DECIZIA nr. 195 din 9 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865 și ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de RVA Insolvency Specialists SPRL din București în Dosarul nr. 4.765/2/2015* al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 855D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, fiind amânat din data de 7 martie 2019 pentru refacerea procedurii de citare cu autorul excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate având în vedere că în această materie există precedent constituțional. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 14 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.765/2/2015*, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865 și ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de RVA Insolvency Specialists SPRL din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât sunt discriminatorii în raport cu reglementarea revizuirii în noul Cod de procedură civilă, accesul la calea de atac a revizuirii pentru motivul încălcării principiului securității juridice fiind mult mai facil. În prezent sunt aplicabile două legi organice, Codul de procedură civilă din 1865 și noul Cod de procedură civilă, de valoare egală, care reglementează condițiile de acces la calea de atac a revizuirii pentru același motiv (încălcarea securității raporturilor juridice), însă în condiții diferite, Codul de procedură civilă din 1865 limitând accesul justițiabilului la calea de atac a revizuirii numai la situațiile în care există identitate de obiect, părți, cauză și numai dacă hotărârea evocă fondul. Se mai susține că nu poate fi asigurat tratamentul egal al cetățenilor în fața legii dacă se permite accesul la această cale de atac numai unei categorii de cetățeni, respectiv numai celor care au avut „șansa“ ca cel de-al doilea proces în care s-a încălcat principiul securității juridice să fi început după data intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă. … 7.În aceste condiții rămâne un vid legislativ în care hotărârile judecătorești viciate de încălcarea principiului securității raporturilor juridice în cazurile în care nu există identitate de părți, obiect și cauză nu mai pot fi reformate, cu evidenta încălcare a principiilor egalității în drepturi a cetățenilor, accesului liber la justiție și dreptului la apărare, consacrate în Legea fundamentală. … 8.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere drepturilor, libertăților și principiilor constituționale invocate. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865 și ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, care au următorul cuprins:– Art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: […] 7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.“; … – Art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012: „Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.“ …  … 14.În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, se constată că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât continuă să își producă efecte în cauză. … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, respectiv obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale, precum și a respectării legii, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 privind înfăptuirea justiției și în art. 129 privind folosirea căilor de atac. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 312 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 11 august 2017. … 17.Cu referire la dispozițiile art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea a constatat că autoarea excepției de neconstituționalitate pornește de la o premisă eronată, aceea potrivit căreia noul Cod de procedură civilă nu mai prevede condiția triplei identități (de părți, obiect și cauză) în legătură cu posibilitatea formulării căii extraordinare de atac a revizuirii, astfel încât noua reglementare ar fi mult mai ușor de accesat față de cea cuprinsă în Codul de procedură civilă din 1865, ceea ce generează discriminări. … 18.Autoritatea de lucru judecat constituie un efect important al hotărârii judecătorești, ca act jurisdicțional emanând de la o putere publică a statului, efect care determină încheierea litigiului de o manieră care să nu mai permită readucerea lui în fața instanței, indiferent că aceasta s-ar realiza pe cale principală sau în mod incidental, într-un proces ulterior care ar avea legătură cu ceea ce s-a tranșat jurisdicțional anterior. … 19.Art. 431 din noul Cod de procedură civilă și art. 1.201 din Codul civil din 1864 prevăd că o persoană nu poate sta într-o nouă judecată în aceeași calitate (ca titulară a acelorași drepturi și obligații dintr-un raport juridic dedus judecății. Așadar, indiferent de formulările utilizate de Codul de procedură civilă din 1865 sau de noul Cod de procedură civilă[art. 509 alin. (1) interpretându-se în conformitate cu art. 431], pentru a exista autoritate de lucru judecat trebuie să existe tripla identitate menționată. Aceste chestiuni țin de opțiunea legiuitorului, ca, de altfel, și modul de redactare a dispozițiilor legale. … 20.Însă Curtea a constatat că autoarea excepției solicită, în realitate, modificarea dispozițiilor legale criticate în sensul dorit de aceasta. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională, în calitate de legislator negativ, nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului și nici nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra înțelesului său contrar Constituției. … 21.Referitor la excepția de neconstituționalitate a art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, normă intertemporală, Curtea a constatat că prin soluția legislativă analizată legiuitorul a optat ca legea de procedură nouă să se aplice numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Curtea a reținut că textul legal criticat a fost adoptat de legiuitor în cadrul competenței sale, astfel cum este consacrată prin prevederile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Dispozițiile legale criticate au un caracter tranzitoriu și reprezintă voința legiuitorului. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de RVA Insolvency Specialists SPRL din București în Dosarul nr. 4.765/2/2015* al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași parte în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește