DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, excepție ridicată de Viorel Vlad în Dosarul nr. 10.457/3/2020 al Tribunalului București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.128D/2021. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, prezent personal. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care învederează Curții că a solicitat în urmă cu două săptămâni o copie a dosarului, dar că aceasta nu i-a fost trimisă, motiv pentru care cere să studieze dosarul. De asemenea, autorul excepției susține că nu a putut accesa forma electronică a dosarului cauzei. … 4.Curtea respinge această solicitare și îi dă cuvântul pe fondul excepției. … 5.Pe fond, autorul susține că a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, în varianta infracțională prevăzută la art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, în condițiile în care în anul 2001 a fost condamnat pentru comiterea unei tentative de omor, după care, ulterior, a mai comis o infracțiune de omor; or, potrivit legislației în vigoare, nu poate fi condamnat de două ori pentru aceeași faptă. Pentru aceste motive, susține că art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal este neconstituțional. … 6.În încheiere, autorul excepției își exprimă dorința de a verifica dacă la dosarul cauzei există notele scrise pe care le-a trimis. Președintele Curții confirmă existența, la dosarul cauzei, a documentelor transmise. … 7.Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Se arată că aceasta a fost ridicată într-o cauză în care a fost pusă în discuție, din oficiu, admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, formulată în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură penală, motivul revizuirii fiind nerespectarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Se arată, de asemenea, că cererea de revizuire astfel formulată a fost respinsă ca inadmisibilă, printr-o sentință a Tribunalului București, care a rămas definitivă printr-o decizie a Curții de Apel București. Pentru aceste motive, se arată că, fiind ridicată într-o acțiune inadmisibilă ab initio, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Se susține că, în aceste condiții, indiferent de soluția pe care ar pronunța-o Curtea Constituțională în această cauză, o astfel de decizie nu ar produce efecte în cauza în care a fost invocată. … 8.Pe fond, se solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătându-se că atât doctrina, cât și jurisprudența instanțelor naționale confirmă faptul că în antecedența faptei de omor calificat prevăzute la art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal este inclusă și o tentativă la infracțiunea de omor. Se susține că, potrivit normei de incriminare analizate, prin infracțiunea de omor comisă anterior se înțelege orice faptă de ucidere a unei persoane săvârșită cu intenție, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 190 și 200 din Codul penal. De asemenea, se susține că dispozițiile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal nu fac distincție între ipotezele în care autorul faptei ulterioare de omor a fost sau nu condamnat pentru comiterea faptei de omor săvârșite anterior, în care acesta a executat sau nu pedeapsa dispusă pentru cea dintâi infracțiune de omor comisă, dacă a beneficiat sau nu de vreo circumstanță atenuantă sau dacă s-a împlinit sau nu termenul de reabilitare. În acest ultim sens, se face trimitere la Decizia nr. 17 din 11 octombrie 2018 privind dezlegarea de principiu a chestiunii de drept pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin Sentința penală nr. 1.540 din 28 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.457/3/2020, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, excepție ridicată de Viorel Vlad într-o cauză în care autorul excepției a formulat cerere de revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul criticat discriminează persoanele care săvârșesc o singură infracțiune de omor în raport cu persoanele care comit două astfel de infracțiuni, indiferent de încadrarea juridică dată acestora, prin faptul că prevede în cazul celor din urmă un regim sancționator mai sever care poate determina aplicarea de către organele judiciare a unor pedepse nejustificat de mari. Autorul învederează, totodată, că nu a intenționat să comită ce-a de-a doua faptă de omor reținută în sarcina sa și că imediat după comiterea acesteia a anunțat autoritățile, ajutând astfel la descoperirea acesteia. … 11.Tribunalul București – Secția I penală opinează că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată, în acest sens, că autorul invocă în susținerea excepției de neconstituționalitate o aparentă discriminare, fiind de competența legiuitorului de a decide care împrejurări vădesc o periculozitate deosebită a unui infractor, respectiv comiterea unei infracțiuni foarte grave, cum este infracțiunea de omor, de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor. Se mai susține că chestiunile de drept anterior menționate aparțin sferei politicii penale a statului. Este invocată, totodată, Decizia nr. 17 din 11 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care s-a decis că, în interpretarea art. 189 alin. (1) lit. e) și a art. 169 alin. (1) din Codul penal, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni de omor sau a unei tentative la infracțiunea de omor, reabilitarea ori împlinirea termenului de reabilitare cu privire la persoana condamnată definitiv care a comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor nu împiedică reținerea elementului circumstanțial agravant prevăzut în art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosarul cauzei, concluziile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, care au următorul cuprins: „Omorul săvârșit în vreuna dintre următoarele împrejurări: […] e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor; […] se pedepsește cu detențiune pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi“. … 16.Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, ale art. 16, ale art. 21 alin. (1) și (3) cu privire la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (1) și (2) referitoare la înfăptuirea justiției și ale art. 148 alin. (2) referitoare la integrarea în Uniunea Europeană. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că infracțiunea de omor calificat, prevăzută la art. 189 din Codul penal, constituie o formă agravată a infracțiunii de omor, reglementată la art. 188 din Codul penal. Aceasta are un obiect juridic și un element material al laturii obiective identice cu cele ale infracțiunii de omor, obiectul juridic constând în protecția relațiilor sociale referitoare la viața persoanei, iar elementul material al laturii obiective, în orice faptă săvârșită cu intenție prin care este suprimată viața unei persoane. Totodată, cele două infracțiuni sunt similare și sub aspectul subiectului activ și al subiectului pasiv, întrucât atât subiect activ, cât și subiect pasiv al infracțiunii de omor și al celei de omor calificat poate fi orice persoană. Însă, spre deosebire de infracțiunea de omor reglementată la art. 188 din Codul penal, în cazul căreia legiuitorul nu a prevăzut, în mod expres, în cuprinsul normei de incriminare condițiile, respectiv circumstanțele, de natură obiectivă sau subiectivă, în care această infracțiune este comisă – având în vedere numărul considerabil de mare de modalități în care pot fi comise faptele de omor -, în cazul infracțiunii de omor calificat au fost reglementate, expressis verbis, elementele circumstanțiale ce definesc această infracțiune, care reprezintă o formă agravată a omorului și o deosebesc de infracțiunea reglementată la art. 188 din Codul penal. … 18.Așadar, în reglementarea infracțiunii de omor calificat, legiuitorul a extras un număr de 8 modalități grave prin care pot fi comise faptele de omor și pe care, în considerarea pericolului social foarte ridicat pe care îl prezintă, le-a definit ca modalități normative agravate ale infracțiunii de omor. Astfel, faptele de ucidere a unei persoane comise în una dintre împrejurările enumerate la art. 189 alin. (1) lit. a)-h) din Codul penal sunt pedepsite cu detențiunea pe viață sau cu închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi, spre deosebire de infracțiunea de omor prevăzută la art. 188 din Codul penal, care este pedepsită cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. … 19.Printre variantele normative prevăzute la art. 189 alin. (1) din Codul penal se numără și varianta prevăzută la lit. e), care constă în săvârșirea unei fapte de omor de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor. În Codul penal din 1969, fapta de omor comisă de către o persoană care a mai săvârșit anterior o infracțiune de omor, incriminată în prezent prin art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, avea corespondent în infracțiunea de omor deosebit de grav, reglementată la art. 176 alin. 1 lit. c) din Codul penal din 1969. În cazul acestei variante normative, prevăzută în prezent la art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, condițiile impuse de legiuitor sunt cea a succesiunii cronologice a infracțiunilor de omor/tentativă la infracțiunea de omor și aceea ca fapta de omor sau de tentativă la infracțiunea de omor comisă anterior să fi constituit infracțiune. Totodată, din interpretarea gramaticală a textului criticat rezultă că infracțiunea comisă anterior de către subiectul activ al infracțiunii de omor calificat prevăzute la art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal trebuie să fie una de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor, fiind, așadar, excluse infracțiunea de ucidere din culpă, precum și infracțiunile care au avut ca rezultat moartea victimei. … 20.În aceste condiții, subiectul activ al infracțiunii de omor, prevăzută la art. 188 din Codul penal, se află într-o situație diferită de cea a subiectului activ al infracțiunii de omor calificat, reglementată la art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, sub aspectul pericolului social al faptelor de omor comise de către aceștia. Pentru acest motiv, dispozițiile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal nu discriminează persoanele care săvârșesc mai multe infracțiuni de omor în raport cu cele care comit o singură infracțiune de omor, prin reglementarea în privința celor dintâi a unui regim sancționator mai sever, pedepsele penale criticate de autorul excepției fiind proporționale cu gravitatea faptelor incriminate prin dispozițiile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal. De altfel, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că principiul egalității presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, cu respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Așa fiind, dispozițiile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal sunt în acord cu prevederile art. 16 din Constituție. … 21.Referitor la pretinsa încălcare, prin textul criticat, a prevederilor art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea reține că modalitatea de reglementare a pedepsei pentru infracțiunea de omor calificat constituie forma de individualizare legală a acesteia, aspect ce aparține politicii penale a statului, prevederea unui regim sancționator specific infracțiunii analizate și proporțional cu pericolul social al faptelor incriminate necontravenind normelor constituționale referitoare la înfăptuirea justiției. În acest sens, Curtea menționează că individualizarea pedepselor penale constă într-o operațiune de personalizare a acestora, prin care pedepsele sunt adaptate la nevoile de apărare a valorilor sociale. Aceasta, întrucât chiar și infracțiunile din aceeași categorie pot fi săvârșite în maniere foarte diferite, care să denote un pericol social diferit. Altfel spus, individualizarea pedepsei este necesară pentru atingerea scopului său, pedeapsa trebuind să corespundă nevoilor de reeducare a făptuitorului. Pentru realizarea acestei finalități, individualizarea pedepselor penale este făcută etapizat, mai întâi de legiuitor, prin dispozițiile legii penale, apoi de instanțele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor penale, iar, în final, de organele administrative ale locului de detenție, fiecare dintre ultimele două categorii de autorități menționate fiind obligate să respecte individualizarea pedepsei realizată în etapa anterioară intervenției sale. Astfel, individualizarea pedepselor penale este clasificată în individualizare legală, individualizare judiciară și individualizare administrativă (a se vedea Decizia nr. 552 din 14 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 24 iunie 2022, paragraful 30). Așa fiind, reglementarea de către legiuitor a pedepsei detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii între limitele legale prevăzute la art. 189 alin. (1) din Codul penal pentru infracțiunea de omor calificat nu contravine dispozițiilor constituționale conform cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și este unică, imparțială și egală pentru toți. … 22.Referitor la invocarea în prezenta cauză a dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 148 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că autorul excepției nu formulează argumente cu privire la încălcarea, prin textul criticat, a normelor constituționale anterior menționate. Or, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reținut că, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, instanța de contencios constituțional va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). Curtea a reținut, totodată, că aceeași soluție este valabilă și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile a legăturii cu textul criticat. Pentru aceste motive, Curtea nu poate reține pretinsa contrarietate dintre prevederile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal și dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 148 alin. (2) din Constituție. … 23.În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textul criticat, a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție, Curtea reține că prevederile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal constituie o normă de drept penal substanțial, iar garanțiile accesului liber la justiție și ale dreptului la un proces echitabil se asigură prin norme juridice specifice dreptului procesual penal, motiv pentru care dispozițiile constituționale anterior menționate nu sunt incidente în prezenta cauză. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Vlad în Dosarul nr. 10.457/3/2020 al Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 ianuarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește