DECIZIA nr. 194 din 6 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 cu referire la art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Floarea Cârstea și Constantina Cârstea în Dosarul nr. 304/109/2019 al Tribunalului Argeș – Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.980D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 218 din 24 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 304/109/2019, Tribunalul Argeș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 cu referire la art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția a fost ridicată de Floarea Cârstea și Constantina Cârstea, într-o cauză având ca obiect un litigiu de fond funciar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele susțin că termenul de formulare a revizuirii este diferit în funcție de obiectul revizuirii: dacă aceasta vizează o hotărâre prin care se soluționează un recurs care evocă fondul sau dacă vizează o hotărâre rămasă definitivă prin neapelare sau prin respingerea apelului. Astfel, în vreme ce a doua categorie de persoane poate promova această cale extraordinară de atac având deja cunoștință de conținutul hotărârii, întrucât acestora li se comunică hotărârea, prima categorie de persoane trebuie să formuleze calea extraordinară de atac fără a avea cunoștință de motivarea hotărârii, raportându-se doar la dispozitivul hotărârii. Această categorie de justițiabili este prejudiciată sub aspectul accesului liber la justiție și al dreptului la un proces echitabil, întrucât nu poate deduce din dispozitivul hotărârii care au fost motivele pe care s-a întemeiat convingerea judecătorului atunci când a pronunțat soluția atacată. … 6.Tribunalul Argeș – Secția civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, încălcând dreptul persoanei la soluționarea cauzei în mod echitabil, întrucât, chiar dacă declararea căii extraordinare de atac nu impune cunoașterea argumentării instanței, motivarea cererii de revizuire asupra unor chestiuni de fapt și de drept nu poate fi realizată în mod concret și obiectiv decât după motivarea deciziei atacate (aspect valabil și pentru propunerea probatoriului în susținerea cererii de revizuire). Trebuie avute în vedere și situațiile, cum este cea prezentă, în care soluția pronunțată nu cuprinde nicio mențiune cu privire la modalitatea deliberării (cu majoritate sau în unanimitate), în condițiile în care a existat chiar o opinie separată în cauză. … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile legale privind cazurile și termenul de o lună în care se poate formula cerere de revizuire nu conțin norme contrare dreptului părților interesate de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime și de a beneficia de un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 324 alin. 1 pct. 1 cu referire la art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, dispoziții care au următorul cuprins:– Art. 322 pct. 2: Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri: […]2.dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; …  … – Art. 324 alin. 1 pct. 1: Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:1.în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 al. 2 de la pronunțarea ultimei hotărâri. …  …  … 12.Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât ele continuă să își producă efecte juridice în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. … 13.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 cu referire la art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, prin raportare la critici asemănătoare, constatând constituționalitatea acestora. … 15.Astfel, prin Decizia nr. 214 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 2 mai 2008, Decizia nr. 1.083 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, sau prin Decizia nr. 817 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, și Decizia nr. 1.663 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 19 februarie 2010, Curtea a reținut că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu este criticată în raport cu materialul dosarului existent la data pronunțării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanța de judecată la data pronunțării. De aceea, formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței, care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate. În acest context, Curtea a statuat că obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil. … 16.De asemenea, prin Decizia nr. 1.270 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 23 noiembrie 2010, Curtea a decis că dispozițiile legale contestate sunt norme de procedură judiciară și se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza de incidență a normei. De altfel, în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, legiuitorul este liber să dispună cu privire la acestea. În plus, atât contestația în anulare, cât și revizuirea sunt mijloace procedurale de acces la o instanță superioară de control, adică sunt căi extraordinare de atac de retractare, admisibile numai în cazurile limitativ prevăzute de lege. Așa fiind, prin aceste mijloace procedurale instanța este ținută să verifice numai dacă există vreunul dintre motivele limitativ prevăzute de lege, neputând să examineze justețea soluției pronunțate. Partea interesată are posibilitatea de a-și valorifica drepturile în fața judecătorului fondului ori în fața judecătorului în căile ordinare de atac, fără a se putea admite soluția reexaminării sine die a unei hotărâri judecătorești, întrucât, cu excepția materiei penale, accesul liber la justiție este pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze cel puțin o singură dată unei instanțe naționale. … 17.Prin Decizia nr. 576 din 29 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012, Curtea a statuat că pe calea revizuirii nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeași instanță care a pronunțat hotărârea judecă și cererea de revizuire nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorilor. Aceasta deoarece aspectele analizate pe calea revizuirii sunt diferite de cele examinate în fond, fiind necunoscute la acea dată. În această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în acest fel cu intenția de a restrânge accesul liber la justiție, de care, în mod evident, cel interesat beneficiază în cadrul termenului legat instituit, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. … 18.În fine, prin Decizia nr. 553 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 13 ianuarie 2017, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu sunt de natură să aducă atingere dreptului părților la un proces echitabil, acestea având posibilitatea să cunoască soluția instanței consemnată în minută și să acționeze în consecință, exercitându-și fără nicio îngrădire drepturile procesuale prevăzute de lege. De altfel, potrivit art. 129 din Constituție, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești se face „în condițiile legii“. Ca urmare, eventuala lipsă de diligență a părții care, deși a avut posibilitatea de a lua la cunoștință de soluția consemnată în minută, nu promovează căile de atac în termenul prevăzut de lege, invocând lipsa comunicării hotărârii judecătorești în integralitatea sa, nu poate constitui temei al criticii de neconstituționalitate. Soluția legislativă criticată reprezintă opțiunea legiuitorului care, având în vedere specificul căii de atac a revizuirii, nu înfrânge prevederile constituționale ale art. 21 din Constituție. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 20.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florea Cârstea și Constantina Cârstea în Dosarul nr. 304/109/2019 al Tribunalului Argeș – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 324 alin. 1 pct. 1 cu referire la art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește