DECIZIA nr. 192 din 9 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Societatea Directa Consulting – S.R.L. din Urseni, județul Timiș, în Dosarul nr. 23.880/325/2009 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 190D/2017.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Liliana Sescu, Cecilia Gherguți, Radu-Vasile Liteanu și Adriana Liteanu au transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor de lege criticate, constatând constituționalitatea acestora. În opinia sa, nu există elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 14 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 23.880/325/2009, Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Societatea Directa Consulting – S.R.L. din Urseni, județul Timiș, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în revendicare imobiliară prin comparare de titluri. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile de lege criticate impun adevăratului proprietar al terenului sarcina disproporționată și excesivă de a se îndrepta împotriva celui ce a vândut terenul în baza unui titlu nul pentru a obține prețul actualizat, cu consecința exonerării statului de obligația de garantare a creanțelor împotriva sa, în lipsa unei justificări obiective și rezonabile, și, respectiv, a privării de dreptul de proprietate a adevăratului proprietar, fără o dreaptă și prealabilă despăgubire. În opinia sa, despăgubirea fostului proprietar trebuie să se realizeze înainte de privarea sa de proprietate, și nu ulterior. De asemenea, limitarea despăgubirii la cuantumul prețului actualizat nu respectă art. 44 alin. (3) din Constituție referitor la dreapta despăgubire. O despăgubire justă nu ar putea fi realizată decât prin plata valorii actualizate a bunului asupra căruia statul a dispus fără niciun drept și care ulterior a fost vândut în baza titlului nul absolut. De altfel, legile de reparație prevăd că atunci când restituirea în natură nu este posibilă, se acordă măsuri compensatorii constând în valoarea actualizată a bunului. Mai mult, câtă vreme există posibilitatea reală ca vânzătorul să fie insolvabil, dreptul la despăgubire al adevăratului proprietar devine pur teoretic și iluzoriu. Se critică și faptul că textul de lege supus controlului de constituționalitate se aplică inclusiv atunci când terenul asupra căruia s-a constituit/reconstituit dreptul de proprietate prin titlul constatat nul a devenit proprietatea celui deposedat prin acte juridice încheiate ulterior datei de 22 decembrie 1989. Arată că nu poate fi acceptată o lege care permite statului să încalce dreptul de proprietate privată dobândit în anul 1991, altfel decât prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. … 7.Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că intrarea titlului de proprietate în circuitul civil, cu consecința tranzacționării succesive de către particulari a imobilului vizat de titlu, în condițiile în care în sarcina celui ce a vândut în baza unui titlu constatat ca fiind nul este stabilită obligația legală de dezdăunare a fostului proprietar, nu echivalează cu încălcarea prevederilor din Legea fundamentală invocate. Totodată, precizează că, din dezvoltarea criticilor de neconstituționalitate formulate, rezultă că se contestă, în principal, reținerea de către instanța de apel a incidenței în soluționarea litigiului a textului de lege dedus controlului de constituționalitate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, care au următorul conținut normativ: „(2^4) În cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren.“ … 13.În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi și alin. (3) din Constituție, potrivit cărora dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate, proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, iar exproprierea nu se poate face decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. Prin raportare la dispozițiile art. 20 din Constituție, se invocă, de asemenea, și prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul de proprietate privată. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză referitoare la soluționarea unei acțiuni având ca obiect o revendicare imobiliară prin comparare de titluri. Din documentele aflate la dosar rezultă că, printr-o sentință rămasă definitivă, s-a constatat nulitatea absolută parțială a unui titlu de proprietate emis în anul 1994 de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Timiș, în partea referitoare la un teren care se suprapune peste un teren înscris în cartea funciară aflat în proprietatea comună a reclamantei autoare a excepției de neconstituționalitate și a altor persoane, intervenienți în proces în interes propriu. Reclamanta susține că a dobândit dreptul de proprietate prin contracte de vânzare-cumpărare, încheiate în anii 2005 și 2006 și nedesființate până în prezent. În cauza în care a ridicat excepția reclamanta solicită, în esență, restituirea suprafeței pe care a pierdut-o, ca urmare a constatării nulității acelui titlu de proprietate. Excepția a fost ridicată în cursul soluționării recursului introdus de reclamanta autoare a excepției împotriva deciziei prin care Tribunalul Timiș a menținut, în apel, sentința prin care Judecătoria Timișoara a respins acțiunea în revendicare formulată de aceasta. … 15.În motivarea deciziei prin care Tribunalul Timiș a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă, alături de argumentele care au condus la această soluție, instanța a menționat, cu titlu de obiter dictum, faptul că legea specială (Legea nr. 169/1997), derogatorie de la cea care guvernează materia revendicării imobiliare întemeiată pe art. 480 din Codul civil din 1864, creează cadrul juridic pentru repararea prejudiciului suferit de proprietarul căruia, deși i s-a recunoscut validitatea titlului său de proprietate emis în baza legii speciale – Legea nr. 18/1991 – și s-a procedat concomitent la constatarea nulității titlului emis subsecvent în temeiul aceleiași legi, nu i se mai poate restitui terenul în natură tocmai în considerarea vânzărilor succesive efectuate de titularul titlului nul către subdobânditorul de bună-credință și cu titlu oneros. Ca atare, instanța a precizat că apelanții au la îndemână calea acțiunii în dezdăunare amintită. … 16.Pornind de la această precizare a instanței, autoarea excepției și-a motivat critica prin prisma unei situații juridice inexistente în cauză. Astfel, litigiul în cadrul căruia a fost ridicată excepția are ca obiect o acțiune în revendicare prin comparație de titluri, așa cum s-a arătat mai sus, iar nu o acțiune în obligarea celui care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul la remiterea prețului către fostul proprietar rămas fără teren, după cum prevede textul de lege criticat. Instanța de apel nu a făcut altceva decât să semnaleze reclamantei și intervenienților că au posibilitatea ca, într-un alt cadru procesual, să obțină despăgubiri constând în restituirea prețului plătit pentru terenul de care nu mai pot beneficia, conform prevederilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997. … 17.Așadar, dispozițiile art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 nu sunt incidente în soluționarea litigiului în care excepția de neconstituționalitate a fost ridicată. Acestea pot constitui temeiul juridic al unui alt proces, distinct, în care obiectul cererii introductive să îl constituie chiar obligarea celui care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul să remită prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren, proces în cursul soluționării căruia ar putea fi criticate, pe calea excepției de neconstituționalitate, prevederile art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997. Prin urmare, în lipsa legăturii cu cauza a textului de lege criticat, excepția este inadmisibilă, conform art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Societatea Directa Consulting – S.R.L. din Urseni, județul Timiș, în Dosarul nr. 23.880/325/2009 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește