DECIZIA nr. 192 din 3 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marius Ristache în Dosarul nr. 1.686/328/2014/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.430D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.286D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 191 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Andrei Valentin Sfîrăială în Dosarul nr. 692/299/2014/a1 al Judecătoriei Sectorului 1 București. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.286D/2016 la Dosarul nr. 1.430D/2016, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că împrejurarea că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau a despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, care se soluționează de un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, nu poate constitui încălcarea vreunei norme constituționale, întrucât instanța nu soluționează fondul litigiului. Prin această măsură, legiuitorul nu a înțeles să limiteze accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, ci să asigure valorificarea în condiții egale a acestor drepturi constituționale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un cadru juridic stabilit de legiuitor cu respectarea unor exigențe de natură a preveni eventualele abuzuri și tergiversări în soluționarea cauzelor. În consecință, apreciază că cele reținute de Curte în jurisprudența sa își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea civilă din 30 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.686/328/2014/a1, Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marius Ristache într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei încheieri prin care s-a respins ca nefondată cererea de reexaminare a amenzii judiciare aplicate autorului excepției pe motivul că acesta a refuzat să dea lămuriri și nu s-a prezentat la instanță la două termene de judecată. … 8.Prin Încheierea din 20 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 692/299/2014/a1, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 191 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Andrei Valentin Sfîrăială într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a amenzii judiciare. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, după aplicarea unei amenzi judiciare, singura cale de atac este cererea de reexaminare, iar încheierea prin care se soluționează este definitivă. Astfel, singura posibilitate a persoanei sancționate de a-i fi reexaminată amenda este de a formula o cerere în acest sens, care va fi judecată de aceeași instanță, de un alt complet format tot dintr-un singur judecător care este coleg cu cel care a aplicat sancțiunea. Însă, persoanele sancționate contravențional pot formula plângere contravențională, iar împotriva sentinței primei instanțe pot declara apel, care este judecat de un complet de trei judecători de la o instanță diferită. Prin urmare, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 500 din 15 mai 2012, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și s-a statuat că lipsa unei căi de atac împotriva încheierii prin care se soluționează cererea de reexaminare aduce atingere dreptului de acces liber la justiție. … 10.Se mai arată că există cazuri similare, respectiv în ipoteza reexaminării taxei judiciare de timbru, când cererea urmează a fi analizată de un alt judecător, iar în cazul cererii de reexaminare încheierea nu mai poate fi atacată odată cu fondul, ca în situația cererii de recuzare.  … 11.Tribunalul Mureș – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 12.Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 14.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 15.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale și precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate, care a fost reținut, spre exemplu, în Decizia nr. 142 din 10 martie 2016. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 191 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:(1)Împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.[…](4)Încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă. … 19.Dispozițiile alin. (3) la care face trimitere alin. (4) au următorul cuprins: „În toate cazurile, cererea se soluționează, cu citarea părților, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea.“ … 20.Dispozițiile art. 190 la care face trimitere alin. (1) se referă la Stabilirea amenzii și despăgubiri și au următorul cuprins: „Abaterea săvârșită, amenda și despăgubirea se stabilesc de către instanța în fața căreia s-a săvârșit fapta sau, după caz, de către președintele instanței de executare, prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia. Atunci când fapta constă în formularea unei cereri cu rea-credință, amenda și despăgubirea pot fi stabilite fie de instanța în fața căreia cererea a fost formulată, fie de către instanța care a soluționat-o, atunci când acestea sunt diferite.“ … 21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 privind statul de drept, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 din Constituție, și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat cu privire la dispozițiile legale criticate, prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, constatând constituționalitatea acestora prin Decizia nr. 374 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 1 august 2017, sau Decizia nr. 631 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 17 ianuarie 2017, și a reținut că dispozițiile procedurale criticate din Codul de procedură civilă nu contravin accesului liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, și nici prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și celor ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât, prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunțate de instanța de judecată odată cu fondul se asigură o judecată fluentă și în condiții de celeritate, părțile putându-și exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât și cu cel al soluționării căilor de atac. Prin această măsură, legiuitorul a urmărit să împiedice prelungirea excesivă a duratei procesului și, totodată, să contribuie la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. … 23.Curtea a mai constatat că soluția legislativă criticată se regăsea, inițial, în art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 și prevedea că „Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.“ Curtea, în jurisprudența conturată cu privire la dispozițiile procedurale cuprinse în vechea lege procesual civilă, a reținut că soluția legislativă criticată nu contravine prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât acestea se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, or, cererea de reexaminare nu presupune o judecare pe fond a litigiului. În acest sens, prin Decizia din 6 iulie 2000, pronunțată în Cauza Moura Carreira și Margarida Lourenco Carreira împotriva Portugaliei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că sfera de aplicare a art. 6 din Convenție vizează drepturile și obligațiile cu caracter civil care trebuie să constituie obiectul – sau unul dintre obiectele – litigiului, iar rezultatul unei astfel de proceduri trebuie să fie direct determinant pentru un astfel de drept, ceea ce, în speța de față, nu este cazul – cererea de reexaminare fiind un incident procedural care nu vizează fondul pretenției deduse judecății instanței. … 24.Nici încălcarea art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu a fost reținută, întrucât, în cadrul cererii de reexaminare, sunt analizate legalitatea și temeinicia sancțiunii amenzii, precum și elementele necunoscute la momentul aplicării acesteia. Totodată, Curtea a constatat că reglementarea criticată prevede doar aplicarea unor amenzi în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, iar faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluționându-se de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei norme constituționale sau convenționale invocate, întrucât instanța nu soluționează fondul litigiului. Prin această măsură, legiuitorul nu a înțeles să limiteze accesul la justiție sau dreptul la apărare, ci să asigure valorificarea în condiții egale a acestor drepturi constituționale. De altfel, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, de natură a preveni eventualele abuzuri și tergiversarea soluționării cauzelor deduse judecății. … 25.Curtea a mai subliniat faptul că, în Codul de procedură civilă, legiuitorul a simțit nevoia limpezirii textului de lege criticat și a prevăzut, în alin. (3) al art. 191 că, „În toate cazurile, cererea se soluționează, cu citarea părților, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea.“ Astfel, spre deosebire de reglementarea anterioară, noul Cod instituie atribuția de soluționare a cererii de reexaminare în sarcina unui alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, dispoziția fiind de natură să asigure garanțiile de desfășurare a unui proces echitabil prin prisma imparțialității cu care această cale de atac va fi judecată. Se prevede astfel, în mod expres, faptul că cererea de reexaminare se soluționează cu citarea părților, prin încheiere, în camera de consiliu, iar nu în ședință publică, eliminând în acest fel opiniile neunitare existente în practica judiciară anterioară. … 26.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marius Ristache în Dosarul nr. 1.686/328/2014/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă și de Andrei Valentin Sfîrăială în Dosarul nr. 692/299/2014/a1 al Judecătoriei Sectorului 1 București și constată că dispozițiile art. 191 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureș – Secția civilă și Judecătoriei Sectorului 1 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește