DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vlad Țari în Dosarul nr. 880/l/2018/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 183D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În susținerea acestei opinii, arată că, în realitate, criticile vizează modalitatea în care Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat recursul introdus de autorul excepției, acesta considerând că nu au fost încălcate prevederile art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia Curții Constituționale nr. 839 din 8 decembrie 2015. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 880/l/2018/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vlad Țari într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare introduse împotriva deciziei prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul formulat de acesta împotriva unei sentințe pronunțate de Curtea de Apel București. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, în considerentele Deciziei nr. 839 din 8 decembrie 2015, Curtea Constituțională a reținut că verificarea fondului cauzei, în scopul aprecierii caracterului vădit nefondat al recursului, presupune verificarea legalității hotărârii atacate, completul de filtru fiind obligat să se pronunțe asupra fondului motivelor de casare invocate, ceea ce excedează procedurii admiterii în principiu. Și respingerea recursului pentru motivul că este vădit nefondat implică analizarea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului. Or, procedura examinării admisibilității recursului trebuie să vizeze doar aspecte pur formale. Întrucât decizia se pronunță în acest caz fără citarea părților și fără posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva acesteia, Curtea a apreciat că părțile nu își pot realiza dreptul la apărare și la dezbateri contradictorii, fiind încălcat, astfel, dreptul la un proces echitabil. În consecință, prin decizia mai sus menționată, a statuat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă este neconstituțională, deoarece respingerea recursului pentru motivul că acesta este vădit nefondat obligă Înalta Curte de Casație și Justiție la examinarea fondului cauzei. Or, aceasta trebuie făcută cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale specifice accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, incluzând citarea părților și participarea procurorului, când este cazul. … 6.Curtea Constituțională a mai reținut, prin aceeași decizie, că, pe lângă condițiile prevăzute expres de art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă, este necesar ca părțile să își dea acordul ca, atunci când recursul este admisibil în principiu, să fie soluționat de către completul de filtru. În lipsa acestui acord, chiar în situația în care celelalte condiții sunt îndeplinite, recursul nu poate fi soluționat pe fond de completul de filtru, fără citarea părților. … 7.Autorul prezentei excepții de neconstituționalitate precizează că, în soluționarea recursului pe care l-a formulat, Înalta Curte a aplicat art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă fără a dispune citarea părților și fără să fi obținut în prealabil acordul părților pentru judecarea recursului în aceste condiții. Ca atare, susține că, în aplicarea în concret a legii, Înalta Curte a atribuit textului art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă un înțeles neconstituțional, în vădită contradicție cu considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 839 din 8 decembrie 2015. … 8.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile de lege criticate sunt în deplin acord cu prevederile art. 21 alin. (1) și (3) și ale art. 53 din Constituție, ținând seama și de deciziile nr. 839 din 8 decembrie 2015 și nr. 583 din 21 septembrie 2017 pronunțate de Curtea Constituțională. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă, care, la data ridicării excepției, aveau următoarea redactare: „(6) Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil și toți membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul se poate pronunța asupra fondului recursului, fără citarea părților, printr-o decizie definitivă, care se comunică părților. În soluționarea recursului instanța va ține seama de punctele de vedere ale părților formulate potrivit alin. (4).“ … 13.Prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, care continuă să își producă efectele în cauza dedusă judecății. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 alin. (1) și (3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și în art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia este nemulțumit de faptul că judecarea recursului pe care l-a introdus împotriva unei sentințe civile a avut loc fără citarea părților și, totodată, în absența acordului acestora ca, atunci când recursul este admisibil în principiu, să fie soluționat de către completul de filtru prevăzut la art. 493 din Codul de procedură civilă. … 16.Referitor la procedura filtrării recursurilor, Curtea observă că în prezent nu mai este aplicabilă, fiind abrogată ulterior ridicării excepției, dar acest aspect nu reprezintă un motiv de inadmisibilitate a excepției, întrucât în cauza în care a fost invocată excepția procedura menționată era aplicabilă la acel moment. … 17.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a constatat că procedura de filtrare a recursurilor era aplicabilă numai în cazul în care calea extraordinară de atac era de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit art. 493 alin. (1) din Codul de procedură civilă, filtrarea recursurilor se făcea de un complet de 3 judecători, desemnat în mod aleatoriu, care pregătea dosarul de recurs și decidea asupra admisibilității în principiu a recursului. Curtea a statuat că procedura de filtrare era o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și dreptului la apărare fiind respectate prin comunicarea către părți a actelor de procedură și a raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului. Curtea a apreciat că această opțiune a legiuitorului era în acord cu esența procedurii de filtrare a recursurilor, care consta în statuarea asupra admisibilității în principiu a recursului de către completul de 3 judecători stabilit în acest sens (a se vedea Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 12 și 17). … 18.De asemenea, în ceea ce privește faptul că procedura de filtrare se desfășura fără citarea părților, Curtea a reținut că aceasta nu înseamnă că nu existau dezbateri contradictorii (Decizia nr. 278 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 9 noiembrie 2017, paragraful 64). Astfel, Curtea a considerat că procedura scrisă era de natură a asigura respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, în condițiile în care tuturor părților le era oferită posibilitatea de a-și spune părerea atât asupra cererilor și apărărilor părților adverse, cât și cu privire la chestiunile ridicate de instanță din oficiu. Totodată, Curtea a reamintit și faptul că, prin Hotărârea din 10 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Koottummel împotriva Austriei, paragraful 19, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în cazul unei proceduri civile, aceasta poate continua și fără audiere, când procedurile sunt exclusiv juridice sau tehnice (paragraful 65 din Decizia nr. 278 din 4 mai 2017). … 19.Autorul prezentei excepții de neconstituționalitate își axează critica de neconstituționalitate pe susținerea că, în cauza sa, Înalta Curte a aplicat art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă fără a dispune citarea părților și fără să fi obținut în prealabil acordul părților pentru judecarea recursului în aceste condiții. Ca atare, susține că, în aplicarea în concret a legii, Înalta Curte a atribuit textului art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă un înțeles neconstituțional, în vădită contradicție cu considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 839 din 8 decembrie 2015. … 20.Față de aceste critici, Curtea observă că, prin Decizia nr. 583 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 968 din 7 decembrie 2017 (paragraful 25), a reținut că, în acord cu principiul disponibilității, legiuitorul a acordat o importanță deosebită exprimării acordului expres al părților asupra judecării recursului de către completul de filtru, atunci când a instituit, prin dispozițiile art. 490 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, obligativitatea depunerii acestui acord împreună cu cererea de recurs, a întâmpinării sau, respectiv, a răspunsului la întâmpinare. Ca atare, în mod corelativ, instanța de judecată trebuie să țină seama de acordul scris al părților în acest sens și nu poate trece la soluționarea pe fond a recursului, fără citarea părților, atunci când nu există acordul părților pentru soluționarea potrivit procedurii reglementate prin textul de lege criticat. Curtea a constatat (paragraful 27) că, în vederea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității, pentru judecarea pe fond a recursului în cadrul completului de filtru, fără citarea părților, întotdeauna este necesar să existe acordul expres al părților în acest sens. … 21.Așadar, autorul prezentei excepții de neconstituționalitate semnalează o aplicare greșită a legii la cauză, constând în faptul că instanța a procedat la judecarea pe fond a recursului, fără să citeze părțile, deși acestea nu și-au exprimat acordul în acest sens. … 22.În jurisprudența sa, Curtea a statuat (Decizia nr. 583 din 21 septembrie 2017, mai sus citată, paragraful 31) că problema de interpretare a textului de lege criticat rezultată din practica judiciară, la nivelul completurilor de filtru ale instanței supreme, își poate găsi rezolvarea prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege. Controlul de constituționalitate vizează conținutul normativ al normei juridice, astfel cum acesta este stabilit printr-o interpretare generală și continuă la nivelul instanțelor judecătorești, neputând fi efectuat asupra conținutului normei juridice rezultat din interpretările eronate și izolate ale unor instanțe judecătorești. Prin urmare, competența Curții Constituționale este angajată atunci când există o practică judiciară divergentă și continuă, fără a fi izolată, în care una dintre interpretările date normei în cauză este contrară exigențelor Constituției. Cu alte cuvinte, criteriul fundamental pentru determinarea competenței Curții Constituționale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea Constituțională este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragraful 20). … 23.Ca atare, având în vedere că pretinsa critică de neconstituționalitate vizează, în realitate, o problemă de greșită aplicare a legii, de natură să conducă, în acel litigiu concret, la nerespectarea dreptului la un proces echitabil al părților, iar nu un viciu de neconstituționalitate care să afecteze însăși prevederea legală supusă controlului de constituționalitate, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, excedând competenței Curții Constituționale. Aceasta poate verifica doar concordanța dintre conținutul normativ al dispozițiilor legale și prevederile Constituției, dar nu este înzestrată cu atribuția de a examina și sancționa eventuala încălcare punctuală a unui drept fundamental (în speță a dreptului la un proces echitabil) rezultată dintr-o modalitate eronată de aplicare a acelei dispoziții legale, o astfel de competență revenind exclusiv instanțelor judecătorești. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vlad Țari în Dosarul nr. 880/l/2018/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește