DECIZIA nr. 193 din 9 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 792 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cabinetul de avocat Gavra Diana din București în Dosarul nr. 25.175/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 237D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, fiind amânat din data de 28 februarie 2019, pentru refacerea procedurii de citare cu autorul excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că legiuitorul a urmărit definitivarea raportului juridic obligațional născut în urma procedurii de validare a popririi, urmând ca după această definitivare el să fie pus în executare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 11 noiembrie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 18 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 25.175/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 792 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cabinetul de avocat Gavra Diana din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de validare a popririi. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate instituie un privilegiu terților popriți cărora li se permite să amâne și să lipsească de eficiență procedura popririi pentru a proteja relațiile cu clienții privilegiați. Astfel, în cazul validării popririi, terțul poprit se bucură de o protecție nejustificată și nu este obligat să elibereze banii decât după rămânerea definitivă a hotărârii de validare. Se arată că, potrivit art. 651 din Codul de procedură civilă, încheierile pronunțate de instanța de executare au caracter executoriu de primă instanță, regulă care nu se aplică și în cazul terților popriți. De asemenea se susține că, deși terțul deținător al bunului și terțul poprit se află în situații similare, în ipoteza art. 680 din Codul de procedură civilă, deținătorului bunului îi este opusă o hotărâre executorie de primă instanță. Chiar dacă, în ambele situații, terțul poprit și terțul deținător au obligația predării bunurilor, diferența pe care se bazează legea pentru a institui un regim diferit este calitatea persoanelor vizate, respectiv, în majoritatea cazurilor, terții deținători sunt persoane fizice, pe când terții popriți sunt persoane juridice. Așadar, diferența instituită nu are un caracter obiectiv, bazat pe situația persoanelor și pe raporturile juridice dintre ele, ci pe calitatea acestora, care nu ar trebui să aibă nicio relevanță. … 7.În continuare, se arată că dispozițiile legale criticate contravin și dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece în materia popririi se ajunge ca durata realizării dreptului să fie în fapt mai lungă decât în situația executării imobiliare. … 8.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, legiuitorul urmărind definitivarea raportului juridic obligațional născut în urma procesului de validare de poprire, urmând ca după această definitivare el să fie pus în executare. Executorialitatea condiționată de dobândirea caracterului definitiv al acțiunii în validare este constituțională și este benefică, în realitate, circuitului civil. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 792 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Hotărârea de validare rămasă definitivă are efectul unei cesiuni de creanță și constituie titlu executoriu împotriva terțului poprit, până la concurența sumelor pentru care s-a făcut validarea.“ … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că instituția popririi reprezintă o formă a executării silite indirecte, prin care se valorifică sumele de bani, titlurile de valoare ori alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de către o terță persoană sau pe care acesta din urmă i le va datora în viitor, în baza unor raporturi juridice existente, creditorul subrogându-se în drepturile debitorului său, temporar și condiționat. … 16.Referitor la procedura popririi, Curtea a reținut prin Decizia nr. 628 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017, paragrafele 15-17, că aceasta cuprinde de regulă două etape, respectiv înființarea popririi și validarea acesteia. În cadrul său există de regulă trei subiecte, respectiv trei raporturi juridice: între creditorul popritor și debitorul poprit (raport direct de la creditor la debitor); între debitorul poprit și terțul poprit (raport direct de la creditor la debitor); între creditorul popritor și terțul poprit (spre deosebire de raporturile juridice anterior menționate, care preexistă înființării popririi, acest raport juridic se naște ca efect al validării popririi). … 17.În prima etapă menționată, prin adresa de înființare a popririi, executorul judecătoresc, alături de înștiințarea în care se menționează în mod obligatoriu titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, îi va pune în vedere terțului poprit și interdicția de a plăti debitorului sumele de bani pe care i le datorează ori pe care i le va datora în viitor, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce face obiectul executării silite. Adresa de înființare a popririi are natură juridică mixtă, de act de conservare (indisponibilizarea sumelor de bani sau a titlurilor de valoare pe care debitorul le datorează ori le va datora în viitor terțului poprit în baza unor raporturi juridice preexistente) și de act de executare (cei interesați să invoce o cauză de nelegalitate a acesteia având deschisă calea contestației la executare). Efectul înființării popririi este de indisponibilizare a sumelor și bunurilor poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit [a se vedea art. 784 coroborat cu art. 783 alin. (2) din Codul de procedură civilă]. În această privință, obligațiile terțului poprit sunt stabilite de art. 787 din Codul de procedură civilă, constând, în esență, în consemnarea și plata sumei poprite către creditor. … 18.Analizând dispozițiile art. 792 alin. (1) din Codul de procedură civilă în contextul reglementării instituției validării popririi prevăzute de art. 790 și următoarele din Codul de procedură civilă, Curtea reține că, în ceea ce privește validarea popririi, aceasta nu este o fază obligatorie, ci intervine atunci când terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile mai sus arătate. Procedura validării este una contencioasă, presupune citarea creditorului popritor, debitorului poprit și terțului poprit și constă în verificarea de către instanță a îndeplinirii condițiilor legale pentru obligarea directă a terțului poprit. … 19.Astfel, din punctul de vedere al terțului poprit, cererea de validare a popririi constituie o veritabilă cerere de chemare în judecată, în care are posibilitatea de a invoca orice excepții și orice apărări de fond, pentru a demonstra inexistența datoriei, stingerea ei, nulitatea actului juridic ce constituie titlul executoriu invocat de creditorul popritor. Potrivit art. 790 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în acest cadru, „dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi, prin care va obliga pe terțul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului iar, în caz contrar, va hotărî desființarea popririi“, în conformitate cu dispozițiile art. 791 din Codul de procedură civilă, „hotărârea dată cu privire la validarea popririi este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare“. … 20.În ceea ce privește efectele validării popririi, potrivit art. 792 alin. (1) din Codul de procedură civilă, hotărârea de validare rămasă definitivă are efectul unei cesiuni de creanță și constituie titlu executoriu împotriva terțului poprit. … 21.Așadar, terțul poprit nu poate fi obligat la plata sumelor poprite decât în baza unei hotărâri judecătorești, împotriva căreia poate formula apel, iar în urma rămânerii definitive aceasta constituie titlu executoriu împotriva terțului poprit. … 22.Curtea observă că procedura popririi este reglementată în scopul realizării în întregime a creanței creditorului și este guvernată de celeritate, legiuitorul prevăzând, spre exemplu, prin art. 787 alin. (1) din Codul de procedură civilă că termenul de consemnare a sumei datorate este de 5 zile de la comunicarea popririi, sau prin art. 790 alin. (1) că termenul de formulare a cererii de validare a popririi este de o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, iar termenul de formulare a apelului este de 5 zile. … 23.Așadar, în soluționarea cererii de validare a popririi se judecă raportul dintre creditorul popritor și terțul poprit, iar prin consacrarea faptului că efectele hotărârii pronunțate se produc de la rămânerea definitivă a acesteia, legiuitorul a urmărit definitivarea raportului juridic obligațional născut ca efect al validării popririi. În acest context normativ, faptul că hotărârea de primă instanță nu este executorie nu are semnificația unei nesocotiri a egalității în fața legii sau a dreptului la un proces echitabil, întrucât noțiunea de proces echitabil presupune egalitatea mijloacelor în ceea ce privește părțile, adică posibilitatea ca fiecare dintre acestea să își expună cauza în fața instanței, în condiții care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ față de partea adversă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 320 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004). De asemenea, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 24.În continuare, referitor la ipoteza invocată de autorul excepției de neconstituționalitate, respectiv cea a art. 680 alin. (2) din Codul de procedură civilă potrivit căruia terțului care deține bunul îi este opusă o hotărâre executorie, se reține faptul că în cazul acestei hotărâri caracterul executoriu al acesteia rezultă din faptul că nu este supusă niciunei căi de atac, spre deosebire de hotărârea pronunțată asupra cererii de validare a popririi care poate fi atacată cu apel. În ceea ce privește hotărârile executorii, art. 633 din Codul de procedură civilă stabilește categoriile de hotărâri care pot declanșa executarea silită, iar prin derogare de la această normă, dispozițiile art. 448 din Cod reglementează executarea provizorie de drept a unor hotărâri de primă instanță, între care nu se regăsește și hotărârea pronunțată asupra validării popririi. … 25.În fine, dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură, edictate de legiuitor în virtutea mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, acesta putând reglementa norme cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cabinetul de avocat Gavra Diana din București în Dosarul nr. 25.175/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 792 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește