DECIZIA nr. 194 din 26 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, excepție ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance – S.A. din București în Dosarul nr. 8.959/94/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 14D/2021. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 15D/2021, nr. 67D/2021, nr. 68D/2021, nr. 69D/2021, nr. 70D/2021, nr. 71D/2021, nr. 72D/2021, nr. 73D/2021, nr. 74D/2021, nr. 109D/2021, nr. 110D/2021, nr. 112D/2021, nr. 113D/2021, nr. 115D/2021, nr. 116D/2021, nr. 117D/2021, nr. 156D/2021, nr. 162D/2021, nr. 163D/2021, nr. 195D/2021, nr. 196D/2021, nr. 220D/2021, nr. 254D/2021, nr. 255D/2021, nr. 256D/2021, nr. 258D/2021, nr. 259D/2021, nr. 260D/2021, nr. 264D/2021, nr. 265D/2021, nr. 311D/2021, nr. 387D/2021, nr. 388D/2021, nr. 460D/2021, nr. 461D/2021, nr. 462D/2021, nr. 479D/2021, nr. 524D/2021, nr. 525D/2021, nr. 526D/2021, nr. 527D/2021, nr. 528D/2021, nr. 529D/2021, nr. 874D/2021, nr. 911D/2021, nr. 912D/2021, nr. 946D/2021, nr. 948D/2021, nr. 949D/2021, nr. 950D/2021, nr. 951D/2021, nr. 952D/2021, nr. 953D/2021, nr. 954D/2021, nr. 1.010D/2021, nr. 1.011D/2021, nr. 1.031D/2021, nr. 1.141D/2021, nr. 1.142D/2021, nr. 1.151D/2021, nr. 1.152D/2021, nr. 1.153D/2021, nr. 1.195D/2021, nr. 1.314D/2021, nr. 1.315D/2021, nr. 1.316D/2021, nr. 1.317D/2021, nr. 1.346D/2021, nr. 1.371D/2021, nr. 1.420D/2021, nr. 1.421D/2021, nr. 1.422D/2021, nr. 1.423D/2021, nr. 1.424D/2021, nr. 1.425D/2021, nr. 1.434D/2021, nr. 1.478D/2021, nr. 1.479D/2021, nr. 1.483D/2021, nr. 1.484D/2021, nr. 1.881D/2021, nr. 1.885D/2021, nr. 1.899D/2021, nr. 1.903D/2021, nr. 1.961D/2021, nr. 1.963D/2021, nr. 1.980D/2021, nr. 1.988D/2021, nr. 1.989D/2021, nr. 1.990D/2021, nr. 2.038D/2021, nr. 2.039D/2021, nr. 2.040D/2021, nr. 2.045D/2021, nr. 2.047D/2021, nr. 2.048D/2021, nr. 2.049D/2021, nr. 2.050D/2021 și nr. 2.071D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, excepție ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance – S.A. din București în dosarele nr. 13.049/299/2020, nr. 11.836/299/2020, nr. 28.553/299/2020, nr. 6.467/299/2020, nr. 9.569/299/2020, nr. 10.474/299/2020, nr. 12.421/299/2020, nr. 15.861/299/2020, nr. 16.615/299/2020, nr. 21.486/299/2020, nr. 10.311/299/2020, nr. 16.345/299/2020, nr. 17.144/299/2020, nr. 19.900/299/2020, nr. 33.559/299/2020, nr. 26.357/299/2020, nr. 26.633/299/2020, nr. 30.819/299/2020, nr. 6.605/299/2020, nr. 6.656/299/2020, nr. 19.896/299/2020, nr. 27.519/299/2020, nr. 4.506/299/2021, nr. 680/299/2021, nr. 34.549/299/2020, nr. 31.853/299/2020, nr. 9.511/299/2021, nr. 10.301/299/2020, nr. 10.094/299/2020, nr. 10.798/299/2020, nr. 15.747/299/2020, nr. 19.595/299/2020, nr. 28.018/299/2019, nr. 11.826/299/2020, nr. 30.384/299/2020 și nr. 11.821/299/2020 ale Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția I civilă, în dosarele nr. 19.602/299/2020, nr. 19.887/299/2020, nr. 19.899/299/2020, nr. 10.132/299/2020, nr. 19.599/299/2020, nr. 11.825/299/2020, nr. 21.491/299/2020, nr. 10.093/299/2020, nr. 30.388/299/2020, nr. 19.897/299/2020, nr. 10.860/299/2020, nr. 1.540/299/2021, nr. 10.095/299/2020 și nr. 15.858/299/2020 ale Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 8.682/299/2019, nr. 8.690/299/2019, nr. 22.376/299/2019, nr. 35.161/299/2018, nr. 20.256/299/2019, nr. 30.951/299/2019, nr. 24.246/299/2018, nr. 36.213/299/2018, nr. 18.112/299/2019, nr. 28.190/299/2018, nr. 23.076/299/2019, nr. 30.203/299/2019 și nr. 26.266/299/2018 ale Tribunalului București – Secția a VI-a civilă, în dosarele nr. 26.054/299/2018 și nr. 28.185/299/2018 ale Curții de Apel București – Secția a V-a civilă, în dosarele nr. 1.154/325/2020, nr. 4.902/325/2020, nr. 25.816/325/2020, nr. 2.173/325/2021, nr. 3.730/325/2021, nr. 29.239/325/2020, nr. 32.457/325/2020, nr. 13.777/325/2020, nr. 19.850/325/2019, nr. 34.626/325/2020, nr. 6.610/325/2020, nr. 25.058/325/2020, nr. 4.361/325/2020, nr. 20.669/325/2020, nr. 3.384/325/2021 și nr. 2.702/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 27.465/325/2020, nr. 1.712/325/2021, nr. 6.014/325/2021, nr. 4.406/325/2021 și nr. 25.338/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 6.119/325/2020, nr. 22.161/325/2019, nr. 25.343/325/2019, nr. 12.885/325/2019, nr. 8.621/325/2019, nr. 16.440/325/2019, nr. 16.544/325/2019 și nr. 21.153/325/2019 ale Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 12.522/215/2019 al Tribunalului Dolj – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 4.378/306/2019 al Tribunalului Sibiu – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 2.384/215/2020 al Judecătoriei Craiova – Secția I civilă. De asemenea, și în dosarele Curții Constituționale nr. 912D/2021 și nr. 954D/2021, excepția de neconstituționalitate are un obiect identic ca în dosarele mai sus menționate, fiind ridicată de către Societatea Euroins România Asigurare-Reasigurare – S.A. din Voluntari, județul Ilfov, în Dosarul nr. 514/298/2020 al Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, precum și în Dosarul nr. 2.823/182/2020 al Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 15D/2021, nr. 67D/2021, nr. 68D/2021, nr. 69D/2021, nr. 70D/2021, nr. 71D/2021, nr. 72D/2021, nr. 73D/2021, nr. 74D/2021, nr. 109D/2021, nr. 110D/2021, nr. 112D/2021, nr. 113D/2021, nr. 115D/2021, nr. 116D/2021, nr. 117D/2021, nr. 156D/2021, nr. 162D/2021, nr. 163D/2021, nr. 195D/2021, nr. 196D/2021, nr. 220D/2021, nr. 254D/2021, nr. 255D/2021, nr. 256D/2021, nr. 258D/2021, nr. 259D/2021, nr. 260D/2021, nr. 264D/2021, nr. 265D/2021, nr. 311D/2021, nr. 387D/2021, nr. 388D/2021, nr. 460D/2021, nr. 461D/2021, nr. 462D/2021, nr. 479D/2021, nr. 524D/2021, nr. 525D/2021, nr. 526D/2021, nr. 527D/2021, nr. 528D/2021, nr. 529D/2021, nr. 874D/2021, nr. 911D/2021, nr. 912D/2021, nr. 946D/2021, nr. 948D/2021, nr. 949D/2021, nr. 950D/2021, nr. 951D/2021, nr. 952D/2021, nr. 953D/2021, nr. 954D/2021, nr. 1.010D/2021, nr. 1.011D/2021, nr. 1.031D/2021, nr. 1.141D/2021, nr. 1.142D/2021, nr. 1.151D/2021, nr. 1.152D/2021, nr. 1.153D/2021, nr. 1.195D/2021, nr. 1.314D/2021, nr. 1.315D/2021, nr. 1.316D/2021, nr. 1.317D/2021, nr. 1.346D/2021, nr. 1.371D/2021, nr. 1.420D/2021, nr. 1.421D/2021, nr. 1.422D/2021, nr. 1.423D/2021, nr. 1.424D/2021, nr. 1.425D/2021, nr. 1.434D/2021, nr. 1.478D/2021, nr. 1.479D/2021, nr. 1.483D/2021, nr. 1.484D/2021, nr. 1.881D/2021, nr. 1.885D/2021, nr. 1.899D/2021, nr. 1.903D/2021, nr. 1.961D/2021, nr. 1.963D/2021, nr. 1.980D/2021, nr. 1.988D/2021, nr. 1.989D/2021, nr. 1.990D/2021, nr. 2.038D/2021, nr. 2.039D/2021, nr. 2.040D/2021, nr. 2.045D/2021, nr. 2.047D/2021, nr. 2.048D/2021, nr. 2.049D/2021, nr. 2.050D/2021 și nr. 2.071D/2021 la Dosarul nr. 14D/2021, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 495 din 3 octombrie 2023. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 14 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.959/94/2020, prin Încheierea din 21 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 13.049/299/2020, prin Încheierea din 7 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 11.836/299/2020, prin Încheierea din 7 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 28.553/299/2020, prin Încheierea din 16 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.467/299/2020, prin Încheierea din 25 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.569/299/2020, prin Încheierea din 23 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.474/299/2020, prin Încheierea din 23 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 12.421/299/2020, prin Încheierea din 23 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 15.861/299/2020, prin Încheierea din 23 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 16.615/299/2020, prin Încheierea din 4 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 21.486/299/2020, prin Încheierea din 3 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.311/299/2020, prin Încheierea din 27 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 16.345/299/2020, prin Încheierea din 9 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 17.144/299/2020, prin Încheierea din 27 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 19.900/299/2020, prin Încheierea din 19 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 33.559/299/2020, prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 26.357/299/2020, prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 26.633/299/2020, prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 30.819/299/2020, prin Încheierea din 29 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.605/299/2020, prin Încheierea din 29 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.656/299/2020, prin Încheierea din 17 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.896/299/2020, prin Încheierea din 17 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 27.519/299/2020, prin Încheierea din 6 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.506/299/2021, prin Încheierea din 13 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 680/299/2021, prin Încheierea din 15 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 34.549/299/2020, prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 31.853/299/2020, prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 9.511/299/2021, prin Încheierea din 10 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.301/299/2020, precum și prin Sentința civilă nr. 8.382 din 12 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.094/299/2020, prin Sentința civilă nr. 8.383 din 12 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.798/299/2020, prin Sentința civilă nr. 7.647 din 28 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 15.747/299/2020, prin Sentința civilă nr. 1.713 din 8 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.595/299/2020, prin Sentința civilă nr. 5.397 din 14 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 28.018/299/2019, prin Sentința civilă nr. 10.257 din 18 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 11.826/299/2020, prin Sentința civilă nr. 3.991 din 6 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 30.384/299/2020 și prin Sentința civilă nr. 1.116 din 15 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.821/299/2020, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie. … 8.Prin Încheierea din 15 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 19.602/299/2020, prin Încheierea din 2 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 19.887/299/2020, prin Încheierea din 2 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 19.899/299/2020, prin Încheierea din 9 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 21.491/299/2020, prin Încheierea din 15 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.093/299/2020, prin Încheierea din 25 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 30.388/299/2020, prin Încheierea din 3 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.897/299/2020, prin Încheierea din 21 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.860/299/2020, prin Încheierea din 25 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.540/299/2021, prin Încheierea din 25 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.599/299/2020, prin Încheierea din 25 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.825/299/2020, precum și prin Sentința civilă nr. 5.113 din 11 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.095/299/2020, prin Sentința civilă nr. 8.213 din 6 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 15.858/299/2020 și prin Sentința civilă nr. 5.114 din 11 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.132/299/2020, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 9.Prin Încheierea din 8 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.682/299/2019, prin Încheierea din 13 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 8.690/299/2019, prin Încheierea din 28 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 22.376/299/2019, prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 35.161/299/2018, prin Încheierea din 15 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 20.256/299/2019, prin Încheierea din 15 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 30.951/299/2019, prin Încheierea din 9 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 24.246/299/2018, prin Încheierea din 26 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 36.213/299/2018, prin Încheierea din 12 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 18.112/299/2019, prin Încheierea din 18 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 28.190/299/2018, prin Încheierea din 19 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 23.076/299/2019, precum și prin Decizia civilă nr. 2.092 din 6 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 30.203/299/2019 și prin Decizia civilă nr. 4.750 din 17 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 26.266/299/2018, Tribunalul București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 10.Prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 26.054/299/2018 și prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 28.185/299/2018, Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 11.Prin Încheierea din 11 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.154/325/2020, prin Încheierea din 11 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.902/325/2020, prin Încheierea nr. 1.042 din 14 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.816/325/2020, prin Încheierea din 29 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.173/325/2021, prin Încheierea din 26 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.730/325/2021, prin Încheierea din 16 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 29.239/325/2020, prin Încheierea din 30 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 32.457/325/2020, prin Încheierea din 21 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 13.777/325/2020, prin Încheierea din 18 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 19.850/325/2019, prin Încheierea din 19 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 34.626/325/2020, precum și prin Sentința civilă nr. 12.148 din 3 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.610/325/2020, prin Sentința civilă nr. 2.370 din 24 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.058/325/2020, prin Sentința civilă nr. 2.365 din 24 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.361/325/2020, prin Sentința civilă nr. 3.514 din 18 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 20.669/325/2020, prin Sentința civilă nr. 4.506 din 7 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.384/325/2021 și prin Sentința civilă nr. 4.507 din 7 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.702/325/2021, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 12.Prin Încheierea din 4 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 27.465/325/2020, prin Încheierea din 21 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.712/325/2021, prin Încheierea din 19 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.014/325/2021, prin Încheierea din 20 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.406/325/2021, precum și prin Sentința civilă nr. 1.609 din 10 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.338/325/2020, Judecătoria Timișoara – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 13.Prin Încheierea din 16 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.119/325/2020, prin Încheierea din 29 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 22.161/325/2019, prin Încheierea din 29 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 25.343/325/2019, prin Încheierea din 24 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 12.885/325/2019, precum și prin Decizia civilă nr. 1.085/A din 7 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.621/325/2019, prin Decizia civilă nr. 1.080/A din 7 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 16.440/325/2019, prin Decizia civilă nr. 1.079/A din 7 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 16.544/325/2019 și prin Decizia civilă nr. 1.076/A din 7 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 21.153/325/2019, Tribunalul Timiș – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 14.Prin Decizia nr. 20 din 20 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 12.522/215/2019, Tribunalul Dolj – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 15.Prin Încheierea din 15 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.378/306/2019, Tribunalul Sibiu – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 16.Prin Încheierea din 1 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.384/215/2020, Judecătoria Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 17.Prin Încheierea din 19 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 514/298/2020, Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 18.Prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.823/182/2020, Judecătoria Baia Mare – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 19.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance – S.A. din București, precum și de către Societatea Euroins România Asigurare-Reasigurare – S.A. din Voluntari, județul Ilfov, în cauze având ca obiect obligarea la plata unor sume reprezentând diferență pretenții, raportate la cuantumul despăgubirilor în dosare de daună, cu penalitățile de întârziere aferente derivând din asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților. … 20.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece, fiind lipsite de previzibilitate și claritate, permit stabilirea, în mod arbitrar și abuziv, de către unitatea reparatoare, a unui preț pe oră, pentru manopera efectuată, mult peste prețurile de referință din piața specifică. Astfel cum sunt redactate, fără a exista obligația legală de raportare la anumite criterii, cum ar fi, spre exemplu, prețurile de referință din piață sau prețurile recomandate de producător, dispozițiile legale criticate lasă stabilirea prețului la totala dispoziție a unității reparatoare, care poate fixa practic orice valoare a reparației. În acest mod, s-au creat premisele unui comportament abuziv din partea unităților reparatoare, care au înțeles să utilizeze prețuri pe oră de manoperă cu mult peste ceea ce se practică pe piața de profil și să utilizeze un alt preț, cu mult majorat, față de cel afișat, încălcându-se astfel și prevederile art. 67 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață. Mai mult, prețul pe oră de manoperă nici nu este negociat cu cealaltă parte contractantă, persoana asigurată la societatea de asigurări, care nu are niciun interes să negocieze sau să facă opoziție la prețul solicitat de unitatea reparatoare. … 21.O altă deficiență a textului de lege criticat constă în faptul că unitatea reparatoare are la dispoziție posibilitatea să opteze pentru una sau alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației, „folosind sisteme de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a prețului pe ora de manoperă afișată“. Astfel, art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 prezintă o deficiență de conținut gravă, care îi conferă caracter neconstituțional, întrucât nu prevede și criteriul legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă. Această deficiență permite unității reparatoare majorarea în mod arbitrar și abuziv a prețului de manoperă în relația contractuală directă cu persoana asigurată la societatea de asigurare, în special atunci când valoarea reparației urmează să fie achitată de către asigurător. … 22.În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și din cea a Curții Europene a Drepturilor Omului privind exigențele de calitate a legii. … 23.Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se arată că „bunurile“ societății, obiect al încălcării, sunt reprezentate de sumele achitate în plus ca urmare a majorării în mod arbitrar și abuziv a prețului orei de manoperă de către unitățile reparatoare. Astfel, se permite unităților reparatoare, invocând principiile pieței libere, în special atunci când valoarea reparației urmează să fie achitată de asigurător, să stabilească prețuri arbitrare, excesive și abuzive, în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată. Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei. Există posibilitatea ca ulterior să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești, care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și le obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de penalități. Prin actuala redactare a dispozițiilor legale criticate este evident că unitățile reparatoare sunt invitate la o conduită arbitrară și abuzivă, ce are drept consecință afectarea patrimoniului societății de asigurare. Contrar art. 44 alin. (2) din Constituție, sunt favorizate unitățile reparatoare și patrimoniul acestora în detrimentul societăților de asigurare al căror patrimoniu este mai puțin ocrotit de legiuitor. … 24.Se mai susține că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, în special teza potrivit căreia la stabilirea valorii reparației unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă, încalcă art. 1 alin. (3) și art. 57 din Legea fundamentală, prin corelare cu art. 14 și 15 din Codul civil, legiuitorul având obligația constituțională să adopte legi care să nu creeze cadrul pentru comiterea unor abuzuri de drept, astfel cum este situația reglementării criticate, prin care se instituie posibilitatea pentru anumite entități (unitățile de service care efectuează reparații ale unor vehicule implicate în accidente rutiere) să stabilească în mod unilateral și absolut discreționar valoarea reparației, prin utilizarea propriei valori a orei de manoperă, care nu poate fi contestată de entitatea obligată să facă plata. Prin această reglementare este rupt echilibrul în circuitul civil, întrucât dispoziția legală criticată prevede valabilitatea unei obligații sub condiție pur potestativă, ce depinde exclusiv de voința unei persoane. … 25.Se apreciază, totodată, că reglementarea criticată contravine și art. 16 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care prin aceasta se creează în mod evident o discriminare între cele două părți ale raportului juridic, unitatea reparatoare putând să își folosească propria valoare a orei de manoperă, fără ca asigurătorul să o poată contesta, indiferent de cuantumul acesteia, și fără ca această valoare să poată fi negociată sau să fie raportată la un criteriu obiectiv și independent de voința părții. … 26.Așa fiind, autoarele excepției susțin că reglementarea criticată din Legea nr. 132/2017 este neconstituțională, întrucât lasă loc arbitrarului și oferă posibilitatea comiterii unor abuzuri. … 27.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția I civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 14D/2021, nr. 15D/2021, nr. 109D/2021, nr. 110D/2021, nr. 112D/2021, nr. 113D/2021, nr. 115D/2021, nr. 254D/2021, nr. 255D/2021, nr. 256D/2021, nr. 258D/2021, nr. 259D/2021, nr. 260D/2021, nr. 462D/2021, nr. 527D/2021, nr. 951D/2021, nr. 952D/2021, nr. 953D/2021, nr. 1.421D/2021, nr. 1.422D/2021, nr. 1.423D/2021, nr. 1.424D/2021, nr. 1.425D/2021, nr. 1.434D/2021, nr. 1.885D/2021, nr. 2.049D/2021, nr. 2.050D/2021, nr. 2.038D/2021, nr. 2.039D/2021, nr. 2.040D/2021, nr. 2.045D/2021, nr. 2.047D/2021 și nr. 2.048D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, criticându-se, în esență, opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare, care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Instanța apreciază, astfel, că textul de lege criticat îndeplinește cerințele de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate și nu constituie o încălcare a dreptului de proprietate al societății de asigurare, libertatea unităților reparatoare de a utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, oferită de către legiuitor prin edictarea acestei norme, urmărind scopul legitim de a proteja principiul libertății economice. De asemenea, împrejurarea că unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, să aleagă un alt cocontractant. Nu se poate impune unităților reparatoare auto o anumită valoare a orei de manoperă, întrucât astfel s-ar aduce atingere principiilor liberei circulații a serviciilor și garantării proprietății. De altfel, prin încheierea contractului de asigurare – contract esențialmente aleatoriu – asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus totodată riscului unei pierderi, împrejurări ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat, astfel că, în mod normal, asigurătorul trebuie să suporte consecințele producerii riscului asigurat. … 28.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția I civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 525D/2021, nr. 526D/2021, nr. 528D/2021 și nr. 529D/2021, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției invocate. … 29.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 71D/2021, nr. 72D/2021, nr. 73D/2021, nr. 156D/2021, nr. 220D/2021, nr. 264D/2021, nr. 265D/2021, nr. 479D/2021, nr. 874D/2021, nr. 911D/2021, nr. 1.195D/2021 și nr. 1.990D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța apreciază că textul de lege criticat îndeplinește cerințele de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate, întrucât, pe de o parte, valoarea reparațiilor se poate determina fie prin folosirea unor sisteme de evaluare specializate, fie prin documente emise în condițiile legii. Pe de altă parte, prevederea unei opțiuni în favoarea unității reparatoare nu afectează claritatea și previzibilitatea textului de lege criticat, deoarece posibilitatea alegerii este expres prevăzută, nefiind generată de o redactare necorespunzătoare a textului de lege criticat. Totodată, împrejurarea că unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, să aleagă un alt cocontractant. Nu se poate impune unităților reparatoare auto o anumită valoare a orei de manoperă, întrucât astfel s-ar aduce atingere principiilor liberei circulații a serviciilor și garantării proprietății. Totodată, instanța reține că nu poate fi limitat dreptul persoanei despăgubite de a alege service-ul în care își repară autoturismul, câtă vreme această alegere se face pe criterii de calitate și performanță. De altfel, prin încheierea contractului de asigurare – contract esențialmente aleatoriu – asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus totodată riscului unei pierderi, împrejurări ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat, astfel că, în mod normal, asigurătorul trebuie să suporte consecințele producerii riscului asigurat. Așa fiind, instanța consideră că nu se poate reține încălcarea art. 44 din Constituție și nici a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin raportare la o obligație legală stabilită în sarcina asigurătorului RCA, iar reglementarea sau nu a unui nivel maxim al întinderii despăgubirii ce urmează a fi suportată de asigurătorul RCA reprezintă opțiunea legiuitorului de a nu interveni asupra mecanismului de formare pe piața liberă a tarifelor percepute de către acesta, și nu un aspect de neconstituționalitate. Mai mult, instanța reține că abuzul de drept invocat de autoarele excepției excedează cadrului analizei controlului de constituționalitate. Constatarea abuzului de drept, astfel cum este enunțat de art. 15 din Codul civil, este prerogativa exclusivă a instanței de judecată, care îl poate sancționa prin diferite mijloace de drept, inclusiv prin respingerea cererii de judecată ca neîntemeiată. … 30.Tribunalul București – Secția a VI-a civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 74D/2021, nr. 162D/2021, nr. 163D/2021, nr. 524D/2021, nr. 1.011D/2021, nr. 1.031D/2021, nr. 1.314D/2021 și nr. 1.961D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, instanța de judecată apreciază că textul de lege criticat este suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat, ceea ce nemulțumește fiind modalitatea în care acesta este interpretat în practica judiciară, astfel încât argumentele invocate țin de oportunitatea reglementării, nu de calitatea legii. În ceea ce privește invocarea art. 44 din Constituție, instanța învederează că autoarea nu deține un bun în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și invocă Decizia Curții Constituționale nr. 29 din 25 ianuarie 2005. Apreciază, totodată, că dreptul de proprietate privată al asigurătorului RCA este pe deplin respectat, riscurile acoperite de asigurarea RCA și limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA fiind stabilite de lege. Mai mult, instanța apreciază că prin impunerea unui criteriu legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă s-ar putea aduce atingere principiului libertății economice, consacrat de art. 45 din Constituție. Împrejurarea că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 i-ar permite unității reparatoare să perceapă și să solicite de la asigurătorul RCA propria valoare a orei de manoperă afișată, care ar fi sporită în mod abuziv de către unitățile reparatoare în relația cu asigurătorii RCA, nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci o critică de omisiune legislativă și de oportunitate a adoptării acestui text de lege de către legiuitor într-o formă considerată de autoarea excepției defavorabilă intereselor sale. … 31.Tribunalul București – Secția a VI-a civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 388D/2021, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției invocate. … 32.Tribunalul București – Secția a VI-a civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 949D/2021, nr. 950D/2021, nr. 1.141D/2021 și nr. 1.142D/2021, apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție, întrucât obligă asigurătorul să achite despăgubiri care pot depăși prejudiciul efectiv suferit de către terțul prejudiciat, fiind încălcat dreptul de proprietate al societății de asigurări. Învederează, astfel, că stabilirea valorii reparației folosind documentele emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, prin stabilirea unor criterii obiective prin intermediul cărora poate fi apreciat caracterul rezonabil al despăgubirilor prin raportare la costul manoperei, poate duce la o denaturare a scopului pentru care a fost adoptată legea. … 33.Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 460D/2021 și nr. 461D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. … 34.Judecătoria Timișoara – Secția I civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 116D/2021 și nr. 117D/2021, apreciază că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 contravin art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece nu prevăd și un criteriu legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă. Așa fiind, lipsa de previzibilitate a normei criticate permite stabilirea de către unitățile reparatoare a unui preț de manoperă peste prețurile de referință din piață. … 35.Judecătoria Timișoara – Secția I civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 387D/2021, nr. 1.010D/2021, nr. 1.151D/2021, nr. 1.315D/2021, nr. 1.316D/2021, nr. 1.317D/2021, nr. 1.371D/2021, nr. 1.479D/2021 și nr. 2.071D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme autoarea acesteia critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Totodată, împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, să aleagă un alt cocontractant. În acest fel, nu se aduce atingere nici drepturilor asigurătorului, care nu are o răspundere directă, ci una derivată, grefată pe contractul de asigurare. Nu se poate impune unităților reparatoare auto o altă valoare a orei de manoperă, întrucât astfel s-ar aduce atingere principiilor liberei circulații a serviciilor și garantării proprietății. De altfel, prin încheierea contractului de asigurare – contract esențialmente aleatoriu – asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus totodată riscului unei pierderi, împrejurări ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat, astfel că, în mod normal, asigurătorul trebuie să suporte consecințele producerii riscului asigurat. Așa fiind, faptul că unitatea reparatoare auto, împreună cu persoana păgubită, agreează un anumit cost al reparațiilor, inclusiv al manoperei, nu înseamnă că se aduce atingere dreptului de proprietate al societății de asigurări, întrucât aceasta are posibilitatea verificării concordanței devizului de lucrări cu procesul-verbal de constatare a daunelor, precum și a eventualelor intenții speculative relativ la costul nejustificat al reparației, situație în care poate refuza, motivat, plata solicitată, urmând ca despăgubirile să fie stabilite de către instanța de judecată. … 36.Judecătoria Timișoara – Secția I civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 1.980D/2021, nr. 1.483D/2021, nr. 1.484D/2021 și nr. 1.881D/2021, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției invocate. … 37.Judecătoria Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 948D/2021, nr. 1.420D/2021, nr. 1.899D/2021 și nr. 1.963D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Totodată, împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, să aleagă un alt cocontractant. În acest fel, nu se aduce atingere nici drepturilor asigurătorului, care nu are o răspundere directă, ci una derivată, grefată pe contractul de asigurare. Nu se poate impune unităților reparatoare auto o altă valoare a orei de manoperă, întrucât astfel s-ar aduce atingere principiilor liberei circulații a serviciilor și garantării proprietății. De altfel, prin încheierea contractului de asigurare – contract esențialmente aleatoriu – asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus totodată riscului unei pierderi, împrejurări ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat, astfel că, în mod normal, asigurătorul trebuie să suporte consecințele producerii riscului asigurat. Mai mult, instanța reține că abuzul de drept invocat de autoarele excepției excedează cadrului analizei controlului de constituționalitate. Constatarea abuzului de drept, astfel cum este enunțat de art. 15 din Codul civil, este prerogativa exclusivă a instanței de judecată, care îl poate sancționa prin diferite mijloace de drept, inclusiv prin respingerea cererii de judecată ca neîntemeiată. … 38.Judecătoria Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.903D/2021, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției invocate. … 39.Tribunalul Timiș – Secția a II-a civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 67D/2021, nr. 68D/2021, nr. 69D/2021, nr. 70D/2021, nr. 946D/2021, nr. 1.152D/2021, nr. 1.153D/2021 și nr. 1.478D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Astfel, dispozițiile criticate nu pot fi apreciate ca fiind lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât permit stabilirea în mod neechivoc a cuantumului despăgubirii datorate înainte de efectuarea reparației autovehiculului, respectiv prin utilizarea contravalorii orei de manoperă practicate de unitatea reparatoare. Chiar dacă prețurile folosite de unitățile reparatoare nu sunt aceleași, uneori constatându-se diferențe semnificative, această împrejurare nu afectează cerințele de previzibilitate și claritate ale legii, societățile de asigurare având posibilitatea ca, pe baza acestor norme, să își modeleze conduita astfel încât să fie respectate drepturile și interesele persoanelor ale căror autoturisme au fost avariate într-un accident rutier. Totodată, împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, să aleagă un alt cocontractant. În acest fel, nu se aduce atingere nici drepturilor asigurătorului, care nu are o răspundere directă, ci una derivată, grefată pe contractul de asigurare. Nu se poate impune unităților reparatoare auto o altă valoare a orei de manoperă, întrucât astfel s-ar aduce atingere principiilor liberei circulații a serviciilor și garantării proprietății. De altfel, prin încheierea contractului de asigurare – contract esențialmente aleatoriu – asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus totodată riscului unei pierderi, împrejurări ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat, astfel că, în mod normal, asigurătorul trebuie să suporte consecințele producerii riscului asigurat. Instanța apreciază că nu poate fi reținută nici încălcarea art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție sau a art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât readucerea autovehiculului avariat la starea inițială presupune introducerea acestuia la o unitate reparatoare care în mod firesc va folosi propria valoare a orei de manoperă, neexistând nicio rațiune pentru care unitatea să fie obligată să accepte tarife mai mici sau plafonate. În condițiile în care societatea de asigurare trebuie să reparare integral prejudiciul produs, plata acestor sume nu poate fi apreciată ca fiind o încălcare a dreptului de proprietate al asigurătorului. … 40.Tribunalul Dolj – Secția a II-a civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 311D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Prin încheierea contractului de asigurare – contract esențialmente aleatoriu – asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus totodată riscului unei pierderi, împrejurări ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat. Mai mult, unitățile reparatoare sunt libere să își stabilească propriile prețuri, atât în ceea ce privește piesele de schimb, cât și manopera, iar persoana păgubită trebuie să aibă posibilitatea să își aleagă un service care să corespundă așteptărilor sale în ceea ce privește calitatea serviciilor prestate. … 41.Tribunalul Sibiu – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în Dosarul Curții Constituționale nr. 196D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. În plus, împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, să aleagă un alt cocontractant. În acest fel, nu se aduce atingere nici drepturilor asigurătorului, care nu are o răspundere directă, ci una derivată, grefată pe contractul de asigurare. Nu se poate impune unităților reparatoare auto o altă valoare a orei de manoperă, întrucât astfel s-ar aduce atingere principiilor liberei circulații a serviciilor și al garantării proprietății. De altfel, prin încheierea contractului de asigurare – contract esențialmente aleatoriu – asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus totodată riscului unei pierderi, împrejurări ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat, astfel că, în mod normal, asigurătorul trebuie să suporte consecințele producerii riscului asigurat. … 42.Judecătoria Craiova – Secția I civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.346D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Prin încheierea contractului de asigurare – contract esențialmente aleatoriu – asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus totodată riscului unei pierderi, împrejurări ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat. … 43.Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, în Dosarul Curții Constituționale nr. 912D/2021, apreciază că textul de lege criticat contravine normelor constituționale ale art. 1 alin. (5), prin prisma caracterului clar și previzibil al legii, și celor ale art. 44 privind dreptul de proprietate asupra unui „bun“. … 44.Judecătoria Baia Mare – Secția civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 954D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, consideră că utilizarea unei alte valori decât cea proprie stabilită de unitatea reparatoare auto, respectiv una impusă de asigurator sau de legiuitor, ar contraveni dispozițiilor art. 135 alin. (1) teza ultimă din Constituție, care prevede că economia este bazată pe concurență. În situația în care s-ar solicita o valoare superioară valorii orei de manoperă afișate sau, prin abuz de drept, s-ar solicita o valoare superioară prețului de piață al manoperei, instanța consideră că există remedii prevăzute de lege prin care s-ar putea sancționa încălcarea legii, fără a se ajunge la concluzia neconstituționalității textului de lege criticat. … 45.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 46.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:47.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 48.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017, potrivit cărora „Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.“ … 49.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică și art. 57 privind exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor. … 50.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 au mai constituit în repetate rânduri obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezentele cauze și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 583 din 23 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 6 februarie 2023, Decizia nr. 354 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778 din 29 august 2023, Decizia nr. 468 din 14 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1101 din 7 decembrie 2023, Decizia nr. 487 din 28 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1093 din 5 decembrie 2023, Decizia nr. 495 din 3 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1100 din 6 decembrie 2023, sau Decizia nr. 593 din 31 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 18 ianuarie 2024, decizii prin care Curtea a constatat că dispozițiile criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 51.Prin jurisprudența menționată, referitor la critica de neconstituționalitate formulată din perspectiva încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la calitatea normei juridice, Curtea a observat că se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare, care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, aspecte ce nu se subsumează însă unor veritabile critici de neconstituționalitate. Împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice și principiului liberei circulații a serviciilor, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi să aleagă un alt cocontractant, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată. În acest sens sunt, de altfel, prevederile art. 19 alin. (5) lit. k) și alin. (12) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017 privind asigurările auto din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 1 august 2017, precum și cele ale art. 6 alin. (8) și (9) din Legea nr. 132/2017, care conferă persoanei prejudiciate dreptul ca, în cazul producerii unui prejudiciu, să se poată adresa pentru efectuarea reparației oricărei unități reparatoare auto, fără nicio restricție sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unității reparatoare auto, care ar putea să îi influențeze opțiunea. … 52.Referitor la critica privind posibilitatea unității reparatoare de a opta pentru una sau alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației, Curtea a apreciat că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară, lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care normele juridice trebuie să le îndeplinească, evidențiind explicit cele două modalități de cuantificare a despăgubirilor datorate de asigurător, și anume prin folosirea sistemelor de evaluare specializate (precum Audatex, Autovista, DAT, GT Motive) și prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată. În acest context, Curtea a arătat că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. h) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017, sistemele de evaluare specializate reprezintă o aplicație informatică ce se bazează pe un ansamblu de date, metode și algoritmi de calcul care este utilizat ca suport în stabilirea costurilor de reparație a vehiculelor și bunurilor avariate, precum și/sau la stabilirea valorii de piață a acestora la data evenimentului. Curtea a menționat că art. 23 alin. (1) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017 prevede că, la stabilirea ofertei de despăgubire după identificarea vehiculelor și evidențierea complexității structurii de echipare, a dotărilor de serie și opționale, se iau în considerare o serie de factori, și anume: a) pentru evaluarea costurilor de readucere a vehiculului la starea anterioară producerii evenimentului: piese și materiale noi care pot fi utilizate legal în procesele de reparație în România și statele membre; manopera aferentă reparației și cea aferentă operațiilor necesare din punct de vedere tehnic și tehnologic, conform tehnologiei producătorului; b) pentru evaluarea valorii de vânzare de piață: factori specifici de corecție; existența unor avarii preexistente; istoricul de exploatare a vehiculului, precum utilizarea în regim de școală de șoferi, taxi, închiriere și altele. Așadar, cuantificarea despăgubirilor se face pe baza prețurilor de referință pe piață, la stabilirea lor folosindu-se sisteme de evaluare specializate, acestea reprezentând un punct de pornire, de evaluare estimativă a daunelor, luându-se în calcul piese și materiale noi care pot fi utilizate legal în procesele de reparație, la care se adaugă manopera aferentă reparației și operațiunilor necesare, din punct de vedere tehnic și tehnologic, conform tehnologiei producătorului. De asemenea, potrivit art. 24 alin. (6) și (9) din norma precitată, dacă pentru anumite părți componente sau piese ale vehiculului lipsesc prețurile de piață practicate pe piața din România, valoarea acestora se stabilește pe baza prețurilor de piață din alte state membre, dovedite prin orice mijloc de probă. La evaluarea vehiculului se au în vedere starea tehnică, de întreținere și eventualele modificări ale structurii de echipare a acestuia survenite între data comercializării și data producerii evenimentului, certificate de către specialistul în constatarea daunelor. … 53.Astfel, Curtea a reținut că, tocmai pentru a preîntâmpina situații în care evaluarea estimativă poate fi diferită în funcție de utilizatorul sistemului de evaluare specializat, legiuitorul a instituit obligația asigurătorului de a formula oferta de despăgubire luând în calcul toate elementele necesare aducerii autovehiculului la starea anterioară evenimentului rutier și posibilitatea persoanei prejudiciate de a alege în mod liber o unitate reparatoare auto în vederea efectuării reparației, urmând ca în cazul în care există diferențe de costuri, indiferent de modalitatea de stabilire a valorii reparației, acestea să fie reglate după depunerea documentelor de reparație din care să rezulte costurile certe. Or, procedând într-o atare manieră, Curtea a apreciat că nu se aduce atingere drepturilor asigurătorului RCA, răspunderea de care este ținut acesta fiind una limitată de contractul de asigurare și de lege. … 54.Prin urmare, din perspectiva conținutului său normativ, reglementarea legală criticată este clară, sub aspectul caracterului neechivoc al obiectului său, precisă, sub aspectul soluției legislative alese și al limbajului folosit, și previzibilă, sub aspectul scopului și al consecințelor pe care le antrenează. Prin urmare, Curtea nu a constatat încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 55.Pentru considerentele mai sus arătate, Curtea a constatat că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție coroborate cu cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dedusă, în opinia autoarelor excepției, din împrejurarea că sunt favorizate unitățile reparatoare, care, invocând principiile pieței libere, stabilesc prețuri arbitrare în detrimentul societăților de asigurare, al căror patrimoniu este mai puțin ocrotit de legiuitor. În acest context, Curtea a reținut că prin încheierea contractului de asigurare, care este esențialmente aleatoriu, asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus, totodată, și riscului unei pierderi, iar existența și întinderea acestuia depind de hazard, adică de un eveniment viitor și incert. Riscul, adică șansa de câștig sau posibilitatea de pierdere, este un atribut esențial al economiei de piață liberă, funcțională, atribut care justifică libera concurență. Totodată, nimic nu împiedică antrenarea răspunderii civile delictuale a asiguratului, persoana vinovată, în temeiul principiului reparației integrale a prejudiciului, pentru diferența de despăgubire nesuportată de asigurător. Eventualele disfuncționalități apărute în practică referitoare la modalitatea în care unitățile reparatoare auto înțeleg să aplice art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, cu ocazia desfășurării activităților specifice acestora, nu pot fi însă convertite în vicii de neconstituționalitate de natură să antreneze controlul de constituționalitate exercitat de către instanța de contencios constituțional. … 56.Curtea a observat, de altfel, că prin Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, legiuitorul a avut drept scop o mai bună funcționare a pieței și asigurarea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, stabilind posibilitatea sesizării Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor în vederea dispunerii de măsuri pentru stoparea și combaterea practicilor comerciale incorecte [a se vedea art. 10 alin. (1) și (2) și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 363/2007]. … 57.În ceea ce privește critica referitoare la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a observat că aceasta este dedusă din împrejurarea că prin reglementarea criticată se creează o discriminare între cele două părți ale raportului juridic, întrucât unitatea reparatoare își poate folosi propria valoare a orei de manoperă, fără ca asigurătorul să o poată contesta, indiferent de cuantumul acesteia. Or, din această perspectivă, în jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. … 58.Or, din analiza cadrului legislativ în vigoare din domeniul asigurărilor obligatorii RCA, respectiv a Legii nr. 132/2017 și a Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017, Curtea a observat că asigurătorul RCA nu are aceleași atribuții precum cele care incumbă în sarcina unităților reparatoare auto, astfel încât, din perspectiva activităților desfășurate, nu se poate reține existența unei situații similare, care să antreneze incidența art. 16 din Constituție. Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretențiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă, fără a se depăși limitele de răspundere prevăzute în contractul RCA, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2017, și în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a contractului RCA. Totodată, astfel cum rezultă din art. 19 alin. (12) și (13) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017, soluțiile tehnice finale de remediere a avariilor se stabilesc de către unitatea reparatoare, în acord cu documentația tehnică din manualul de reparație al producătorului auto, și sunt acceptate de către persoana prejudiciată. Părțile pot agrea constatarea avariilor și întocmirea procesului-verbal de constatare prin transmiterea de informații și documente prin mijloace electronice de comunicare. … 59.Cu privire la susținerile potrivit cărora unitatea reparatoare poate să își folosească propria valoare a orei de manoperă, fără ca asigurătorul să o poată contesta, indiferent de cuantumul acesteia, Curtea a subliniat că, așa cum prevede art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată. Întrucât legislația nu stabilește dacă un mod de evaluare primează în defavoarea celuilalt, în cazul în care părțile nu pot conveni în mod amiabil asupra modului de calcul al sumei cuvenite drept despăgubire, litigiul poate fi soluționat fie prin mecanisme alternative de soluționare [de exemplu, Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Financiar Nonbancar (SAL-Fin)], fie pe baza hotărârii definitive a instanței, potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 132/2017. În cazurile în care despăgubirile se stabilesc prin soluționarea alternativă a litigiilor sau prin hotărâre judecătorească, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în baza acordului rezultat în urma soluționării alternative a litigiului sau în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă [art. 23 alin. (6) din Legea nr. 132/2017]. … 60.Curtea a mai reținut că în situația constatării unor eventuale neregularități/abuzuri din partea unităților reparatoare auto (cu privire la stabilirea valorii proprii a orei de manoperă), Curtea a apreciat că acestea pot fi sancționate prin mecanisme instituite la nivel legal, preponderent de natură jurisdicțională, dar și prin sesizarea instituțiilor cu atribuții în acest domeniu (spre exemplu, Consiliul Concurenței sau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor), care pot interveni pentru remedierea neregularităților/abuzurilor constatate. … 61.Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 57, Curtea a constatat că acestea nu sunt incidente în cauză. … 62.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în speță. … 63.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea de Asigurare Reasigurare City Insurance – S.A. din București în dosarele nr. 8.959/94/2020, nr. 13.049/299/2020, nr. 11.836/299/2020, nr. 28.553/299/2020, nr. 6.467/299/2020, nr. 9.569/299/2020, nr. 10.474/299/2020, nr. 12.421/299/2020, nr. 15.861/299/2020, nr. 16.615/299/2020, nr. 21.486/299/2020, nr. 10.311/299/2020, nr. 16.345/299/2020, nr. 17.144/299/2020, nr. 19.900/299/2020, nr. 33.559/299/2020, nr. 26.357/299/2020, nr. 26.633/299/2020, nr. 30.819/299/2020, nr. 6.605/299/2020, nr. 6.656/299/2020, nr. 19.896/299/2020, nr. 27.519/299/2020, nr. 4.506/299/2021, nr. 680/299/2021, nr. 34.549/299/2020, nr. 31.853/299/2020, nr. 9.511/299/2021, nr. 10.301/299/2020, nr. 10.094/299/2020, nr. 10.798/299/2020, nr. 15.747/299/2020, nr. 19.595/299/2020, nr. 28.018/299/2019, nr. 11.826/299/2020, nr. 30.384/299/2020 și nr. 11.821/299/2020 ale Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția I civilă, în dosarele nr. 19.602/299/2020, nr. 19.887/299/2020, nr. 19.899/299/2020, nr. 21.491/299/2020, nr. 10.093/299/2020, nr. 30.388/299/2020, nr. 19.897/299/2020, nr. 10.860/299/2020, nr. 1.540/299/2021, nr. 10.095/299/2020, nr. 19.599/299/2020, nr. 11.825/299/2020, nr. 10.132/299/2020 și nr. 15.858/299/2020 ale Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 8.682/299/2019, nr. 8.690/299/2019, nr. 22.376/299/2019, nr. 35.161/299/2018, nr. 20.256/299/2019, nr. 30.951/299/2019, nr. 24.246/299/2018, nr. 36.213/299/2018, nr. 18.112/299/2019, nr. 28.190/299/2018, nr. 23.076/299/2019, nr. 30.203/299/2019 și nr. 26.266/299/2018 ale Tribunalului București – Secția a VI-a civilă, în dosarele nr. 26.054/299/2018 și nr. 28.185/299/2018 ale Curții de Apel București – Secția a V-a civilă, în dosarele nr. 1.154/325/2020, nr. 4.902/325/2020, nr. 25.816/325/2020, nr. 2.173/325/2021, nr. 3.730/325/2021, nr. 29.239/325/2020, nr. 32.457/325/2020, nr. 13.777/325/2020, nr. 19.850/325/2019, nr. 34.626/325/2020, nr. 6.610/325/2020, nr. 25.058/325/2020, nr. 4.361/325/2020, nr. 20.669/325/2020, nr. 3.384/325/2021 și nr. 2.702/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 27.465/325/2020, nr. 1.712/325/2021, nr. 6.014/325/2021, nr. 4.406/325/2021 și nr. 25.338/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 6.119/325/2020, nr. 22.161/325/2019, nr. 25.343/325/2019, nr. 12.885/325/2019, nr. 8.621/325/2019, nr. 16.440/325/2019, nr. 16.544/325/2019 și nr. 21.153/325/2019 ale Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 12.522/215/2019 al Tribunalului Dolj – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 4.378/306/2019 al Tribunalului Sibiu – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și în Dosarul nr. 2.384/215/2020 al Judecătoriei Craiova – Secția I civilă, precum și excepția de neconstituționalitate ridicată de către Societatea Euroins România Asigurare-Reasigurare – S.A. din Voluntari, județul Ilfov, în Dosarul nr. 514/298/2020 al Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și în Dosarul nr. 2.823/182/2020 al Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția I civilă, Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, Tribunalului București – Secția a VI-a civilă, Curții de Apel București – Secția a V-a civilă, Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, Tribunalului Dolj – Secția a II-a civilă, Tribunalului Sibiu – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Judecătoriei Craiova – Secția I civilă, Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, precum și Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește