DECIZIA nr. 189 din 26 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.654/1/2019/1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 161D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că pretinsa culpă a instanței pentru a invoca exonerarea de la plata taxei judiciare de timbru pentru soluționarea unei căi de atac este o chestiune de apreciere și care, oricum, nu poate fi stabilită decât după judecarea acelei căi de atac. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 13 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.654/1/2019/1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Liliana Teodoriu într-o cauză având ca obiect o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că dispozițiile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituționale, deoarece toate motivele de contestație în anulare, prevăzute de art. 503 din Codul de procedură civilă, fac referire la culpa instanței, care fie nu a citat legal contestatorul, fie a fost necompetentă, deși era obligată să își verifice competența, fie a săvârșit o eroare materială, fie a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen, fie nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. În acest context, apreciază că pentru aceste situații fie justițiabilul nu poate fi obligat la plata unei taxe judiciare de timbru pentru judecarea contestației în anulare, ci poate fi obligat doar la cheltuieli de judecată, în cazul în care se respinge contestația în anulare, fie instanța trebuie să dispună odată cu admiterea contestației în anulare și restituirea taxei judiciare de timbru. … 6.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 124 din 3 martie 2016, paragraful 22. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, dispoziții potrivit cărora „Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 lei.“ … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și celor ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 124 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din data de 28 aprilie 2016, Decizia nr. 848 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 2 aprilie 2018, Decizia nr. 811 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 12 martie 2019, Decizia nr. 179 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 august 2020, sau Decizia nr. 31 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 17 mai 2023, decizii prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituționale. … 13.Astfel, prin Decizia nr. 31 din 16 februarie 2023, precitată, soluționând critici de neconstituționalitate similare, invocate de aceeași autoare a excepției prin raportare la aceleași norme din Constituție ca și în prezenta cauză, la paragrafele 13-17, Curtea a reținut că art. 503 din Codul de procedură civilă reglementează 5 motive de contestație în anulare, iar potrivit dispoziției legale criticate taxa judiciară de timbru în cuantum fix de 100 lei se datorează pentru formularea căii de atac, și nu în raport cu motivele invocate, respectiv motivul de contestație în anulare obișnuită sau unul dintre motivele de contestație în anulare specială. Mai mult, potrivit art. 508 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă motivul de contestație este întemeiat, instanța va pronunța o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată și va soluționa cauza. Așadar, o soluție de admitere a contestației în anulare presupune o activitate suplimentară a instanței de control judiciar în sensul că aceasta va trebui să pronunțe o nouă hotărâre după ce a anulat hotărârea atacată. Prin urmare, nu poate fi reținută contradicția dispozițiilor legale criticate cu prevederile constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 14.Referitor la critica de neconstituționalitate a art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 prin raportare la art. 21 din Constituție, Curtea a observat că taxa judiciară de timbru prevăzută de textul de lege criticat pentru exercitarea căii extraordinare de atac se datorează indiferent de soluția pronunțată de instanța de control judiciar, respectiv de admitere a contestației în anulare sau de respingere a acesteia. Odată învestită cu soluționarea căii extraordinare de atac, instanța judecătorească va înfăptui actul de justiție, serviciu public taxabil, taxele judiciare de timbru constituind o contraprestație raportat la actul de justiție. Or, nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție, astfel încât nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea art. 44 din Constituție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii (a se vedea, în acest sens, cu titlu informativ, Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015). … 15.În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut – Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 124 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 28 aprilie 2016, paragraful 22). … 16.Referitor la pretinsa contrarietate a art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 față de dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), Curtea a observat că nu poate fi reținută nici această critică, având în vedere că taxa judiciară de timbru instituită pentru formularea contestației în anulare este una fixă, în cuantum de 100 lei, un cuantum care, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa în această materie, nu poate fi considerat împovărător din punct de vedere financiar pentru justițiabil (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 179 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 august 2020, paragraful 22). … 17.În ceea ce privește încălcarea celorlalte norme din Constituție invocate în susținerea excepției, respectiv art. 1 alin. (4), art. 11 alin. (1) și (2) și art. 20, Curtea reține că excepția nu este motivată, iar din examinarea textului de lege criticat prin raportare la textele constituționale de referință nu se poate deduce vreo critică de neconstituționalitate. … 18.De altfel, așa cum a învederat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 179 din 26 mai 2020, precitată, paragraful 23, în ipoteza în care ar exista situații în care părțile să nu poată plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului acestora și, în consecință, să nu se poată adresa justiției, prin prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul acordă posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.654/1/2019/1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește