DECIZIA nr. 200 din 20 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Viorel Sminticiuc în Dosarul nr. 1.499/1/2022 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.636D/2022. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției și apărătorul ales, doamna avocat Diana-Oana Efrem, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.824D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de BEJ Beciu Stelian, BEJ Gavrilescu Alin Mihail, BEJ Bogdan Ionică, BEJ Spineanu Marius-Eleodor, BEJ Deacu Vasile, BEJ Volintiru Ștefan, cu sediul în Constanța, precum și de BEJ Grasu Gelu Iulian, cu sediul în Mangalia, în Dosarul nr. 1.014/118/2022 al Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Apărătorul ales precizează că nu se poate pronunța cu privire la conexare, întrucât nu cunoaște motivele de neconstituționalitate invocate în Dosarul nr. 2.824D/2022. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.824D/2022 la Dosarul nr. 2.636D/2022 care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei avocat Diana-Oana Efrem, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, apreciind, în esență, că textul criticat discriminează și pune în imposibilitate de a se apăra partea față de care a fost încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat de care se bucură hotărârea judecătorească pronunțată inițial. În speța de față, hotărârea judecătorească definitivă care ar fi trebuit să fie avută în vedere de către instanța de control judiciar, care a fost și invocată de autorul excepției în cadrul litigiului, a fost ignorată de instanța de recurs, care a pronunțat cea de-a doua hotărâre cu încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat al primei hotărâri. Partea, oricât de diligentă ar fi fost, nu ar fi putut să presupună că instanța de control judiciar va ignora o hotărâre judecătorească ce se bucură de autoritate de lucru și deci nu a uzat de calea de atac a revizuirii în condițiile prevăzute de textul criticat. De asemenea, apărătorul ales a precizat că, deși a cercetat practica judiciară în materia revizuirii, nu a identificat nicio situație în care un justițiabil să fi formulat cerere de revizuire pe motivul încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat în termenul prevăzut de textul criticat. Totodată, acesta arată că, în lipsa modificării textului criticat, se va ajunge în situația în care, de teama existenței unei eventuale încălcări a autorității de lucru judecat, partea interesată să uzeze de calea de atac a revizuirii, indiferent dacă există sau nu există motive în acest sens, pentru a evita pierderea termenului prevăzut de textul criticat. Așadar, apărătorul ales arată, în esență, că textul criticat încalcă atât Constituția, cât și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru a cărei încălcare statul român a fost condamnat în repetate rânduri. … 7.Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că pentru exercitarea revizuirii pe motivul încălcării autorității de lucru judecat trebuie demonstrată tripla identitate de obiect, părți și cauză și nu este necesară cunoașterea considerentelor hotărârii judecătorești. În acest sens, reprezentantul Ministerului Public invocă jurisprudența recentă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 416 din 22 septembrie 2022. Cu referire la pretinsa încălcare a art. 16 din Legea fundamentală, reprezentantul Ministerului Public arată că autorul excepției invocă o pretinsă discriminare între justițiabilul de bună-credință și cel de rea-credință, ipoteză ce nu poate fi acceptată, întrucât legea nu acordă nicio protecție justițiabilului de rea-credință, fiind necesar ca toate drepturile procesuale să fie exercitate cu bună-credință. Așadar, această critică este inadmisibilă. … 8.Doamna avocat Diana-Oana Efrem solicită dreptul la replică și, având cuvântul, arată că tripla identitate la care face referire reprezentantul Ministerului Public a fost abordată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar prin Decizia nr. 2.787 din 12 iunie 2014, pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal, s-a statuat că efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă triplă identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior. Cu privire la situația justițiabilului de bună-credință și a celui de rea-credință, apărătorul ales precizează că niciunul dintre aceștia nu are posibilitatea efectivă de a formula o cerere de revizuire bine argumentată, în termenul prevăzut de textul criticat, prin care să invoce încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 24 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.499/1/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorel Sminticiuc într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat de autorul excepției împotriva deciziei de respingere ca tardivă a cererii de revizuire. … 10.Prin Încheierea din 11 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.014/118/2022, Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de BEJ Beciu Stelian, BEJ Gavrilescu Alin Mihail, BEJ Bogdan Ionică, BEJ Spineanu Marius-Eleodor, BEJ Deacu Vasile, BEJ Volintiru Ștefan, cu sediul în Constanța, precum și de BEJ Grasu Gelu Iulian, cu sediul în Mangalia, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire formulate de autorii excepției. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că textul criticat încalcă accesul liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, întrucât susceptibilitatea unei hotărâri de a fi revizuită în raport cu efectul pozitiv al autorității de lucru judecat nu ar putea fi constatată decât după comunicarea hotărârii și studierea considerentelor acesteia. Prin urmare, curgerea termenului de revizuire „de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri“ afectează accesul real și efectiv al părților interesate la această cale de atac. Se invocă în acest sens jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil, prin care instanța europeană a statuat că dreptul la acțiune sau la o cale de atac trebuie să se exercite din momentul în care partea interesată cunoaște efectiv deciziile judiciare care-i impun o obligație sau care ar putea aduce atingere drepturilor și intereselor sale legitime. De asemenea, în opinia autorilor excepției, accesul liber la justiție este încălcat și prin prisma nerespectării prevederilor art. 461 din Codul de procedură civilă, care nu face distincție între căile de atac ce pot viza atât dispozitivul, cât și considerentele hotărârii, calea de atac a revizuirii, cale extraordinară de retractare, care poate fi atacată inclusiv în privința motivelor sale. … 12.În ceea ce privește încălcarea principiului egalității în drepturi și a dreptului la apărare, autorii excepției susțin că justițiabilul de bună-credință, care nu va uza de calea de atac a revizuirii, întrucât nu cunoaște faptul că ar exista o încălcare a autorității de lucru judecat, va fi tratat discriminatoriu în raport cu justițiabilul de rea-credință, care va abuza de dreptul său de petiționare și va formula cerere de revizuire independent de existența unei eventuale încălcări. … 13.Nu în ultimul rând, se afirmă că textul criticat ar încălca și principiul securității raporturilor juridice dacă instanțele de judecată ar putea repune în discuție soluții care se bucură de autoritate de lucru judecat. … 14.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile criticate fiind constituționale. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție invocă considerentele Deciziei nr. 823 din 9 decembrie 2021, pronunțată de Curtea Constituțională. … 15.Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional care a statuat că în ipoteza în care constată existența motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile potrivnice în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri pronunțate. Or, în verificarea existenței triplei identități menționate, nu este necesar ca instanța care soluționează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanțele și-au fondat soluțiile pronunțate, ci soluția pronunțată și impusă prin dispozitivul hotărârilor. Dispozițiile art. 461 alin. (2) din Codul de procedură civilă privesc doar căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și căile de atac de retractare, cum este revizuirea. Câtă vreme analiza autorității de lucru judecat se rezumă la verificarea triplei identități de părți, obiect și cauză, nefiind necesară cunoașterea considerentelor ultimei hotărâri, nu există o încălcare a dreptului la un proces echitabil, respectiv nu este împiedicat accesul părților la justiție și nici nu se încalcă dreptul la apărare. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarul nr. 2.824D/2022, prin care arată că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În motivarea punctului său de vedere, Guvernul citează din jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, Decizia nr. 351 din 3 iunie 2021, Decizia nr. 536 din 2 iulie 2020, Decizia nr. 495 din 25 iunie 2020, Decizia nr. 524 din 5 iulie 2016, Decizia nr. 23 din 27 ianuarie 2004, Decizia nr. 86 din 20 martie 2001 și Decizia nr. 501 din 30 iunie 2016, precum și din literatura juridică de specialitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: – Art. 511 alin. (1) pct. 8: „(1) Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: (…) 8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.“ …  … 21.Prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, la care face referire textul de lege criticat, consacră posibilitatea revizuirii unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. … 22.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 11 alin. (1) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 privind principiul egalității în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, autorii excepției apreciază că dispozițiile criticate încalcă și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.  … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceste dispoziții au mai fost supuse controlului de constituționalitate în repetate rânduri, prin raportare la critici similare, constatând constituționalitatea acestora (a se vedea în acest sens Decizia nr. 416 din 22 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 2 martie 2023, Decizia nr. 545 din 10 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 8 februarie 2023, Decizia nr. 823 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 martie 2022, Decizia nr. 366 din 3 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 iulie 2021, Decizia nr. 229 din 6 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 28 mai 2021, Decizia nr. 346 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.104 din 19 noiembrie 2020). … 24.În jurisprudența amintită anterior, Curtea a statuat că, potrivit art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în cazul hotărârilor potrivnice, instanța de revizuire va anula cea din urmă hotărâre și, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Așadar, efectul admiterii revizuirii îl constituie anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare, dat fiind faptul că revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă, iar în cadrul judecării acesteia nu este permisă și soluționarea fondului pricinii. … 25.În Decizia nr. 416 din 22 septembrie 2022 (paragrafele 35-38), Curtea a reținut că, în ipoteza în care constată existența motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă (există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri), instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile potrivnice în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri pronunțate. Or, în verificarea existenței triplei identități menționate, nu este necesar ca instanța care soluționează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanțele și-au fondat soluțiile pronunțate, ci soluția pronunțată și impusă prin dispozitivul hotărârilor. Art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia – ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. … 26.Chiar dacă în concepția actuală a Codului de procedură civilă se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2), revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție. Este adevărat că art. 461 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, și anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Însă această ipoteză este valabilă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. Astfel, după cum a observat Curtea, considerentele decizorii, prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta, deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existența unei alte căi procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată privind aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. … 27.Așadar, Curtea a reținut că împrejurarea că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunțarea ultimei hotărâri și nu de la comunicarea acesteia nu împiedică accesul la justiție al părții și nici dreptul la apărare, întrucât demonstrarea existenței motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă nu presupune cunoașterea considerentelor dezvoltate de instanța care a pronunțat ultima hotărâre, ci implică doar existența identității de părți, obiect și cauză din cele două procese, lucru posibil și în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită. De asemenea, obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Tot astfel, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu a procedat astfel în scopul restrângerii accesului liber la justiție, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21 (a vedea în acest sens Decizia nr. 529 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 23 noiembrie 2021, paragraful 13). … 28.Așadar, Curtea a constatat că formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate, astfel că stabilirea momentului pronunțării ca început al termenului de introducere a revizuirii nu îngrădește accesul liber la justiție al autorilor excepției și nici dreptul acestora la un proces echitabil. … 29.Referitor la pretinsa încălcare a principiului egalității în drepturi și a dreptului la apărare din perspectiva unei conduite diferite pe care un justițiabil ar putea să o aibă în ceea ce privește formularea unei cereri de revizuire, aceasta nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, întrucât autorii excepției nu precizează modalitatea în care textul criticat contravine dispozițiilor constituționale anterior menționate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. Eventuala temeinicie sau netemeinicie a unei cereri de revizuire va fi analizată de instanța de judecată competentă cu soluționarea acesteia, fiind atributul exclusiv al instanțelor judecătorești. … 30.Sub aspectul susținerilor referitoare la admisibilitatea revizuirii hotărârii în situația în care în cauză a fost deja ridicată excepția autorității de lucru judecat, iar instanța a omis să se pronunțe asupra acesteia sau aceea în care instanța de recurs nu ar fi ținut cont de efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, Curtea apreciază că acestea nu pot constitui o critică de neconstituționalitate, ci reprezintă o problemă de aplicare a legii la cauză dedusă judecății, atribuție ce revine instanțelor judecătorești competente. … 31.În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, criticate de autorii excepției, Curtea a reținut că acestea cuprind anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice care consacră securitatea juridică a persoanei, concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească a dreptului, chiar prin respectarea neretroactivității legii, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și a libertăților fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68).  … 32.Referitor la principiul securității raporturilor juridice, instanța de la Strasbourg a reținut că acesta este unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 6 iunie 2005, pronunțată în Cauza Androne împotriva României, paragraful 44; Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții (a se vedea în acest sens Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92; Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României, paragraful 33). … 33.Aplicând la prezenta cauză considerentele jurisprudențiale de principiu mai sus expuse, Curtea constată că textul criticat este clar, precis și previzibil în ceea ce privește termenul în care se poate formula cererea de revizuire și momentul de la care acesta începe să curgă. De asemenea, acesta nu încalcă principiul securității raporturilor juridice, ci, dimpotrivă, asigură cadrul legal în care orice persoană interesată își poate exercita drepturile procesuale, stabilind un termen rezonabil pentru formularea unei căi extraordinare de atac și protejând astfel stabilitatea raporturilor juridice. … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Sminticiuc în Dosarul nr. 1.499/1/2022 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și de BEJ Beciu Stelian, BEJ Gavrilescu Alin Mihail, BEJ Bogdan Ionică, BEJ Spineanu Marius-Eleodor, BEJ Deacu Vasile, BEJ Volintiru Ștefan, cu sediul în Constanța, precum și de BEJ Grasu Gelu Iulian, cu sediul în Mangalia, în Dosarul nr. 1.014/118/2022 al Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Pentru magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
semnează
prim-magistrat-asistent,
Benke Károly––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește