DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 28 și 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, art. I pct. 32 și 33 din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 și art. 31 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Andrei Valentin Sfîrăială în Dosarul nr. 40.984/299/2015 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Antonie Popescu, din cadrul Baroului București, pentru Societatea Fondul Proprietatea – S.A. din București, doamna avocat Paraschiva Suica-Neagu, din cadrul Baroului București, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. În acest sens se susține că procedura reglementată prin normele legale criticate este lipsită de claritate, aspect relevat de practica judiciară, dar și de cea administrativă de la nivelul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Societății Fondul Proprietatea din București solicită, în principal, respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât vizează chestiuni de interpretare și aplicare a legii, ce țin de competența instanțelor judecătorești, și nu a Curții Constituționale. În subsidiar se arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât nu este încălcat accesul liber la justiție. În privința susținerilor antereferite este invocată jurisprudența Curții Constituționale. Depune concluzii scrise. … 5.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât aspectele criticate țin de interpretarea și aplicarea legii, iar soluționarea acestora nu ține de competența Curții Constituționale. În subsidiar se arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, nefiind încălcat accesul liber la justiție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 27 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 40.984/299/2015, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 28 și 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, art. I pct. 32 și 33 din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 și art. 31 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Andrei Valentin Sfîrăială într-o cauză având ca obiect soluționarea apelurilor formulate împotriva sentinței judecătoriei prin care a fost admisă plângerea formulată de Societatea Fondul Proprietatea – S.A. din București împotriva unei încheieri de reexaminare emise de registratorul-șef din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară București și, în consecință, s-a dispus notarea litigiului în cartea funciară corespunzătoare imobilului. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care, în fața instanței judecătorești, în apel, nu se asigură un control judiciar efectiv și deplin, sub toate aspectele, asupra întregului traseu administrativ, respectiv asupra soluției date prin încheierea de reexaminare și celei din sentința judecătorească pronunțată în primă instanță, iar în etapa soluționării cauzei în primă instanță nu s-ar analiza și soluția din reexaminare, inclusiv pe tardivitatea care consolidează încheierea de respingere și decade din dreptul de a formula atât cerere de reexaminare la registratorul-șef sau cât și plângere la instanța judecătorească. … 8.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, în realitate, criticile de neconstituționalitate formulate vizează aspecte ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii, iar acestea nu pot fi convertite în vicii de neconstituționalitate ale dispozițiilor legale criticate. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens se arată că invocarea acesteia a fost determinată de modul de interpretare și aplicare a prevederilor criticate. Or, aceste aspecte țin de competența instanțelor judecătorești, singurele care pot decide cu privire la sensul, înțelesul și modul de aplicare a legii, iar Curtea Constituțională nu se poate substitui acestora. … 11.Pe fondul excepției de neconstituționalitate se arată că încheierile de admitere sau de respingere a înscrierii sau radierii unui act sau fapt juridic sunt supuse unei proceduri judiciare, deci controlul judecătoresc se realizează potrivit unei proceduri stabilite prin lege organică. Se mai indică faptul că accesul liber la justiție poate fi supus unor condiționări, făcându-se referire, în acest sens, la Decizia nr. 560 din 16 iulie 2015. … 12.Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție se arată că textele criticate nu pun în discuție dreptul de proprietate privată. Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se înscriu în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil, iar modificarea conținutului unui drept ce grevează un drept real imobiliar se înscrie, dacă legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea și stingerea drepturilor reale. Mai mult, publicitatea imobiliara contribuie la consolidarea drepturilor de proprietate imobiliară, întrucât aceasta face ca actul juridic să fie opozabil erga omnes. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile reprezentanților părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie art. I pct. 28 și 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 2 iulie 2010, art. I pct. 32 și 33 din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012, și art. 31 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015. … 16.Curtea constată că art. I pct. 28 și 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2010 modifică art. 50 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, respectiv introduc alineatele (2^1) și (2^2) în corpul aceluiași articol de lege. Legea nr. 133/2012 aprobă ordonanța de urgență antereferită, modificând, prin art. I pct. 32 și 33, dispozițiile art. I pct. 28 și 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2010, așadar, implicit pe cele ale art. 50 alin. (2), (2^1) și (2^2) din Legea nr. 7/1996. În continuare, se reține că Legea nr. 7/1996 este republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie 2013, și, ulterior, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, art. 50 alin. (2), (2^1) și (2^2) devenind, în urma renumerotării textelor, art. 31 alin. (2)-(4) din Legea nr. 7/1996. Curtea mai constată că, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, așa încât urmează să analizeze textul relevant din actul de bază, respectiv art. 31 alin. (2)-(4) din Legea nr. 7/1996, astfel cum acesta a fost modificat și completat. Având în vedere aceste aspecte coroborat cu faptul că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, și art. 31 din aceeași lege, Curtea reține ca obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile art. 31 din Legea nr. 7/1996, care au următorul cuprins:(1)Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii.(2)Persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează în termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. În vederea soluționării cererii de reexaminare, persoana interesată va putea completa dosarul cu documentele necesare, la solicitarea registratorului-șef.(3)Împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2) cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.(4)Plângerea împotriva încheierii se poate depune de cei interesați sau notarul public și direct la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, situație în care instanța va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului încheierii și copia cărții funciare, precum și notarea plângerii în cartea funciară.(5)Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel.(6)Hotărârea judecătorească definitivă se comunică, din oficiu, biroului teritorial de către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului.(7)Înscrierea făcută în temeiul acestei hotărâri judecătorești își produce efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial.(8)În cazul respingerii plângerii prin hotărâre judecătorească definitivă, notările făcute se radiază din oficiu … 17.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție și art. 44 – Dreptul de proprietate privată. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit de faptul că instanța judecătorească atât în primă instanță, cât și în apel nu ar avea competența să verifice dacă cererea de reexaminare, care duce la emiterea unei încheieri de reexaminare de către registratorul-șef, a fost formulată în termen. Cu privire la aceste susțineri, Curtea reține că atât timp cât textul legal criticat nu limitează sfera controlului judecătoresc asupra încheierii de reexaminare înseamnă că instanța judecătorească are plenitudine de jurisdicție în analiza legalității și temeiniciei încheierii date. Faptul că o instanță judecătorească sau alta a omis să cerceteze excepția tardivității introducerii cererii de reexaminare sau cercetând-o a ajuns la concluzii diferite față de cele ale autorului excepției de neconstituționalitate sunt probleme de interpretare și aplicare a legii. … 19.Curtea a stabilit că, pentru determinarea competenței sale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice, criteriul fundamental ce trebuie avut în vedere este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar [a se vedea Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20-21]. … 20.În cauza de față reiese mai degrabă faptul că autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de modul în care instanța judecătorească a soluționat excepția tardivității formulării cererii de reexaminare, așadar, de o interpretare de speță/cazuistică a textului legal criticat. Or, o asemenea critică nu poate fi calificată drept una de neconstituționalitate, întrucât vizează interpretarea și aplicarea legii la o situație de speță, fără a se indica existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor și care să fie de natură a încălca prevederile Constituției. Prin urmare, având în vedere art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu art. 126 alin. (1) și art. 142 din Constituție, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate formulată, aspectele criticate nevizând competența Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Andrei Valentin Sfîrăială în Dosarul nr. 40.984/299/2015 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 ianuarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește