DECIZIA nr. 189 din 6 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. 509 alin. (1) pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Spătăcean în Dosarul nr. 549/57/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 314D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că trebuie avute în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 664 din 8 noiembrie 2016 și nr. 196 din 23 martie 2017. Arată că dispozițiile de lege criticate sunt redactate cu suficientă precizie și claritate pentru a permite destinatarilor să își conformeze conduita, anticipând în mod logic și rezonabil consecințele ce pot rezulta din neîndeplinirea obligației din cauză. Criteriile de comensurare a sintagmei „interes patrimonial“ constituie aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice specializate în domeniu și, dacă este cazul, de către instanțele judecătorești. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 21 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 549/57/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. 509 alin. (1) pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Spătăcean într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire a unei hotărâri judecătorești prin care s-a respins contestația formulată de autorul excepției în scopul anulării unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a reținut existența unui conflict de interese cu privire la persoana acestuia.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se critică prevederile art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 393/2004, susținându-se, în esență, că, în temeiul acestora, un consilier local este considerat a fi în conflict de interese chiar dacă a participat la adoptarea unui act normativ în care nu are niciun interes personal, iar participarea la aprobarea acestuia a fost o obligație, conform prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001. … 6.Autorul excepției face referire la prevederile art. 72 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, care statuează că persoana care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora, prefect ori subprefect are obligația să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I, dar aceste obligații nu privesc și emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Spre deosebire de persoanele mai sus enumerate, care se prezumă că au bune cunoștințe juridice, un consilier local dintr-o comună este obligat să cunoască întreaga legislație privind conflictele de interese și să o respecte, în sarcina acestuia fiind impusă o obligație mai grea decât pentru deputați, senatori, membri ai Guvernului, prefect ori subprefect, care nu săvârșesc un conflict de interese dacă emit, aprobă sau adoptă acte normative. În schimb, consilierul local se află în conflict de interese dacă aprobă un act normativ, chiar dacă prin actul normativ respectiv nu realizează niciun interes personal patrimonial, menținându-se existența conflictului de interese chiar pentru simplul fapt al votării (aprobării) actului normativ. … 7.Autorul excepției susține că prevederile art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 393/2004 sunt neconstituționale, întrucât se ajunge ca acesta, în calitate de simplu consilier local, să fie discriminat și înlăturat din funcția de consilier local, deși a fost ales, neexistând niciun folos material realizat în favoarea sa, a soției sau rudelor până la gradul al patrulea și nici în favoarea Asociației Crescătorilor de Animale „Tăurașul“, și se ajunge la desființarea contractului de concesiune și la imposibilitatea comunei de a accesa în continuare fondurile europene acordate.  … 8.Precizează că, în cauza de față, în cadrul raportului Agenției Naționale de Integritate nu se arată care este interesul personal material al consilierului local, iar beneficiul a fost cel urmărit de Uniunea Europeană prin acordarea unor fonduri nerambursabile și a fost realizat la nivelul comunei, toți locuitorii acesteia care erau crescători de animale având dreptul să pășuneze pe pășunea comunală, indiferent că erau sau nu membri ai asociației. Autorul excepției arată că, în calitate de consilier local, ales prin voința alegătorilor din comună, a acționat în interesul exclusiv al acestora, nefiind în conflict de interese, și consideră că se află în fața unei erori judiciare având la bază lipsa procesului echitabil, întrucât nu a avut posibilitatea să se apere și a aflat doar la comunicarea hotărârilor ce a reținut instanța cu privire la conținutul obiectului conflictului de interese care îi este imputat. … 9.Referitor la prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, susține că acestea sunt neconstituționale în raport cu art. 21 din Constituție, în cazul în care prin sintagma „evocă fondul“ se înțelege că revizuirea este de competența primei instanțe, chiar dacă instanța de recurs, prin decizia de respingere a recursului, evocă fondul prin schimbarea stării de fapt. Susține că este neconstituțională și stabilirea pe cale administrativă a competenței primei instanțe, chiar dacă instanța de recurs, respingând recursul, a schimbat starea de fapt, iar cu privire la noua stare de fapt, înscrisă doar în considerentele deciziei pronunțate în recurs, recurentul nu a avut nicio posibilitate să se apere. Schimbarea stării de fapt înseamnă o judecată pe fond, astfel că instanța competentă să judece revizuirea este instanța de recurs. Consideră că trimiterea pe cale administrativă a cererii de revizuire încalcă dreptul de acces liber la justiție, întrucât este evident că instanța ierarhic inferioară nu va schimba motivarea dată în recurs și, ca atare, procesul este inechitabil. Consideră că este neconstituțională această modalitate de aplicare a prevederilor art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, întrucât instanța de recurs, deși schimbă situația de fapt, analizând în considerente obiectul dedus judecății (existența sau inexistența conflictului de interese), respinge recursul, dar schimbă starea de fapt (în cauza de față, prima instanță a reținut existența conflictului de interese în persoana consilierului local prin pășunarea propriilor animale pe pășunea comunală, iar instanța de recurs a schimbat starea de fapt, reținând că există conflict de interese deoarece s-a creat un beneficiu asociației nonprofit, fără a se arăta în ce constă beneficiul realizat de aceasta). Susține că se încalcă dreptul de acces la justiție, prin aceasta înțelegându-se și dreptul de acces la instanța care își poate revizui hotărârea. … 10.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ si fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 393/2004 invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, iar în ceea ce privește art. 509 alin. (1) pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă precizează că antamarea fondului cauzei prin hotărârea a cărei revizuire se cere este o condiție de admisibilitate stabilită de lege, în acord deplin cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, însă constatarea îndeplinirii sau neîndeplinirii acesteia trebuie să fie rezultatul analizei judecătorului învestit cu soluționarea cererii de revizuire în privința interpretării sintagmei „evocă fondul“, adică dacă prin aceasta se înțelege că revizuirea este de competența primei instanțe care a soluționat fondul cauzei sau a instanței de recurs care prin decizia de respingere a recursului a procedat la schimbarea stării de fapt inițial reținută de către instanța de prim grad de jurisdicție. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederileConstituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și cele ale art. 509 alin. (1) pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă. Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile Legii nr. 393/2004 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) și h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. În consecință, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă anularea unui raport de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate în anul 2014. … 15.Art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, avea la data ridicării excepției de neconstituționalitate următorul conținut: „Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: […] f) o asociație sau fundație din care fac parte“.  … 16.De asemenea, obiect al excepției îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, și prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: … 1.s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; … 2.obiectul pricinii nu se află în ființă; (…).“ … 17.Din motivarea excepției se observă însă că autorul acesteia nu critică cele două cazuri de revizuire cuprinse la pct. 1 și 2 din art. 509 alin. (1), ci este nemulțumit de sintagma „hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul“ cuprinsă în partea introductivă a alineatului menționat, aceasta urmând să fie considerată obiect al excepției de neconstituționalitate. … 18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, în ceea ce privește prevederile art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 393/2004, că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, excepția de neconstituționalitate fiind respinsă ca neîntemeiată. De exemplu, prin Decizia nr. 664 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 3 februarie 2017, paragrafele 18-20, Curtea a reținut că „interesul personal“ nu vizează doar aspectele patrimoniale, ci se referă în mod complex la natura interesului alesului local, care ar putea determina lipsa de obiectivitate a acestuia în adoptarea deciziilor de autoritate, circumscriindu-se sferei interesului și posibilitatea anticipării unui beneficiu sau a unui dezavantaj chiar pentru sine sau soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv sau pentru o asociație sau fundație din care face parte.  … 20.Astfel, Curtea a reținut că a determina în concret dacă un consilier local manifestă un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, în vederea stabilirii existenței stării de conflict de interese, constituie un aspect referitor la interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu, respectiv Agenția Națională de Integritate, și instanța judecătorească învestită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare. … 21.În cauza de față, Curtea observă că totalitatea susținerilor cuprinse în motivarea excepției de neconstituționalitate reprezintă apărări de fapt, cu relevanță în cadrul litigiului având ca obiect contestarea raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, autorul excepției aducând argumente în sprijinul ideii că nu a existat un conflict de interese în legătură cu votul exprimat în calitate de consilier local cu privire la aprobarea unui proiect pentru concesionarea pășunii comunale aparținând domeniului public al comunei Cergău, proiect întocmit de primarul unității administrativ-teritoriale în vederea accesării, prin intermediul unei asociații (Asociația Crescătorilor de Animale „Tăurașul“, al cărei președinte era autorul excepției), de fonduri europene nerambursabile acordate de Uniunea Europeană pentru întreținerea, îngrijirea și ameliorarea pășunilor comunale și pentru încurajarea crescătorilor de animale în activitatea lor de creștere a animalelor.  … 22.De asemenea, autorul excepției critică lipsa caracterului echitabil al procesului în cadrul căruia a fost soluționată contestația sa împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, proces care, în esență, în opinia sa, a fost judecat de instanță cu nesocotirea regulilor procedurale referitoare la exercitarea dreptului de apărare. Or, astfel de critici nu pot fi analizate de Curtea Constituțională, excedând controlului exercitat de aceasta atât analiza apărărilor de fapt, cât și verificarea comportamentului instanțelor judecătorești.  … 23.Referitor la art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea a reținut în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 66 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, paragrafele 14 și 15) că revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul articolului menționat. Totodată, Curtea a constatat că revizuirea este o cale de atac nedevolutivă care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată (a se vedea Decizia nr. 718 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 3 martie 2020). … 24.Curtea a reținut, totodată, că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze categoria persoanelor care pot exercita căile de atac, hotărârile supuse acestora, termenele de declarare, forma în care trebuie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, astfel cum prevede art. 126 alin. (2) din Constituție, conform căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.“ (Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016). Principiul constituțional al legalității căilor de atac, preluat și de Codul de procedură civilă în art. 457 alin. (1), nu face altceva decât să stabilească expres că legea este cea care recunoaște sau nu dreptul la exercitarea unei căi de atac, iar nu judecătorul sau părțile dintr-un proces (a se vedea Decizia nr. 41 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 24 mai 2017). … 25.Cu privire la revizuirea hotărârilor date de instanțele de recurs, Curtea Constituțională a reținut că se poate cere atunci când acestea evocă fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în faza de judecată anterioară, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră constatate, în oricare dintre ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății decât cea dată până la acel moment. Curtea a arătat că hotărârile instanțelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanțele admit recursul și, rejudecând cauza dedusă judecății, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată, nefăcând astfel obiectul cererii de revizuire deciziile prin care recursul a fost respins (Decizia nr. 156 din 14 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 27 mai 2019, paragraful 17). … 26.Autorul prezentei excepții de neconstituționalitate critică însă dispozițiile de lege menționate din perspectiva modului în acestea au fost aplicate în procesul său. Or, felul în care instanțele judecătorești interpretează și aplică în cauze individual determinate prevederile legale nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate, excedând competenței Curții Constituționale, astfel cum aceasta este detaliată prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Sunt neconstituționale prevederile actelor […] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției“ (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 478 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 31 martie 2020, paragraful 25, sau Decizia nr. 135 din 7 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 2 octombrie 2019). … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și a sintagmei „hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul“, cuprinsă în partea introductivă a art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Spătăcean în Dosarul nr. 549/57/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește