DECIZIA nr. 191 din 6 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Viorel Morar în Dosarul nr. 1.607/95/2018 al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.586D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.626D/2019, nr. 2.650D/2019 și nr. 2.671D/2019, care au ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Armășoiu în Dosarul nr. 2.646/95/2018 al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Maria Cichi în Dosarul nr. 1.378/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și de Gavril Șorban în Dosarul nr. 1.369/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.626D/2019, nr. 2.650D/2019 și nr. 2.671D/2019 la Dosarul nr. 2.586D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 16 septembrie 2019 și din 26 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.607/95/2018 și nr. 2.646/95/2018, Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Viorel Morar, respectiv de Ion Armășoiu în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații cu privire la deciziile de recalculare a pensiei. … 8.Prin încheierile din 26 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.378/97/2018 și nr. 1.369/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Maria Cichi, respectiv de Gavril Șorban în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații cu privire la deciziile de recalculare a pensiei. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textul de lege criticat trebuie să asigure predictibilitatea normelor legale, judecătorii neputând fi ținuți să se supună interpretărilor limitative și obligatorii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), întrucât se încalcă art. 1 din Constituție prin imixtiunea pe care instanța supremă o realizează în judecarea cauzelor. Se arată că pensiile reprezintă un segment juridico-social care impune o specializare strictă a completurilor de judecată. Or, de vreme ce justiția se realizează prin intermediul instanțelor de judecată, potrivit competențelor acestora, prin posibilitatea solicitării de lămuriri în chestiuni de drept care devin obligatorii pentru instanțele de judecată se poate ajunge la știrbirea accesului la justiție pentru apărarea drepturilor și libertăților, apărat de art. 21 din Constituție, prin pierderea încrederii într-o justiție independentă. Întrucât promovarea judecătorilor la ÎCCJ se face fără concurs, autorul excepției apreciază că îi este afectat dreptul la un proces echitabil care presupune soluționarea acestuia de către un judecător independent, care se supune numai legii. … 10.Autorii apreciază că interpretarea uniformă a stagiilor complete de cotizare aplicabile la determinarea punctajelor medii anuale este imposibilă, deoarece în Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială nu au existat stagii complete de cotizare și nici punctaje, iar în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale stagiile complete de cotizare au fost stabilite clar la 20 de ani pentru condiții speciale de muncă. Consideră că trebuie să se facă diferență față textul constituțional al art. 126 alin. (3) din Constituție, care dă posibilitatea aplicării unitare a legii, adică atunci când se constată că instanțele judecătorești au practici diferite, iar interpretarea se dă în condiții strict legale, cu participarea procurorului și a întregii ÎCCJ, și nu prin directive care lasă fără drept de judecată instanțele. Or, o instanță care aplică îndrumările obligatorii ale ÎCCJ exprimate în deciziile nr. 69 din 15 octombrie 2018 și nr. 81 din 26 noiembrie 2018 este lipsită de capacitatea de a judeca. Consideră că nu este cu putință ca printr-o interpretare a ÎCCJ să poată fi examinate toate aspectele incidente într-o cauză, astfel încât să poată conduce la o lămurire de care „depinde soluționarea pe fond a cauzei respective“, despre care se arată că „este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare“. Autorii arată că legile noi sau vechi se interpretează și se aplică de judecători în funcție de ceea ce se cere prin acțiune și de situația fiecărui dosar. … 11.Autorii mai susțin că textul de lege criticat trebuie să asigure aplicabilitatea legii, și nu ambiguitatea ei, respectiv să îi oblige pe judecători să se supună unor interpretări limitative și ambigue pronunțate de către ÎCCJ prin interpretarea unor texte de lege, sintagme sau chestiuni de drept sau întrebări prejudiciale. Interpretarea unitară oferită de ÎCCJ este pentru legi, iar nu pentru chestiuni de drept. Or, prevederile legale a căror neconstituționalitate se cere a se constata limitează dreptul de apreciere a fondului cauzei, trimițând la „lămurire“ în vederea soluționării pe fond a cauzei respective, la obligativitatea interpretărilor date de ÎCCJ, care imixtionează în judecarea proceselor de către celelalte instanțe de judecată. … 12.Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât sesizarea ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este reglementată de lege pentru asigurarea unei practici judiciare unitare, iar prin edictarea dispozițiilor legale criticate, legiuitorul a avut în vedere crearea unui mecanism prin care să asigure aplicarea uniformă a legii, evitându-se pronunțarea unor hotărâri contradictorii în soluționarea acelorași chestiuni de drept. … 13.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederea legală neaducând atingere independenței justiției și fiind în consonanță cu textele constituționale a căror încălcare se invocă. … 14.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Textul de lege criticat are următorul conținut: „Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ … 18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept și alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 124 alin. (3) referitor la independența judecătorilor și art. 126 alin. (1)-(3) privind instanțele judecătorești și competența Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 160 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 12 mai 2021, paragrafele 24-26, Curtea a reamintit cele statuate în jurisprudența sa cu privire la posibilitatea instanțelor de a solicita ÎCCJ să pronunțe hotărâri prin care să dea rezolvări de principiu chestiunilor de drept de a căror clarificare depinde soluționarea pe fond a cauzelor și cu privire la care judecătorii, în cursul judecății, consideră că este necesar să solicite concursul instanței supreme, care să tranșeze cu titlu definitiv problema în discuție. Prin Decizia nr. 541 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 27 ianuarie 2020, paragrafele 14-17, Curtea a reținut că această nouă competență a ÎCCJ a fost reglementată prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă în scopul prevenirii apariției jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, prin oferirea de soluții care se impun cu forță obligatorie atât instanței care a solicitat pronunțarea unei astfel de hotărâri prealabile, cât și celorlalte instanțe confruntate cu probleme de drept similare, decizia ÎCCJ având, în toate cazurile, efecte doar pentru viitor. … 20.De asemenea, Curtea Constituțională a mai arătat că analiza ÎCCJ poartă exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecătorul cauzei, care, anticipând dificultatea chestiunii și riscul ca aceasta să genereze interpretări diferite în momentul în care diverse instanțe ar ajunge să examineze respectiva chestiune de drept, solicită instanței supreme să statueze într-o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară. Funcția preventivă și unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiție, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigență a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-ar putea da aceleiași problematici, iar părțile din proces beneficiază de certitudinea previzibilității dispozițiilor legale aplicabile situației de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură și respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, procesele urmând să fie soluționate în baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel încât persoanele implicate în litigii aflate pe rolul unor instanțe diferite vor beneficia de un tratament juridic egal. … 21.Mai mult, Curtea a statuat că, potrivit textului de lege criticat și în cauza de față, soluția pronunțată de ÎCCJ se impune cu forță obligatorie tuturor judecătorilor, însă acest lucru nu aduce atingere independenței acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluționează, judecătorul își menține prerogativa decizională neștirbită, în sensul că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absența oricăror influențe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluție bazată exclusiv pe propria argumentare rațională. Interpretarea obligatorie dată de instanța supremă se integrează în esența textului de lege interpretat, explicând înțelesul acestuia, clarificând modul său de aplicare și evidențiind semnificația corectă a conținutului său normativ, fără să impună însă judecătorilor care urmează să îl aplice soluții prestabilite pentru situații date, ci permițând coroborarea acestuia, în cadrul procesului de interpretare și aplicare a legii la speță, cu toate celelalte elemente de fapt și de drept pe care judecătorul își va fonda raționamentul care va conduce la soluționarea litigiului. … 22.Cele statuate în jurisprudența citată își mențin valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente noi, de natură să justifice modificarea soluției pronunțate. … 23.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Morar în Dosarul nr. 1.607/95/2018 al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ion Armășoiu în Dosarul nr. 2.646/95/2018 al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Maria Cichi în Dosarul nr. 1.378/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și de Gavril Șorban în Dosarul nr. 1.369/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește