DECIZIA nr. 190 din 26 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și a ordonanței de urgență, în ansamblul său, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 997/2/2017*/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 211D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 212D/2020, având un obiect identic al excepției de neconstituționalitate, ridicată de aceeași autoare – Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.258/2/2015*/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 212D/2020 la Dosarul nr. 211D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate, apreciază că acestea nu pot fi reținute, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 fiind motivată situația extraordinară care a determinat, la acel moment, adoptarea actului normativ în forma criticată de autoarea excepției de neconstituționalitate. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă invocate, susține că stabilirea unor taxe diferențiate în funcție de natura litigiului nu atrage niciun viciu de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 23 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 997/2/2017*/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și a ordonanței de urgență, în ansamblul său. … 8.Prin Încheierea din 23 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.258/2/2015*/a1.1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, precum și a ordonanței de urgență, în ansamblul său. … 9.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Liliana Teodoriu în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituțională, deoarece abrogă nelegal și neconstituțional Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. În acest context, susține că dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituționale, întrucât nu sunt îndeplinite cele trei condiții de constituționalitate extrinseci prevăzute de Constituție la art. 115 alin. (4). Susține că nu erau justificate nici situația extraordinară și nici urgența creșterii taxelor judiciare de timbru, care nu era în interesul justițiabililor, ci satisfăcea doar nevoile acute ale sistemului judiciar căruia i-a asigurat o finanțare substanțială pe seama justițiabililor obligați să plătească taxe judiciare de timbru majorate și de 10 ori pentru acțiunile în contencios administrativ, comparativ cu taxele din Legea nr. 146/1997, actualizate în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflație. Autoarea excepției susține că, la momentul emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, nu exista o lege specială de abilitare a Guvernului, întrucât Parlamentul era în activitate în luna iunie 2013, învederând, totodată, faptul că această ordonanță de urgență nu a fost supusă dezbaterii parlamentare și nu există o lege de aprobare sau de respingere din partea Parlamentului la data publicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 în Monitorul Oficial al României, Partea I, care a fost pusă în aplicare la 3 zile de la data publicării. Astfel, susține că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, cuantumul taxelor judiciare de timbru în materia contenciosului administrativ a fost majorat cu peste 100%, comparativ cu cel stabilit anterior de Legea nr. 146/1997. Autoarea excepției susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a fost emisă cu încălcarea Constituției, respectiv a art. 61, 108 și 115, și instituie un tratament discriminatoriu privind taxa judiciară de timbru datorată în calea de atac în materia contenciosului administrativ, față de taxa judiciară de timbru datorată în calea de atac civilă, obligând justițiabilul, potrivit art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, la plata unei taxe judiciare de timbru cel puțin dublă față de cea datorată la judecarea pe fond a cauzei în contencios administrativ, potrivit art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, având în vedere că în materia contenciosului administrativ nu există apel care se taxează, potrivit art. 23 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, cu 50% din taxa datorată la fond, ci doar recurs. … 11.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarele Curții Constituționale nr. 211D/2020 și nr. 212D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituționale, întrucât accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. De altfel, cuantumul taxei judiciare de timbru stabilite, respectiv 100 de lei, nu este de natură să îngrădească accesul părții la justiție. Referitor la critica de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în integralitate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, prin noțiunea de legătură cu fondul cauzei, legiuitorul a avut în vedere o legătură materială și/sau procedurală cu obiectul dedus judecății. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, precum și ordonanța de urgență, în ansamblul său. Dispozițiile art. 24, criticate punctual, au următoarea redactare:(1)Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă.(2)În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.(3)Recursul incident și recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1) și (2). … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 61 privind rolul Parlamentului, ale art. 108 privind actele Guvernului și celor ale art. 115 referitor la delegarea legislativă, precum și dispozițiilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 privind protecția proprietății private din Primul Protocol adițional la Convenție. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor susțineri similare și prin raportare la aceleași norme constituționale, formulate de aceeași autoare a excepției de neconstituționalitate ca și în prezenta cauză, în acest sens fiind Decizia nr. 803 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 2 aprilie 2021, prin care Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. … 18.Astfel, la paragrafele 17-23 ale acestei decizii, cu privire la criticile extrinseci privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, și anume susținerile potrivit cărora la momentul emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu exista o lege specială de abilitare a Guvernului, precum și faptul că această ordonanță de urgență nu a fost supusă dezbaterii parlamentare, Curtea a invocat ca fiind relevantă Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragrafele 15-19, prin care a reținut că, potrivit art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanțe simple, și nu de ordonanțe de urgență. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe, iar, dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Ordonanța de urgență nu este o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituționale, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unui caz excepțional (a se vedea Decizia nr. 98 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 8 august 2000). Cum în prezenta cauză este vorba despre o ordonanță de urgență, Curtea apreciază că nu se poate vorbi despre necesitatea existenței unei legi de abilitare, așa încât critica formulată din această perspectivă este neîntemeiată. … 19.Curtea a observat, totodată, că proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost depus și înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaților în data de 28 octombrie 2013. Ulterior, la data de 5 noiembrie 2013, a fost primit aviz de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, la data de 6 martie 2014 a fost acordat avizul de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, iar în 29 noiembrie 2016 a fost primit raport favorabil aprobării de la Comisia juridică, de disciplină și imunități. La data de 27 decembrie 2016 a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților. Prin urmare, criticile autoarei excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a intrat în vigoare după depunerea sa spre dezbatere la Camera competentă să fie sesizată, în speță, Camera Deputaților, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. … 20.În jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, Curtea a statuat că dispozițiile constituționale cuprinse în art. 115 alin. (5) condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispozițiile constituționale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia: „Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.“ Depunerea ordonanței de urgență spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată drept condiție necesară intrării în vigoare a actului normativ nu reprezintă altceva decât o obligație ce incumbă emitentului, respectiv Guvernului, în calitate de legiuitor delegat. … 21.Delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlament. Însă prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate. Astfel, mandatul atribuit Guvernului, în temeiul art. 115, trebuie să fie dublat de un mandat legal – legea specială de abilitare, adoptată de Parlament – în cazul ordonanțelor simple sau izvorăște direct din Constituție – în cazuri extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată – în cazul ordonanțelor de urgență. … 22.Prin Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, paragrafele 27-32, Curtea a reținut că, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil impuneau revizuirea urgentă a legislației și în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură și dinamică a procesului civil, noile garanții procedurale acordate părților pentru asigurarea unui proces echitabil, precum și acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiției etc. S-a arătat, totodată, că neadoptarea urgentă a acestui act normativ ar fi condus la conservarea unui sistem de taxare neadaptat în raport cu întreaga evoluție în plan legislativ, cu liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil și a noului Cod de procedură civilă; în acest sens, orice întârziere în asanarea și sistematizarea legislației în materia taxelor de timbru ar fi condus la menținerea nepermisă a neconcordanțelor între prevederile legale în această materie cu prevederile noilor coduri, prin perpetuarea acelor norme care trebuie expres abrogate, fiind perimate sau chiar în contradicție cu noul cadru normativ. În aceeași ipoteză, a neadoptării urgente a actului normativ în discuție, legiuitorul delegat a susținut că ar fi fost menținute și aspectele care impietează asupra transparenței aplicării actualelor norme, printre care lipsa criteriilor statistice pentru o evidență clară asupra tuturor operațiunilor pe care le implică sistemul de taxare actual. Totodată, consecințele negative pe planul transparenței și al disciplinei financiare impuse de exercițiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru, dar și pe planul situației justițiabililor și al nevoilor acute ale sistemului nu ar fi fost deloc neglijabile. Întrucât aspectele menționate vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată, Curtea a reținut că s-a impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, cu respectarea art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, astfel încât critica de neconstituționalitate extrinsecă a fost apreciată ca neîntemeiată. … 23.În ceea ce privește dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea reține că acestea au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate. În acest sens este Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, prin care Curtea a reținut, în esență, că prestațiile judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite și că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. … 24.Curtea a reținut că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, și a cuantumului lor este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 626 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019, paragraful 19). … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liliana Teodoriu în dosarele nr. 997/2/2017*/a2 și nr. 1.258/2/2015*/a1.1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și ordonanța de urgență, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește