DECIZIA nr. 19 din 30 ianuarie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 795 din 12 august 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 757
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 757
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990 ART. 66
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 31 16/11/1990 ART. 66
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 478 08/07/2021
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 757
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990 ART. 66
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990 ART. 66
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 40
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990 ART. 66
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 218 02/04/2015
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 40
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Andreea Costin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 66 alin. (2) din Legea societăților nr. 31/1990 și ale art. 757 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Virgil Bunescu în Dosarul nr. 3.172/325/2019 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.228D/2019. 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 478 din 8 iulie 2021.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 5.728 din 24 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.172/325/2019, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 alin. (2) din Legea societăților nr. 31/1990 și ale art. 757 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Virgil Bunescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare formulate împotriva procesului-verbal prin care a fost instituit sechestru asupra unui număr de părți sociale deținute de acesta în cadrul unei societăți, cu cotă de participare la beneficii și pierderi de 75%.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele legale criticate consacră posibilitatea transmiterii silite a părților sociale către persoane din afara societății și conduc automat la înfrângerea caracterului voluntar, liber și intuitu personae al asocierii comerciale, dând posibilitatea ca un terț, neagreat de asociați, să facă parte din societate și să altereze, în acest mod, fundamentul asocierii.6.Or, dreptul constituțional de asociere constituie posibilitatea garantată de stat oricărei persoane de a se reuni în mod liber, împreună cu alții, într-o formă asociativă, în principiu permanentă, în scopul de a-și realiza prin efort și acțiuni comune anumite idealuri și interese care îi animă, iar prin reglementarea posibilității unui terț de a participa în societate – împotriva voinței asociaților – se încalcă tocmai acest drept constituțional.7.Judecătoria Timișoara – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 66 alin. (2) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, și ale art. 757 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 66 alin. (2) din Legea nr. 31/1990: „(2) Creditorii prevăzuți la alin. (1) (cei ai asociatului – s.n.) pot totuși popri, în timpul duratei societății, părțile ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare sau pot sechestra și vinde acțiunile ori părțile sociale ale debitorului lor.“;– Art. 757 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Vânzarea acțiunilor la societățile închise și a părților sociale se face în mod amiabil, potrivit art. 754, iar în lipsă, de către executor, prin licitație publică, dacă legea nu prevede un sistem special privind circulația acestora.“12.Dispozițiile alin. (1) la care face trimitere art. 66 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 prevăd următoarele: „Pe durata societății, creditorii asociatului pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficiile cuvenite asociatului după bilanțul contabil, iar după dizolvarea societății, asupra părții ce i s-ar cuveni prin lichidare.“13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 478 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 23 septembrie 2021 a mai analizat dispozițiile legale criticate din perspectiva posibilității executării silite a părților sociale ale societăților.15.Curtea a reținut că prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 consacră posibilitatea executării silite a părților sociale, iar art. 757 alin. (3) din Codul de procedură civilă cuprinde regulile de valorificare a acestora.16.Creditorii personali ai asociaților au dreptul, potrivit art. 66 din Legea nr. 31/1990, ca, în timpul duratei societății, să ceară înființarea popririi asupra părților ce s-ar cuveni asociaților prin dizolvarea și lichidarea societății, suma de bani astfel obținută fiind indisponibilizată în favoarea creditorului asociatului debitor. Pe lângă dreptul de a cere înființarea popririi, creditorii personali ai asociatului beneficiază și de dreptul de a pune sub sechestru și de a vinde părțile sociale ale asociaților debitori, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.17.În acest context, Curtea a reținut că, potrivit textelor legale criticate, executarea pe cale silită a drepturilor creditorilor, în cursul duratei societății, privește doar acele bunuri care aparțin asociaților, și nu societății, întrucât patrimoniul debitorului asociat în cadrul unei societăți este distinct de cel al societății înseși, astfel încât creditorii personali ai asociatului nu pot urmări averea societății.18.Referitor la libertatea de asociere într-o societate cu răspundere limitată, Curtea a observat că aceasta se constituie din persoane fizice sau juridice care se asociază în vederea desfășurării de activități cu scop lucrativ pentru obținerea și împărțirea beneficiilor în temeiul unui contract de drept privat, astfel încât dreptul de asociere, ca drept fundamental, nu poate constitui temeiul juridic al înființării unei astfel de societăți cu scop lucrativ. Totodată, Curtea a reținut că nu poate fi susținută critica potrivit căreia se alterează fundamentul asocierii într-o societate, întrucât protejarea intereselor asociaților unei societăți cu răspundere limitată, întemeiată pe încrederea reciprocă între asociați, nu poate fi invocată ca argument prioritar în detrimentul intereselor creditorilor, în egală măsură protejați de lege.19.Curtea a mai reținut că, potrivit jurisprudenței sale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 218 din 2 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 9 iunie 2015, paragraful 24), invocarea încălcării art. 40 din Constituție referitor la dreptul la asociere nu este incidentă în cauză, dat fiind faptul că, în accepțiunea acestui text constituțional, dreptul de asociere se referă la asociațiile de drept public care nu au scop lucrativ, nu urmăresc obținerea sau împărțirea de beneficii, ci scopuri politice, religioase sau culturale, care să oglindească libertatea de gândire și de exprimare. Așadar, temeiul constituirii lor nu este contractul de drept privat, ci libertatea de asociere, consacrată la nivel constituțional.20.Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Virgil Bunescu în Dosarul nr. 3.172/325/2019 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 66 alin. (2) din Legea societăților nr. 31/1990 și ale art. 757 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x