de muncă și limitează dreptul de opțiune al individului, contravenind astfel prevederilor art. 41 alin. (1) și art. 42 alin. (1) din Constituție. … 7.Mai arată că perioada petrecută la SNG constituie vechime în muncă, iar indemnizația primită de cursanți are natura și regimul juridic al unui drept salarial, în cuantum egal cu salariul de bază brut pentru funcția de grefier debutant, conform art. 25 și 26 din Legea nr. 567/2004. Or, amendarea grefierului pentru eliberarea din funcție înainte de expirarea perioadei de 5 ani echivalează atât cu o negare a dreptului la salariu și a securității salariaților, cât și cu o confiscare a contribuțiilor sociale plătite, conform art. 25 din Legea nr. 567/2004, în timpul școlarizării în SNG, ceea ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 41 alin. (2), ale art. 44 alin. (1)-(4) și ale art. 136 alin. (5) din Constituție. … 8.De asemenea, obligarea la plata unei amenzi uriașe, corespunzătoare vechimii în muncă realizate în perioada școlarizării în SNG, nesocotește și prevederile art. 15 alin. (1) din Constituție, întrucât se refuză acordarea/păstrarea drepturilor obținute conform art. 25 și 26 din Legea nr. 567/2004. … 9.Deoarece perioada de școlarizare în SNG „constituie vechime în muncă și vechime în specialitate“, iar atestatul acordat la absolvirea studiilor reprezintă dovada vechimii în muncă, rezultă că simpla înmânare a atestatului de absolvire a SNG conduce, practic, la obținerea vechimii în muncă și la vocația numirii în funcția de grefier, deci într-o funcție publică. Or, refuzul de a recunoaște toate drepturile ce decurg din această vechime în muncă și în specialitate reprezintă o golire de conținut/substanță a legii și o negare a însuși scopului respectivei prevederi, care ar lăsa fără efecte intenția legiuitorului de a asimila ope legis și integral perioada de școlarizare din cadrul SNG cu vechimea în muncă, iar acest refuz încalcă art. 1 alin. (3) și (5) și art. 53 alin. (1) din Constituție. … 10.Totodată, obligarea la plata unei amenzi uriașe pentru demisia din funcția de grefier încalcă și art. 41 alin. (1) teza întâi și alin. (2) din Constituție, deoarece îngrădește dreptul absolvenților SNG la muncă și protecția socială a muncii. Autorul excepției subliniază că, în perioada frecventării cursurilor la SNG, a efectuat și stagiu de pregătire practică în cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București, intrând inclusiv în diverse ședințe de judecată, civile și penale, ceea ce denotă că stagiul practic efectuat în timpul cursurilor la SNG este echivalent cu munca propriu-zisă de grefier. De asemenea, dispozițiile art. 21 din Legea nr. 567/2004 fac referire expresă la stagiul practic efectuat de cursanții SNG. Prin urmare, această amendă creează și o discriminare a absolvenților SNG față de grefierii debutanți, recrutați prin concursuri locale, care beneficiază automat de salariu și de toate beneficiile aferente vechimii în muncă și în specialitate (precum concediu de odihnă, decontarea chiriei, a transportului și a medicamentelor etc.), însă nu sunt obligați la restituirea salariilor și cheltuielilor de formare din primele 6 luni (perioada debutantă), discriminare ce contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1)-(3) din Constituție.  … 11.Potrivit art. 135 alin. (2) lit. f) și art. 136 alin. (5) din Constituție, statul trebuie să asigure condiții necesare pentru creșterea calității vieții și pentru inviolabilitatea proprietății private. Așadar, munca și prețul acesteia, salariul, trebuie ocrotite indiferent de costuri sau de situația economică a țării. Or, confiscarea indemnizației de cursant (echivalentă salariului unui grefier debutant) este vădit disproporționată în raport cu scopul acestei măsuri (sancționarea celui care nu a lucrat 5 ani în cadrul autorităților judecătorești) și nu este calificată ca o clauză penală sau amendă propriu-zisă. … 12.Mai susține că unii foști grefieri – care nu mai exercită funcția de grefier, dar lucrează în cadrul autorităților din domeniul justiției – nu sunt obligați să restituie bursa și așa-zisele cheltuieli de școlarizare, astfel încât este evidentă discriminarea funcționarilor plătiți din fonduri publice, aspect de natură să nesocotească și prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 53 alin. (2) teza a doua din Constituție. În acest sens, chiar plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în ședința din 3 martie 2015 următoarele: „dispozițiile art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 567/2004 trebuie interpretate în sensul că Institutul Național al Magistraturii reprezintă o instituție publică a autorității judecătorești, astfel că o fostă absolventă a Școlii Naționale de Grefieri care și-a dat demisia pentru a ocupa o funcție de personal de specialitate juridică, asimilat judecătorilor și procurorilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, nu trebuie să restituie cheltuielile de școlarizare, deoarece funcționează în continuare în cadrul autorităților judecătorești.“ Autorul excepției arată că a solicitat transferul la 4 unități diferite de parchet, însă toate cererile i-au fost respinse tacit sau explicit și se pune întrebarea ce ar face SNG dacă s-ar angaja din nou ca grefier sau consilier în cadrul altor autorități judecătorești în decurs de 5 ani de la absolvirea SNG și dacă i-ar recalcula „amenda“ și i-ar restitui indemnizațiile confiscate. … 13.Totodată, arată că dispozițiile art. 21 alin. (1)-(3), ale art. 52 alin. (1) și ale art. 126 alin. (6) din Constituție sunt încălcate prin simplul fapt că SNG emite niște adrese cu titlu executoriu, fără a preciza în cuprinsul acestora posibilitatea contestării lor și instanța competentă să exercite un control de legalitate asupra acestora. Mai mult, dispozițiile art. 27 din Legea nr. 567/2004 devin neconstituționale dacă se interpretează în sensul că nu permit accesul liber la justiție, dreptul la anularea actului vătămător emis de o autoritate publică și la repararea pagubei, precum și controlul judecătoresc al actelor administrative emise de SNG, astfel cum a interpretat SNG prin Adresa nr. 3.373/R din 29 mai 2019, ca răspuns la plângerea prealabilă. Mai exact, pârâta SNG pretinde că adresa sa, deși instituie o creanță certă, lichidă și exigibilă în sarcina autorului excepției, nu reprezintă „un act administrativ în sensul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, ea neputând produce alte efecte decât informarea dumneavoastră cu referire la debitul pe care îl datorați Școlii“. Cu alte cuvinte, autorul excepției susține că nu are dreptul corelativ de a ataca în justiție acel act administrativ, ceea ce contravine dispozițiilor art. 21 alin. (1)-(3), ale art. 52 alin. (1) și ale art. 126 alin. (6) din Constituție. … 14.Referitor la dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, autorul excepției arată că acestea contravin prevederilor art.16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3), ale art. 124 alin. (2) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, în cazul în care se interpretează în sensul că nu permit reclamantului să sesizeze altă instanță decât cea de domiciliu când unul dintre pârâți este judecător (chiar și detașat de) la curtea de apel aferentă domiciliului său ori când reclamantul este în litigiu cu respectiva curte de apel și cu președintele acesteia, chiar și în alt dosar, întrucât se îngrădește nejustificat dreptul la un proces echitabil al reclamantului, pus în imposibilitate de a-și manifesta dreptul de opțiune reglementat de art. 11, 116 și de 127 din Codul de procedură civilă, în condiții de egalitate cu alți cetățeni care se judecă în litigii civile cu magistrați. … 15.În plus, dispozițiile constituționale invocate sunt încălcate și prin simplul fapt că justițiabilii din provincie sunt discriminați față de cei din capitală unde se află sediul autorităților și instituțiilor centrale, deoarece cetățenii din ultima categorie au posibilitatea să sesizeze direct instanțele de la sediul autorităților și instituțiilor pârâte, care sunt aceleași cu instanțele competente în contencios administrativ de la domiciliul reclamanților, și anume Tribunalul București și Curtea de Apel București.  … 16.În final, arată că art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 nesocotește flagrant dispozițiile art. 116 din Codul de procedură civilă, lipsindu-le de efectivitate, deoarece aproape toate litigiile de contencios administrativ care implică autoritățile și instituțiile publice centrale cad sub incidența Legii nr. 554/2004, care interzice astfel cetățenilor dreptul de opțiune între mai multe instanțe competente, iar această restrângere operată prin Legea nr. 212/2018 contravine prevederilor art. 53 din Constituție, deoarece aduce atingere chiar dreptului reglementat de art. 116 din Codul de procedură civilă, măsura nefiind necesară într-o societate democratică. … 17.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate din Legea nr. 567/2004 sunt constituționale, deoarece prevăd o modalitate de recuperare a cheltuielilor de școlarizare efectuate cu formarea grefierilor, absolvenți ai SNG, în cazul unei conduite culpabile a acestora care ar atrage eliberarea din funcție. … 18.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile și actele depuse la dosar de autorul excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 27 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: (1)Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri au obligația de a rămâne 5 ani în cadrul instituțiilor autorității judecătorești.(2)În cazul în care un absolvent al Școlii Naționale de Grefieri este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei de 5 ani, din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, acesta este obligat să restituie indemnizația de cursant și cheltuielile de școlarizare efectuate cu formarea sa, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1). … 22.Analizând actele dosarului și notele scrise depuse la dosar de către autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că acesta a invocat – prin cererea depusă la data de 11 martie 2020 la dosarul instanței de judecată și intitulată „Precizări“ – și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018, având următorul conținut: „Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.“ … 23.Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că, în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una sau unele dintre dispozițiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992, și respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituțională nu se va pronunța cu privire la această excepție (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, sau Decizia nr. 744 din 3 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016).  … 24.Prin urmare, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 27 din Legea nr. 567/2004 și ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.  … 25.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) privind principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1)-(3) privind egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 32 alin. (1) și (4) privind dreptul la învățătură, art. 41 alin. (1) și (2) privind munca și protecția socială a muncii, art. 42 alin. (1) privind interzicerea muncii forțate, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 alin. (2) și (3) privind contribuțiile financiare, art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții și art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private. De asemenea, se invocă încălcarea dispozițiilor art. 21 privind nediscriminarea din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la această Convenție.  … 26.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la dispozițiile art. 27 din Legea nr. 567/2004, că textul de lege criticat face parte din secțiunea a 2-a – Formarea inițială a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea din capitolul III – Școala Națională de Grefieri al Legii nr. 567/2004 și stabilește obligația absolventului Școlii Naționale de Grefieri (SNG) de a rămâne 5 ani în cadrul instituțiilor autorității judecătorești, iar, în cazul în care este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei de 5 ani, din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, acesta este obligat să restituie indemnizația de cursant și cheltuielile de școlarizare efectuate cu formarea sa, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului de 5 ani. … 27.Curtea observă că legiuitorul a instituit obligații similare pentru absolvenții Institutului Național al Magistraturii, prin dispozițiile art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 (care instituie obligația absolvenților de a îndeplini timp de 10 ani funcția de judecător sau de procuror), și pentru absolvenții unei instituții de învățământ a Ministerului Administrației și Internelor, prin dispozițiile art. 70 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002 (care instituie obligația polițistului de a păstra raporturile de serviciu o perioadă de 10 ani). … 28.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că dispozițiile criticate nu retroactivează, ci instituie sancțiunea restituirii indemnizației de cursant și a cheltuielilor de școlarizare în cazul nerespectării obligației instituite de lege, și anume obligația absolventului SNG de a rămâne 5 ani în cadrul instituțiilor autorității judecătorești. Restituirea indemnizației de cursant în aceste cazuri nu are semnificația încălcării principiului neretroactivității legii civile, potrivit căruia orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, ci reprezintă sancțiunea pentru nerespectarea unei obligații legale. Or, potrivit art. 15 alin. (1) din Constituție, cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. … 29.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 16 din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece absolvenții SNG, pe de o parte, sunt într-o situație juridică diferită față de grefierii debutanți sau de foștii grefieri care lucrează în cadrul autorităților din domeniul justiției, pe de altă parte. Curtea observă că norma criticată face parte dintr-o reglementare ce configurează un statut special, al grefierului, cu un regim juridic cuprinzând drepturi și obligații specifice, adresându-se categoriei profesionale determinate în cuprinsul legii. În contextul legii, normele speciale vizează pregătirea profesională a grefierului și, din această perspectivă, suportarea de către stat a sumelor pe care aceasta le presupune. Textul criticat prevede obligația absolventului SNG de a păstra raporturile de serviciu o perioadă de 5 ani, apreciată de legiuitor ca fiind corespunzătoare efortului financiar realizat. Așadar, din perspectiva rațiunii pentru care a fost instituită obligația prevăzută de textul de lege criticat, absolvenții SNG nu sunt în aceeași situație juridică cu grefierii debutanți (care nu au absolvit SNG) sau cu foștii grefieri care lucrează în cadrul autorităților din domeniul justiției. … 30.Prin urmare, dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece, așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).  … 31.În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dreptului la muncă, consacrat de art. 41 din Constituție, Curtea, pronunțându-se asupra dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 360/2002, prin Decizia nr. 37 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010, sau Decizia nr. 896 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 4 martie 2016, a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, reținând că textul de lege nu limitează dreptul unei persoane de a alege liber un loc de muncă. Consecințele pe care trebuie să le suporte un polițist care decide să își aleagă un alt loc de muncă pot fi mai degrabă circumscrise aspectelor patrimoniale pe care le implică o astfel de decizie. Aceste consecințe au fost acceptate, însă, de cel care a dorit să devină polițist, prin angajamentul încheiat în acest sens, așa cum reiese din cuprinsul art. 70 din Legea nr. 360/2002. În plus, Curtea a reținut că restituirea are în vedere acele sume investite în vederea pregătirii profesionale a polițistului, sume a căror acordare nu se mai justifică de vreme ce beneficiarul lor renunță la această calitate într-un termen mai scurt decât cel considerat de legiuitor ca justificând efortul financiar al statului pentru acest obiectiv. … 32.Aceste considerente sunt aplicabile și în cauza de față, mutatis mutandis, cu privire la absolvenții SNG, astfel că susținerea autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului la muncă, consacrat de art. 41 din Constituție, este neîntemeiată. … 33.Cât privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private, Curtea reține că și această critică este neîntemeiată, deoarece restituirea de către absolventul SNG a cheltuielilor efectuate de stat (indemnizația de cursant și cheltuielile de școlarizare) este justificată de nerespectarea obligației legale de a rămâne 5 ani în cadrul instituțiilor autorității judecătorești. Totodată, textul criticat prevede că restituirea acestor sume se face proporțional cu perioada rămasă până la 5 ani.  … 34.Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21, ale art. 52 alin. (1) și ale art. 126 alin. (6), Curtea constată că acestea se referă la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială și la dreptul la apărare. Or, textul criticat din Legea nr. 567/2004 instituie – fără a avea vreo legătură cu accesul la justiție – îndatorirea absolventului SNG de a rămâne 5 ani în cadrul instituțiilor autorității judecătorești, iar, în cazul în care este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei de 5 ani, din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, obligația acestuia de a restitui indemnizația de cursant și cheltuielile de școlarizare efectuate cu formarea sa, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului de 5 ani. În realitate, referitor la această susținere, autorul excepției critică soluția instanței de judecată care nu a calificat adresa SNG prin care i s-a comunicat suma de plată (reprezentând restituirea indemnizației de cursant și cheltuielile de școlarizare) ca fiind un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, ceea ce nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci o problemă de interpretare și aplicare a legii, care este de competența instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. … 35.Cât privește invocarea dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 36.În final, Curtea constată că celelalte dispoziții din Constituție invocate de autorul excepției nu au incidență în cauza de față care privește obligația absolvenților SNG de a rămâne în cadrul autorității judecătorești timp de 5 ani, deoarece art. 32 alin. (1) și (4) consacră dreptul la învățătură, care este asigurat prin învățământul general obligatoriu, art. 42 alin. (1) interzice munca forțată, art. 47 se referă la nivelul de trai, art. 56 alin. (2) și (3) vizează contribuțiile financiare, iar art. 135 alin. (2) lit. f) instituie obligația statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții.  … 37.Referitor la dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Curtea reține că, inițial, aceste norme procedurale prevedeau o competență teritorială alternativă de soluționare a cauzelor de contencios administrativ, și anume instanța de la domiciliul reclamantului sau instanța de la domiciliul pârâtului. Prin Legea nr. 212/2018, legiuitorul – în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia competența instanțelor judecătorești este prevăzută numai prin lege – a eliminat această competență alternativă și a instituit competența teritorială exclusivă a instanței de la domiciliul pârâtului de a soluționa cauzele de contencios administrativ. … 38.Autorul excepției de neconstituționalitate critică, în esență, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, „în cazul în care se interpretează în sensul că nu permit reclamantului să sesizeze altă instanță decât cea de domiciliu când unul dintre pârâți este judecător (chiar și detașat de) la curtea de apel aferentă domiciliului său ori când reclamantul este în litigiu cu respectiva curte de apel și cu președintele acesteia, chiar și în alt dosar, întrucât se îngrădește nejustificat dreptul la un proces echitabil al reclamantului, pus în imposibilitate de a-și manifesta dreptul de opțiune reglementat de art. 111, art. 116 și de art. 127 din Codul de procedură civilă, în condiții de egalitate cu alți cetățeni care se judecă în litigii civile cu magistrați“. … 39.Pronunțându-se asupra constituționalității soluției legislative criticate, prin Decizia nr. 815 din 10 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din data de 11 februarie 2021, Curtea Constituțională a constatat, la paragraful 14, că prevederile de lege criticate nu conțin privilegii sau discriminări în raport cu criteriile egalității în drepturi înscrise în art. 4 din Constituție, fiind aplicabile în mod egal tuturor destinatarilor normei juridice. Totodată, la paragraful 17, Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art. 52 din Constituție, condițiile și limitele exercitării dreptului recunoscut persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică, iar art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituție prevede ca lege organică legea contenciosului administrativ. În același timp, Curtea a reținut că dispozițiile art. 126 alin. (6) din Constituție garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, soluția stabilită prin dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, în stabilirea competenței instanțelor judecătorești în materia contenciosului administrativ, fără a impieta asupra modului de desfășurare a procesului, respectării principiilor și garanțiilor impuse de Legea nr. 554/2004 și fără a genera discriminări pe criterii arbitrare. În consecință, Curtea a constatat că prevederile art. 16 din Constituție nu sunt încălcate. … 40.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 41.Referitor la criticile privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, Curtea reține că acestea nu pot fi primite, deoarece autorul excepției are în vedere aspecte de fapt, particulare, ale litigiului în cadrul căruia a invocat excepția de neconstituționalitate, fiind nemulțumit de soluțiile instanțelor judecătorești pronunțate în acesta, fără a constitui veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte privind aplicarea legii la cazul concret dedus soluționării instanțelor judecătorești. … 42.Cât privește pretinsa neconcordanță a textului criticat din Legea nr. 554/2004 cu dispoziții din Codul de procedură civilă referitoare la posibilitatea alegerii instanțelor judecătorești, Curtea constată că și aceste susțineri vizează probleme de aplicare a legii la cazul concret dedus soluționării instanțelor judecătorești, iar nu probleme de constituționalitate a textului de lege criticat. … 43.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin-Iulian Hrib în Dosarul nr. 3.702/2/2019 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 27 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și ale art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește