DECIZIA nr. 197 din 28 mai 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Grigore Florin Popescu în Dosarul nr. 13.668/3/2014 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.053D/2017.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Dosarul este la primul termen de judecată, care a fost inițial stabilit pentru data de 14 aprilie 2020, fiind apoi preschimbat succesiv, ca urmare a hotărârilor Plenului Curții Constituționale nr. 8 din 24 martie 2020 și nr. 10 din 9 aprilie 2020, pentru data de 14 mai 2020, respectiv 28 mai 2020.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că autorul acesteia susține că textul de lege criticat ar trebui să prevadă și posibilitatea casării hotărârii pronunțate cu greșita aplicare a normelor procesuale, nu doar a celor de drept material. Or, o astfel de solicitare de completare a conținutului unui text de lege excedează competenței instanței de contencios constituțional. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 17 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 13.668/3/2014, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Grigore Florin Popescu într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea recursului introdus împotriva sentinței prin care s-a constatat perimarea unei cereri de obligare a Direcției Naționale Anticorupție la calcularea și plata unor drepturi salariale.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că, în situația în care textul de lege criticat nu permite exercitarea controlului judiciar de către instanța de recurs și asupra hotărârilor date cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept procesual, dreptul său la recurs este golit de conținut. Arată că, în speță, sentința pe care o atacă pe calea recursului este pronunțată în materia perimării, deci exclusiv pe baza unor norme de drept procesual. Or, art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede în mod expres că hotărârea care constată perimarea este supusă doar recursului, care poate fi declarat numai când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Așadar, în materia perimării, sentințele nu pot fi atacate sub aspectul esențial al modalității de aplicare a normelor care reglementează această instituție. Mai susține că textul de lege criticat creează o inegalitate de tratament juridic între persoanele cărora li s-au aplicat greșit dispoziții de drept material și cele cărora li s-au aplicat greșit norme de drept procesual. Restrângerea dreptului de a cere casarea unei hotărâri doar la situația în care s-au încălcat prevederi de drept material îi privează pe cei în privința cărora au fost încălcate prevederi de drept procesual de posibilitatea de a-și apăra interesele legitime în fața unei instanțe independente și imparțiale, fiind nesocotite și dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală privind dreptul la apărare. Controlul judecătoresc are menirea de a repara eventualele erori cuprinse în soluțiile pronunțate prin hotărârile instanțelor inferioare, indiferent de modul în care acestea au survenit, respectiv prin încălcarea unor norme de drept material sau prin aplicarea greșită a unor norme de drept procedural. Totodată, se încalcă și dispozițiile art. 129 din Constituție referitoare la folosirea căilor de atac. Arată că, în speță, imposibilitatea exercitării oricărei căi de atac, determinată de un criteriu subiectiv, legat de natura normei de drept pe care se întemeiază hotărârea susceptibilă de a fi recurată, împiedică aplicarea efectivă a principiilor constituționale ale egalității în drepturi, în general, și a egalității în fața justiției, în special. … 6.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât nu se poate reține critica în sensul că prin prevederea de lege criticată nu se permite exercitarea controlului judiciar de către instanța de recurs și asupra hotărârilor date cu încălcarea normelor de drept procesual, de vreme ce art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă are un domeniu mai larg de aplicare, el cuprinzând încălcarea oricăror reguli de procedură a căror nerespectare atrage nulitatea.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul nu și-a exprimat punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare, care au următoarea redactare: „(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.“. … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 – Înfăptuirea justiției și art. 129 – Folosirea căilor de atac. Prin raportare la art. 20 din Constituție, invocă prevederile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și art. 13 – Dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul prezentei excepții de neconstituționalitate critică pretinsa imposibilitate de a se utiliza calea de atac a recursului împotriva acelor hotărâri judecătorești care au fost pronunțate cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept procedural, bazându-și această afirmație pe faptul că prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă vizează doar normele de drept material a căror încălcare sau aplicare greșită pot constitui motiv de recurs introdus împotriva hotărârilor judecătorești astfel pronunțate. Curtea constată că, într-adevăr, textul de lege cu privire la care autorul excepției a formulat criticile de neconstituționalitate nu permite exercitarea dreptului de recurs împotriva hotărârilor pronunțate cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept procedural, ci doar a celor de drept material. Explicația inexistenței referirii la normele de drept procedural rezidă însă în faptul că încălcarea sau aplicarea greșită a acestora este menționată în mod distinct, ca motiv de recurs de sine stătător, în pct. 5 al aceluiași articol. Așadar, în cuprinsul art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care conține enumerarea limitativă a situațiilor în care poate fi atacată cu recurs o hotărâre judecătorească, se găsește precizat explicit motivul a cărui lipsă din textul de lege criticat o consideră neconstituțională autorul prezentei excepții. Astfel, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, casarea unor hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Dacă în concepția Codului de procedură civilă din 1865, motivul de recurs referitor la încălcarea normelor de procedură putea fi invocat doar atunci când, conform art. 105 alin. 2 din codul menționat, prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se putea înlătura decât prin anularea actelor astfel întocmite sau când nulitatea era prevăzută expres, actualul Cod de procedură civilă nu mai cuprinde o asemenea circumstanțiere, astfel că, în urma judecării recursului întemeiat pe acest motiv, se poate dispune casarea hotărârii pronunțate cu încălcarea sau greșita aplicare a oricăror norme de procedură, indiferent dacă nerespectarea acestora este sancționată cu nulitatea absolută sau cu cea relativă și indiferent dacă nulitatea este condiționată sau nu de existența unei vătămări. … 14.Curtea reține că procesul în cadrul căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate are ca obiect soluționarea recursului întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă împotriva unei hotărâri prin care prima instanță a respins cererea de chemare în judecată ca perimată. Autorul excepției, recurent în proces, pretinde că textul de lege pe care îl critică – și care, într-adevăr, se referă doar la încălcarea normelor de drept material – îi restricționează accesul la calea de atac a recursului împotriva hotărârii instanței care a constatat perimarea, prin aplicarea normelor procedurale aplicabile acestei instituții. Or, în condițiile în care există o dispoziție legală care consacră expres posibilitatea persoanelor interesate de a contesta inclusiv legalitatea hotărârilor pronunțate cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de procedură [art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă], este evident că toate criticile formulate de autorul excepției prin raportare la dispozițiile din Legea fundamentală care consacră dreptul de acces liber la justiție, dreptul la apărare, dreptul de a uza de căile de atac prevăzute de lege și principiul egalității în drepturi sunt lipsite de fundament.  … 15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Grigore Florin Popescu în Dosarul nr. 13.668/3/2014 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește