DECIZIA nr. 193 din 26 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Oltița Manafu în Dosarul nr. 16.016/233/2019/a1 al Judecătoriei Galați – Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.428D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că legea este clară și se referă doar la plata onorariului executorului judecătoresc. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea nr. 751 din 15 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 16.016/233/2019/a1, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind acordarea de ajutor public judiciar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că art. 6 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 este neconstituțional în măsura în care nu explică în mod clar și concis ce se înțelege prin onorariul executorului judecătoresc, context în care apreciază că reglementarea criticată nu îndeplinește criteriile de claritate, previzibilitate și predictibilitate a legii, fiind contrară principiilor statului de drept, universalității, egalității în drepturi, dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil. … 6.Judecătoria Galați – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că legea prevede expres și limitativ la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 formele sub care se poate acorda ajutorul public judiciar, cea prevăzută lalit. c) limitându-se doar la plata onorariului executorului judecătoresc, fără a include alte cheltuieli de executare silite, care sunt prevăzute în mod distinct în art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Astfel, potrivit acestui text de lege, cheltuieli de executare sunt: taxele judiciare de timbru necesare declanșării executării silite; onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; onorariul avocatului în faza de executare silită; onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului; cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită; cheltuielile de transport; alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. De asemenea, instanța arată că în baza art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, când este sesizată cu o contestație la executare silită, instanța va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispozițiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, și îi va pune în vedere părții interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea. Din coroborarea articolelor antereferite din Codul de procedură civilă rezultă că aceste cheltuieli sunt prevăzute în mod distinct de onorariul executorului judecătoresc, fiind cheltuieli ocazionate de executarea silită și formularea contestației la executare, care nu au fost incluse în sfera formelor de acordare a ajutorului public judiciar. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Dispozițiile legale criticate au următoarea redactare: + 
Articolul 6Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: […]c)plata onorariului executorului judecătoresc; …  … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin normelor constituționale ale art. 1 – Statul român, ale art. 4 – Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale art. 15 – Universalitatea, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare și ale art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 601 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1130 din 26 noiembrie 2021, paragrafele 13 și 14, a reținut că din evaluarea cadrului legislativ, pentru asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, legiuitorul a stabilit și anumite facilități, concretizate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, act normativ care reprezintă transpunerea în legislația internă a Directivei 2003/8/CE a Consiliului Uniunii Europene de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere, prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii. Scopul acestei directive este de a îmbunătăți accesul la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune cu privire la asistența judiciară acordată în astfel de cauze, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 stabilește că ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistență acordată de stat ce are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii. … 13.În acest context, Curtea a reținut că, potrivit art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: „a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat; b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; c) plata onorariului executorului judecătoresc; d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită“. … 14.Din perspectiva criticilor formulate în cauză, prin Decizia nr. 316 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 29 iulie 2014, paragraful 24, Curtea a statuat că executorii judecătorești sunt învestiți să efectueze un serviciu de interes public, și anume executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publică, ce au forța probantă specifică unui asemenea act. Potrivit art. 60, coroborat cu art. 61 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, actele executorilor judecătorești sunt supuse controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare având deschisă calea contestației la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. … 15.Raportat la speță, Curtea observă că legea prevede expres în cuprinsul art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 formele sub care se poate acorda ajutorul public judiciar, cea de la lit. c), criticată în speță, limitându-se la plata onorariului executorului judecătoresc, fără a include însă alte cheltuieli de executare silită, care sunt reglementate în mod distinct în cuprinsul art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă. … 16.Astfel, Curtea reține că, potrivit art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sunt cheltuieli de executare: taxele de timbru necesare declanșării executării silite; onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; onorariul avocatului în faza de executare silită; onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului; cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită; cheltuielile de transport; alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. Prin urmare, onorariul executorului judecătoresc face parte din cheltuielile de executare, alături de altele expres prevăzute de legiuitor, cuprinse în art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă, menționate în rândurile de mai sus. Asupra cheltuielilor de executare executorul dispune prin încheiere, ținând seama de costurile efectuării executării silite, în care sunt incluse onorariile executorului și, dacă este cazul, ale avocatului, în baza dovezilor prezentate de partea interesată. Din enumerarea exemplificativă a cheltuielilor de judecată, regăsită în art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă, se desprinde concluzia că cheltuiala trebuie să fie prevăzută de lege ori să fie necesară desfășurării executării. Încheierea prin care executorul stabilește cheltuielile de executare poate fi atacată cu contestație la executare de către partea interesată, în termen de 5 zile de la comunicare. Dacă pe parcursul executării sunt stabilite cheltuieli de executare prin mai multe încheieri, termenele în cadrul cărora pot fi atacate cu contestație la executare sunt distincte. … 17.Așa fiind, Curtea reține că art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă precizează expres care sunt cheltuielile de executare, incluzând în această categorie, la pct. 2, onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii, iar art. 717 alin. (2) din același Cod de procedură civilă prevede că, atunci când este sesizată cu o contestație la executare silită, instanța va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispozițiile art. 286 referitoare la regimul copiilor din același cod fiind aplicabile în mod corespunzător, punându-i în vedere părții interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea. Din coroborarea articolelor antereferite din Codul de procedură civilă rezultă că toate aceste cheltuieli sunt prevăzute în mod distinct de onorariul executorului judecătoresc, fiind cheltuieli ocazionate de executarea silită și formularea contestației la executare, care nu au fost incluse însă în sfera formelor de acordare a ajutorului public judiciar. … 18.Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225) că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative și că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, sau Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 26-28). … 19.Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză și în contextul celor mai sus menționate, Curtea apreciază că prin dispozițiile cuprinse în art. 6 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 legiuitorul a prevăzut în mod clar și neechivoc faptul că una dintre formele de acordare a ajutorului public judiciar este cea privind onorariul executorului judecătoresc, reglementarea criticată având o previzibilitate certă, astfel încât nu pot fi reținute criticile referitoare la pretinsa lipsă de claritate și precizie a textului de lege criticat, de natură să conducă la nesocotirea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 20.Având în vedere argumentele menționate, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiate criticile formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate, neputând fi reținută încălcarea normelor constituționale invocate. … 21.Distinct de cele mai sus menționate, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate este nemulțumită și de faptul că art. 6 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 nu explică în mod clar și concis ce se înțelege prin onorariul executorului judecătoresc, context în care urmărește ca normele supuse controlului de constituționalitate să primească o anumită interpretare, pe care să o realizeze instanța de contencios constituțional și prin care, practic, aceasta să legifereze cu privire la această formă de acordare a ajutorului public judiciar. Or, cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), în virtutea rolului său activ și a plenitudinii de jurisdicție. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Oltița Manafu în Dosarul nr. 16.016/233/2019/a1 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 6 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galați – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește