DECIZIA nr. 201 din 20 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Ion Vijai în Dosarul nr. 7.568/2/2022 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.758D/2022. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosarul cauzei o cerere prin care precizează că nu dorește să fie prezent la termenul de judecată și solicită judecarea cauzei în lipsa sa. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția este inadmisibilă, autorul acesteia urmărind, în realitate, completarea textului criticat, ceea ce excedează controlului de constituționalitate pe care îl realizează Curtea. De asemenea, arată că, în esență, prin textul criticat se reglementează o cale de atac împotriva respingerii, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale, așadar, este evident că nu sunt încălcate prevederile art. 21 din Constituție, cele ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și nici cele ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 24 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nici această critică nu este întemeiată, întrucât, așa cum a arătat instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 321 din 9 mai 2017, recursul reglementat de textul criticat este o cale de atac sui generis și, atâta vreme cât este exercitată în cadrul unei cauze penale, vor fi aplicabile dispozițiile existente în materie penală, fiind astfel previzibil cadrul legislativ aplicabil. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia penală nr. 6/R din 9 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.568/2/2022, Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția a fost ridicată de Ion Vijai cu prilejul soluționării recursului formulat de acesta împotriva încheierii prin care prima instanță a respins cererea sa de sesizare a Curții Constituționale. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile legale criticate nu permit justițiabilului să determine dacă acestea reglementează o cale de atac ordinară sau extraordinară. Modul de redactare precar al normei juridice criticate (care nu oferă niciun reper în ceea ce privește modalitatea de soluționare a recursului, natura acestei căi de atac, soluțiile pe care le poate pronunța instanța de recurs, efectele conexe asupra cursului dosarului etc.) conduce la concluzia că textele de lege în discuție nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. De asemenea, în opinia autorului excepției, această lipsă de claritate, precizie și previzibilitate atrage și încălcarea dreptului la un proces echitabil, precum și a dreptului la un remediu efectiv, prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 7.Curtea de Apel București – Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci, mai degrabă, aspectele invocate țin de modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Or, în condițiile în care modificarea, respectiv completarea legii în vigoare constituie un atribut exclusiv al legiuitorului, excepția de neconstituționalitate invocată apare ca fiind neîntemeiată. De asemenea, instanța de judecată precizează că în practica instanței constituționale s-a statuat asupra inadmisibilității solicitării adresate Curții Constituționale de a interpreta sau de a adăuga la un text de lege, chiar dacă formal această solicitare a fost calificată drept excepție de neconstituționalitate, sens în care instanța amintește Decizia nr. 112 din 10 martie 2015. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. Textul criticat are următorul conținut: „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.“ … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum și celor ale art. 20 coroborate cu dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și cu cele ale art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv cu dispozițiile art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională observă că Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat cu privire la natura juridică a recursului reglementat de textul de lege criticat, la obiectul acestuia și la verificările pe care le realizează instanța de control judiciar sesizată cu această cale de atac. … 14.Prin Decizia nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 20 iulie 2017, Curtea Constituțională a reținut că în privința stabilirii naturii juridice a recursului reglementat de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, relevantă este Decizia nr. XXXVI din 11 decembrie 2006, pentru examinarea recursului în interesul legii cu privire la posibilitatea legală de a fi supuse căii de atac a recursului încheierile instanțelor de recurs de respingere, ca inadmisibile, a cererilor de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 30 mai 2007. Prin această decizie s-a statuat că o excepție de neconstituționalitate poate fi ridicată inclusiv în faza recursului și, în lipsa unei dispoziții exprese contrare, se impune a se considera că încheierile pronunțate în această fază procesuală, conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, pot fi atacate cu recurs la instanța imediat superioară, indiferent dacă aceasta are sau nu, potrivit regulilor generale, competență în soluționarea fondului litigiului. În cadrul procedurii reglementate de art. 29 din Legea nr. 47/1992, se atribuie instanței imediat superioare celei care a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale o competență specială, limitată exclusiv la examinarea legalității și temeiniciei încheierii pronunțate conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. S-a mai arătat că rațiunea prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, referitoare la recurs, a fost aceea de a supune controlului judiciar încheierile prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, indiferent de faza procesuală în care au fost pronunțate, ca o garanție în plus a liberului acces la justiție. … 15.În accepțiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul reglementat de Legea nr. 47/1992 nu poate fi înțeles drept o cale extraordinară de atac în condițiile Codului de procedură civilă sau ale Codului de procedură penală, după caz. Așadar, Înalta Curte a reținut că este vorba despre o cale de atac pe care legiuitorul a conceput-o, distinct de orice calificare procesual civilă sau penală, numai în privința hotărârilor judecătorești prin care se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale. Prin urmare, acest recurs este un remediu judiciar care nu preia niciunul dintre elementele și caracteristicile proprii recursului din Codul de procedură civilă sau penală. … 16.Analizând prevederile legale criticate, Curtea Constituțională a constatat că, dat fiind faptul că textul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este aplicabil atât în materie procesual civilă, cât și în materie penală, acesta își menține natura juridică de cale de atac specială ce nu poate fi calificată în funcție de reglementările proprii procedurii penale sau civile. De aceea, această cale de atac cu o fizionomie juridică proprie nu poate fi considerată nici recurs în sensul propriu al termenului prevăzut de Codul de procedură civilă sau de Codul de procedură penală și nici apel, contestație sau plângere în sensul Codului de procedură penală. Mai mult, Curtea reține că aceeași cale de atac nu poate purta denumiri diferite în funcție de procedura civilă sau penală în care intervine. În sensul celor de mai sus, Curtea a reținut că obiectul recursului este acela al verificării aprecierii instanței ierarhic inferioare cu privire la soluția pe care aceasta a adoptat-o, de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, motivată de neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma acestor condiții (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 321 din 9 mai 2017, mai sus citată, paragrafele 21 și 22). … 17.De asemenea, instanța constituțională reamintește că s-a pronunțat în repetate rânduri asupra dispozițiilor criticate în prezenta cauză, prin raportare la critici similare, constatând constituționalitatea acestora (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 723 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 5 iulie 2022, Decizia nr. 546 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 14 octombrie 2020, Decizia nr. 714 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 aprilie 2018, Decizia nr. 105 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 21 mai 2013). … 18.Prin jurisprudența amintită anterior, Curtea a reținut că dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 reprezintă norme de procedură, pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepții de neconstituționalitate care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională. Așadar, această procedură face posibilă doar pronunțarea în situațiile date asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, instanța de judecată având rol de filtru al excepției de neconstituționalitate ridicate de părți. … 19.Prin Decizia nr. 723 din 2 noiembrie 2021 (paragraful 15), instanța de contencios constituțional a reținut că nu poate fi primită critica potrivit căreia nu se cunosc motivele pe care instanța și-a întemeiat soluția respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale atunci când excepția este considerată inadmisibilă. Astfel, instanța de judecată în fața căreia este invocată excepția de neconstituționalitate realizează un control al condițiilor de admisibilitate a excepției fără a o putea respinge pe motive ce țin de netemeinicia acesteia. Prin urmare, respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale poate privi exclusiv condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, iar recursul împotriva încheierii se va limita la aceste aspecte, care nu necesită considerații teoretice sau interpretări de amploare ori documentări care să îl pună în dificultate pe autorul excepției. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma acestor condiții (a se vedea Decizia nr. 546 din 7 iulie 2020, paragraful 18). … 20.Aplicând la prezenta cauză considerentele jurisprudențiale de principiu mai sus expuse, Curtea reține că s-a clarificat natura juridică a recursului, statuând că este o cale de atac cu o fizionomie juridică proprie, ce are ca obiect verificarea legalității soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, motivată de neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, instanța de control judiciar va verifica dacă în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, putând pronunța fie o soluție de admitere a recursului atunci când apreciază că, în realitate, prima instanță a respins în mod greșit cererea de sesizare a instanței de contencios constituțional, fie o soluție de respingere a recursului, dacă nu sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. Concluzionând asupra acestui aspect, textul criticat întrunește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, răspunzând astfel exigențelor constituționale ale art. 1 alin. (5). … 21.Având în vedere că textul criticat întrunește cerințele de calitate a legii și că autorul excepției apreciază că există o încălcare a dreptului la un proces echitabil, precum și a dreptului la un remediu efectiv doar prin prisma așa-zisei lipse de claritate, precizie și previzibilitate a textului criticat, Curtea constată că nici această critică nu poate fi primită. … 22.Referitor la restul susținerilor autorului excepției, acestea privesc aplicarea în concret a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, fiind aspecte care excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, fiind atributul exclusiv al instanțelor judecătorești. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Vijai în Dosarul nr. 7.568/2/2022 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală și constată că dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a II-a penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Pentru magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășieîn temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
semnează
prim-magistrat-asistent,
Benke Károly––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește