DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, ale art. 301 alin. (1) și ale art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 956 din Codul civil, excepție ridicată de Georgeta Ion în Dosarul nr. 2.692/330/2015 al Tribunalului Ialomița – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 322D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere că dispozițiile criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, câtă vreme motivarea formulată de autorul excepției este străină de domeniul reglementării. În subsidiar, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că normele criticate conțin suficiente elemente care să asigure claritatea și previzibilitatea acestora. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.692/330/2015, Tribunalul Ialomița – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, ale art. 301 alin. (1) și ale art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 956 din Codul civil, excepție ridicată de Georgeta Ion într-o cauză în care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare pentru o cotă indiviză de 1/2 din anumite suprafețe de teren. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se face referire la Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, prin care Curtea Constituțională a constatat că exceptarea de la aplicarea Legii nr. 17/2014 a antecontractelor autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia este neconstituțională. Se arată că, din momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei menționate, dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, constatate ca fiind neconstituționale, nu mai pot produce efecte juridice. Ca atare, dispozițiile Legii nr. 17/2014 se aplică de îndată, indiferent de forma în care a fost încheiat antecontractul de vânzare. Întrucât Curtea a reținut, prin decizia amintită, că instanța de judecată trebuie să verifice îndeplinirea tuturor condițiilor de validitate la data pronunțării hotărârii care ține loc de contract de vânzare, rezultă că instanța era obligată să se conformeze acestei decizii, față de normele imperative cuprinse în art. 147 alin. (4) din Constituție și în art. 31 din Legea nr. 47/1992. … 6.Se arată că, în speță, suprafețele de teren promise spre vânzare nu pot fi identificate prin măsurare, fiind în indiviziune și reprezentând, față de istoricul imobilului, doar cote ideale și abstracte. Totodată, nici nu s-a dovedit că pârâtul promitent-vânzător este singurul moștenitor, astfel că există o dublă imposibilitate de a se pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare. … 7.Se mai arată că procedura prealabilă se efectuează la primăria localității, însă reprezentanții primăriei nu pot să acționeze ca o instanță independentă și imparțială, dând naștere la abuzuri, ca urmare a neverificării îndeplinirii formalităților și a certificatelor de moștenitor în temeiul cărora se stabilesc drepturile fiecărui moștenitor. Având în vedere că primăria localității nu eliberează decât adeverința prin care se certifică parcurgerea procedurii prealabile, se susține că se încalcă dreptul la un proces echitabil prin neverificarea de către instanță a acestor înscrisuri. Astfel, instanța dă dovadă de un formalism excesiv, refuzând verificarea prevăzută în art. 301 alin. (1) și art. 304 alin (1) din Codul de procedură civilă, cu privire la sintagma „primul termen după depunerea înscrisului“. Este neconstituțional ca aceste înscrisuri, depuse în calea de atac, să nu fie analizate. … 8.Se susține că art. 20 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, care prevede că dispozițiile legii menționate nu se aplică înstrăinărilor între coproprietari, soți, rude și afini până la gradul al treilea inclusiv, este neconstituțional deoarece instanța nu poate verifica îndeplinirea procedurii prealabile, respectiv cererea de afișare a ofertei și oferta de vânzare de terenuri. Pe lângă celelalte condiții necesare pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, având în vedere efectul translativ de proprietate al acestei hotărâri, promitentul-vânzător trebuie să aibă calitatea de proprietar exclusiv asupra bunului promis spre vânzare. Referitor la acest aspect, se arată că în cauză nu există dovada că pârâții au calitatea de proprietari asupra terenului ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, în calitate de moștenitori acceptanți ai succesiunii defunctului promitent-vânzător. Eventuala legătură de rudenie dintre pârâți și defunct și existența în ceea ce îi privește a unei aparente vocații generale legale la succesiunea defunctului nu pot fi echivalate cu calitatea de moștenitor legal acceptant al succesiunii. Se arată că nu ar putea fi primită acțiunea formulată pe considerentul că, prin introducerea în proces, pârâții ar fi acceptat succesiunea defunctului, acesta fiind un act de acceptare tacită a succesiunii. … 9.Tribunalul Ialomița – Secția civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014, care, la data ridicării excepției, aveau următorul cuprins: „Dispozițiile prezentei legi nu se aplică înstrăinărilor între coproprietari, soți, rude și afini până la gradul al treilea, inclusiv“. Ulterior sesizării Curți Constituționale, Legea nr. 17/2014 a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 30 iunie 2022, textul de lege criticat având în prezent următoarea redactare: „Dispozițiile prezentei legi nu se aplică înstrăinărilor între coproprietari, soți, rude până la gradul al treilea, inclusiv și afini până la gradul al treilea, în situația în care proprietarul terenului nu a solicitat afișarea unei oferte de vânzare la primărie“. Obiect al excepției rămân însă dispozițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 în redactarea inițială, în considerarea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011. … 14.De asemenea, obiect al excepției îl constituie dispozițiile art. 301 alin. (1) și ale art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și cele ale art. 956 din Codul civil, având următorul conținut normativ:– Art. 301 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Acela căruia i se opune un înscris sub semnătură privată este dator fie să recunoască, fie să conteste scrierea ori semnătura. Contestarea scrierii sau semnăturii poate fi făcută, la primul termen după depunerea înscrisului, sub sancțiunea decăderii.“; … – Art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părți declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină.“; … – Art. 956 din Codul civil: „Dacă prin lege nu se prevede altfel, sunt lovite de nulitate absolută actele juridice având ca obiect drepturi eventuale asupra unei moșteniri nedeschise încă, precum actele prin care se acceptă moștenirea sau se renunță la aceasta, înainte de deschiderea ei, ori actele prin care se înstrăinează sau se promite înstrăinarea unor drepturi care s-ar putea dobândi la deschiderea moștenirii.“ …  … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Se invocă, de asemenea, și dispozițiile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și cele ale art. 14 privind nediscriminarea din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale art. 1 privind protecția proprietății private din Primul Protocol adițional la aceeași convenție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în motivarea criticii de neconstituționalitate, autoarea acesteia invocă Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, prin care Curtea Constituțională a constatat că sunt neconstituționale prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, care statuau că procedura prealabilă vânzării terenurilor situate în extravilan impusă de Legea nr. 17/2014 nu se aplică și antecontractelor care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia. Această procedură prealabilă presupune afișarea ofertei de vânzare la primăria localității, cu respectarea dreptului de preempțiune conferit de lege și emiterea avizelor specifice, acolo unde este cazul, de Ministerul Apărării Naționale pentru terenurile din apropierea graniței și a obiectivelor speciale, respectiv de Ministerul Culturii pentru siturile arheologice. … 17.Curtea a reținut (paragraful 25 din decizia precitată) că persoanele care au încheiat antecontracte de vânzare în formă autentică, pe de o parte, și persoanele care au încheiat antecontracte de vânzare sub semnătură privată, pe de altă parte, având ca obiect terenuri agricole situate în extravilan, se află în aceeași situație juridică. Singura diferență ce poate fi reținută între aceste două categorii de persoane se referă la forma încheierii antecontractului, aspect care nu este de natură să creeze situații juridice diferite pentru părțile acestor două tipuri de antecontract, având în vedere faptul că, indiferent de forma acestuia, efectele produse sunt aceleași. Astfel, nici antecontractul încheiat în formă autentică și nici cel neautentificat nu realizau transferul dreptului de proprietate, generând doar obligația părților de a încheia în viitor contractul de vânzare. Ca atare, nu poate fi justificată nici aplicarea, în privința acestora, a unui tratament juridic diferit. Examinând textul legal criticat raportat la dispozițiile art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 44 alin. (2) din Constituție, Curtea a constatat (paragraful 27 din decizia menționată) că se oferea beneficiarului textului criticat un veritabil privilegiu în valorificarea dreptului său de creanță. Curtea a eliminat acest privilegiu constând în exceptarea de la exigențele Legii nr. 17/2014 a antecontractelor încheiate în formă autentică, încetând, astfel, situația de inegalitate. … 18.Prevederile din Legea nr. 17/2014 criticate în cauza de față vizează o cu totul altă situație, și anume cea în care se exceptează de la obligația parcurgerii procedurii prealabile înstrăinările terenurilor situate în extravilan între coproprietari, soți, rude până la gradul al treilea inclusiv și afini până la gradul al treilea. Raționamentul pe baza căruia Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate prin decizia mai sus citată a fost centrat pe diferența nejustificată pe care legea o făcea între antecontractele încheiate în forma autentică și cele încheiate prin înscrisuri sub semnătură privată. Autoarea prezentei excepții se limitează la invocarea acestei decizii și citarea unor pasaje din considerente, fără să precizeze în ce fel ar susține aceasta neconstituționalitatea textelor de lege supuse controlului de neconstituționalitate. … 19.Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reținut că, în jurisprudența pe care a dezvoltat-o, s-a conturat concluzia că orice excepție de neconstituționalitate are o anumită structură inerentă și intrinsecă. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. … 20.Prin aceeași decizie, Curtea a precizat că, în situația în care excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, va respinge excepția ca inadmisibilă, întrucât este contrară prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“. Aceeași soluție va fi pronunțată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. … 21.Totodată, Curtea a precizat că dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, sau Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). … 22.În cauza de față, Curtea observă că, în plus față de simpla referire la Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, mai sus amintită, întreaga pretinsă critică de neconstituționalitate este axată pe prezentarea unor elemente de fapt, ce constituie fondul procesului, fără să fie formulate argumente care să încerce să susțină ideea contradicției dintre textele de lege supuse controlului de constituționalitate și prevederile din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv din Primul Protocol adițional la aceasta, referitoare la egalitatea în drepturi și nediscriminare, precum și la dreptul la un proces echitabil și protecția dreptului de proprietate privată. Or, elementele factuale sunt relevante în ceea ce privește analiza pe care instanța judecătorească este chemată să o realizeze în scopul soluționării procesului aflat pe rolul său. În ceea ce privește verificarea constituționalității, este necesară reliefarea unor elemente minimale care să tindă la evidențierea relației de contrarietate dintre conținutul normativ al textelor de lege criticate și prevederile sau principiile Legii fundamentale, care nu se regăsesc însă în ceea ce privește motivarea prezentei excepții de neconstituționalitate. … 23.Curtea Constituțională exercită controlul de constituționalitate prin raportare la dispoziții din Legea fundamentală, prin prisma unor argumente formulate în susținerea neconstituționalității alegate, fără să aibă competența să evalueze situații de fapt, așa cum este cea din cauza de față, în care se contestă calitatea de moștenitor și, implicit, cea de proprietar a unora dintre părțile implicate în litigiu, pentru a putea transmite dreptul de proprietate în conformitate cu prevederile Legii nr. 17/2014. … 24.Nu pot fi considerate veritabile critici de neconstituționalitate nici susținerile referitoare la pretinsele abuzuri pe care primăria localității pe a cărei rază teritorială se află terenul ce intră sub incidența Legii nr. 17/2014, respectiv funcționarii din cadrul acesteia le-ar putea comite ca urmare a neverificării îndeplinirii formalităților și a certificatelor de moștenitor în temeiul cărora se stabilesc drepturile fiecărui moștenitor. … 25.Excedează, de asemenea, controlului de constituționalitate și examinarea susținerii în sensul că instanța de judecată învestită cu soluționarea cererii de pronunțare a unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare ar nesocoti dreptul la un proces echitabil întrucât nu procedează la verificarea înscrisurilor prezentate în calea de atac și cu privire la care ar fi aplicabile prevederile art. 301 alin. (1) din Codul de procedură civilă referitor la recunoașterea ori, după caz, contestarea scrierii sau semnăturii unui înscris sub semnătură privată sau cele ale art. 304 alin. (1) din același cod privitoare la procedura înscrierii în fals a unui înscris. Curtea Constituțională nu se poate constitui într-o instanță de control al hotărârilor judecătorești, care nu pot fi corijate decât în sistemul căilor de atac prevăzut de Codul de procedură civilă. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, ale art. 301 alin. (1) și ale art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 956 din Codul civil, excepție ridicată de Georgeta Ion în Dosarul nr. 2.692/330/2015 al Tribunalului Ialomița – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ialomița – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește