DECIZIA nr. 195 din 6 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Lucia Constanța Nicolescu și Gheorghe Adrian Șult în Dosarul nr. 992/293/2019 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.992D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât apreciază că dispozițiile legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei deduse judecății instanței de fond. În subsidiar, susține netemeinicia excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența constantă a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 29 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 992/293/2019, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția a fost ridicată de Lucia Constanța Nicolescu și Gheorghe Adrian Șult, în calitate de revizuenți într-o cauză civilă. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că norma procesual civilă cuprinsă în art. 322 teza întâi nu face referire la o revizuire a sentinței, textul omite să introducă în domeniul de aplicare sentința, hotărârea instanței de fond, făcând referire expresă la hotărârile pronunțate de instanța de apel și la hotărârile pronunțate de instanța de recurs. Astfel, dispozițiile criticate încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la calitatea legii, precum și dispozițiile art. 11, 16, 20 și 21 din Constituție, în componenta referitoare la transpunerea în legea procesual civilă a dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 6.Autorii excepției menționează că prin art. 509 alin. (1) din actualul Cod de procedură civilă problema de neconstituționalitate s-a remediat pentru că textul extinde obiectul revizuirii la hotărârile pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, de către toate instanțele (fond, apel și recurs). … 7.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, întrucât nu se poate solicita Curții Constituționale să interpreteze un text de lege care a primit interpretări diferite în practica judiciară, sub aparența unor critici referitoare la ambiguitatea și neclaritatea acestuia. Aplicarea neunitară a unor dispoziții legale poate face obiectul unor proceduri distincte reglementate de Codul de procedură civilă, aceasta neintrând sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. … 8.Pe de altă parte, instanța reține că art. 1 alin. (5) din Constituție reglementează principiul legalității și securității juridice, acest principiu fiind apreciat și în funcție de calitatea legii. Previzibilitatea legii și asigurarea interpretării unitare a legii sunt exigențele principiului securității juridice, iar acestea trebuie apreciate prin raportare la textul concret vizat și la domeniul de reglementare. … 9.Observând că norma criticată reglementează obiectul revizuirii, cale extraordinară de atac, de retractare, care poate fi utilizată în condiții restrictive, strict prin raportare la motivele expres reglementate de lege și în acord cu finalitatea acestei căi de atac care rezultă din întreaga reglementare destinată acestei materii, și că legea nu poate avea o precizie absolută, o astfel de caracteristică fiind de natură a înlătura eficacitatea legii, instanța apreciază că dispozițiile art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt redactate într-o manieră clară, simpla existență a unor soluții diferite în practică, în urma interpretării textului, nefiind de natură a caracteriza textul ca lipsit de previzibilitate. … 10.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: […]“.  … 14.Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât ele continuă să își producă efecte juridice în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. … 15.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 privind accesul liber la justiție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor criticate s-a pronunțat prin mai multe decizii și, răspunzând unor critici asemănătoare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispozițiile constituționale. … 17.Curtea a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată în scopul îndreptării erorilor de fapt. Dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură, iar, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste prevederi constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte. Astfel, prin Decizia nr. 1.270 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 23 noiembrie 2010, Curtea a decis că dispozițiile legale contestate sunt norme de procedură judiciară și se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza de incidență a normei. În plus, revizuirea reprezintă un mijloc procedural de acces la o instanță superioară de control, adică o cale extraordinară de atac de retractare, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege. Așa fiind, instanța este ținută să verifice numai dacă există vreunul dintre motivele limitativ prevăzute de lege, neputând să examineze justețea soluției pronunțate. Partea interesată are posibilitatea de a-și valorifica drepturile în fața judecătorului fondului ori în fața judecătorului în căile ordinare de atac, fără a se putea admite soluția reexaminării sine die a unei hotărâri judecătorești, întrucât, cu excepția materiei penale, liberul acces la justiție este pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze cel puțin o singură dată unei instanțe naționale. … 18.Curtea a mai reținut că interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice la care se referă impune ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita calea de atac a revizuirii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 437 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 august 2011, sau Decizia nr. 1.163 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011). … 19.Așa fiind, întrucât revizuirea vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată, categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii sunt reprezentate, în principal, de hotărârile judecătorești prin care instanțele judecătorești s-au pronunțat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii de chemare în judecată (a se vedea Decizia nr. 512 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1223 din 20 decembrie 2022), deci toate acele hotărâri prin care instanțele judecătorești s-au pronunțat asupra fondului sau prin care s-a evocat fondul cauzei, indiferent de gradul de jurisdicție al instanței – fond, apel sau recurs. … 20.Având în vedere aceste argumente, Curtea reține că susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate din prezenta cauză referitoare la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la calitatea legii, precum și a dispozițiilor art. 11, 16, 20 și 21 din Constituție, prin omisiunea legiuitorului de a introduce în domeniul de aplicare a revizuirii hotărârea instanței de fond, sunt lipsite de fundament și urmează a fi respinse ca atare. … 21.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucia Constanța Nicolescu și Gheorghe Adrian Șult în Dosarul nr. 992/293/2019 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește