DECIZIA nr. 191 din 31 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Valer Gheorghe Dancu în Dosarul nr. 12.013/306/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.989D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere faptul că atribuțiile Curții Constituționale sunt de rang constituțional, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care sunt norme infraconstituționale, nu este abilitată să intervină în activitatea instanței de contencios constituțional. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 13 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.013/306/2016, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Valer Gheorghe Dancu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat în contextul unui litigiu în care s-a solicitat obligarea autorului excepției la plata unor sume constând în credit restant accesat de către acesta și achitat de partea reclamantă în cauză, precum și plata altor sume reprezentând debite neachitate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, se arată că, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în cauzele ce au fost soluționate până la data publicării acestei decizii în Monitorul Oficial al României s-a deschis calea exercitării recursului. Ulterior, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a dat acestor norme o interpretare contrară celor stabilite de instanța de contencios constituțional prin decizia antereferită, paragraful 32, cu privire la efectele unei decizii de admitere a unei excepții de neconstituționalitate, și s-a redimensionat soluția pronunțată de instanța de contencios constituțional. Ca urmare a acestei soluții, recursurile declarate împotriva hotărârilor judecătorești în procesele începute înainte de publicarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 în Monitorul Oficial al României urmează să fie respinse ca inadmisibile, deoarece, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dezlegarea chestiunii de drept este obligatorie pentru toate instanțele. … 6.Raportat la dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, sintagma „dezlegarea dată chestiunilor de drept“ cuprinsă în art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu poate privi decât interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale de către instanțele judecătorești, iar interpretarea acestei sintagme prin care Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a ajuns la concluzia cuprinsă în Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 este neconstituțională, întrucât, procedând în acest mod, s-a erijat în instanță de control judiciar al Deciziei Curții Constituționale mai sus învederate. Ca atare, art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă este neconstituțional în măsura în care permite și dezlegarea unor chestiuni care țin de domeniul dreptului constituțional sau care intră în competența exclusivă a Curții Constituționale. … 7.În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Constituționale cu privire la puterea de lucru judecat a deciziilor instanței de contencios constituțional și la efectele acestora, la dezlegarea dată chestiunilor de drept în accepțiunea Legii fundamentale și la controlul de constituționalitate a unor norme în interpretarea dată prin această instituție de drept. … 8.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul criticat nu încalcă dispozițiile constituționale menționate în susținerea acesteia, în condițiile în care interpretarea dată nu contravine celor statuate de Curtea Constituțională în limitele competenței conferite de dispozițiile art. 142 și art. 147 din Constituție. … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 521 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, contextul în care a fost invocată excepția, jurisprudența Curții Constituționale în materia criticată și cea prin care se statuează că trebuie să se țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006), Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 521 alin. (3) din același cod, care au următorul cuprins:– Art. 27: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“; … – Art. 521 alin. (3): „(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ …  … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4), (5) – Statul român, art. 16 alin. (2) – Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) – Accesul liber la justiție, art. 126 alin. (1), (2), (3) și (4) – Instanțele judecătorești, art. 142 alin. (1) – Curtea Constituțională, garant al supremației Constituției, și art. 147 alin. (1) și (4) – Efectele deciziilor Curții Constituționale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea observă că, ulterior încheierii de sesizare, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că aceste prevederi legale, în interpretarea dată de instanța supremă, sunt neconstituționale. … 15.Prin această decizie, paragrafele 66-78, Curtea a reținut că soluția interpretativă a instanței supreme prin intermediul hotărârii prealabile are semnificația prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituțională, cu consecința încălcării art. 147 alin. (4) din Constituție. Potrivit menționatei interpretări, dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, continua să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității acestei soluții legislative. … 16.Prin urmare, Curtea a constatat că incidența efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, și în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării acesteia – cauze pendinte, în care respectivele dispoziții sunt aplicabile, este în acord cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, dispoziții constituționale pe care se întemeiază expresia obligativității erga omnes a interpretării și soluției pronunțate de instanța de contencios constituțional, care implică obligația constituțională a tuturor autorităților de a aplica întocmai deciziile Curții, la situațiile concrete în care normele constatate neconstituționale au incidență (a se vedea și Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 17.Curtea a învederat că Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat într-un mod contrar comportamentului constituțional loial de care aceasta trebuie să dea dovadă față de jurisprudența instanței constituționale, a cărei respectare constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept (a se vedea Decizia nr. 581 din 20 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 22 septembrie 2016, paragraful 50). … 18.Având în vedere că decizia de constatare a neconstituționalității face parte, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, din ordinea juridică normativă, Curtea a mai reținut că realizarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unui control de constituționalitate implicit al efectelor acestei decizii, prin raportare la alte norme constituționale incidente, în speță principiul neretroactivității legii civile, echivalează cu încălcarea competenței specifice exclusive a instanței de contencios constituțional, reglementată în art. 146 din Legea fundamentală. … 19.În concluzie, Curtea a reținut că, în ceea ce privește efectele constatării ca neconstituțională a unei soluții legislative cuprinse într-o normă de procedură, respectiv sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, cuprinsă în dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, nu devin incidente prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Hotărârile rămân supuse căilor de atac (…) prevăzute de legea sub care a început procesul“, dat fiind faptul că, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 63, neconstituționalitatea este o sancțiune de drept constituțional care se aplică imediat situațiilor pendinte. … 20.Prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, precitată, paragrafele 80-87, Curtea a constatat și încălcarea art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea a observat că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea paragraful 28 din Decizia nr. 369 din 30 mai 2017). … 21.Față de această împrejurare, având în vedere data invocării prezentei excepții de neconstituționalitate, care este anterioară publicării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 22.Sub acest aspect, Curtea mai reține faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, precitată). … 23.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că aceste norme reglementează, cu caracter general, obligativitatea pentru instanțele judecătorești a dezlegării date chestiunilor de drept prin hotărârile prealabile pronunțate de instanța supremă, iar la alin. (4) se prevede în mod expres că decizia pronunțată în cadrul procedurii hotărârii prealabile își încetează obligativitatea la data constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării. Or, din motivarea excepției de neconstituționalitate se deduce că normele legale sunt criticate din perspectiva modului în care au fost utilizate de către instanța supremă în realizarea atribuției prevăzute la art. 126 alin. (3) din Constituție și care a condus la contrarietatea celor două decizii – Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. … 24.Față de această împrejurare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât aspectele învederate reprezintă, în realitate, o chestiune de interpretare a normelor legale, iar Curtea Constituțională se poate pronunța numai asupra conformității unui text de lege cu prevederile și principiile Constituției, atât asupra textului de lege în forma legiferată, cât și asupra textului de lege în interpretarea primită în temeiul art. 126 alin. (3) din Constituție, aspect deja realizat și învederat în considerentele mai sus prezentate, iar nu asupra interpretării și aplicării legii în concret a unui text de lege în virtutea căruia s-a realizat operațiunea de dezlegare dată chestiunilor de drept, aspecte care reprezintă atribuții ale instanțelor judecătorești, în speță ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 25.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Valer Gheorghe Dancu în Dosarul nr. 12.013/306/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește