DECIZIA nr. 189 din 23 martie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Dan Zmeu în Dosarul nr. 9.434/3/2015 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.761D/2015. … 

2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1D/2016, nr. 49D/2016, nr. 85D/2016, nr. 100D/2016, nr. 101D/2016, nr. 145D/2016, nr. 232D/2016, nr. 940D/2016 și nr. 1.263D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 și art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Jderiu Constantin, Asociația „Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989 – București“, Anghel Tancău, Gelu Nicolae Igreț, Remus Marcu, Gheorghe Pitarcă, Gheorghe Ignat, Viorel Turdășan, Ana Șerban, Elena Oprean, Petru Stoica, Marcel Nicolae Cazan, Traian Cătănici, Trifu Ocolișan, Viorica Bartok, Gheorghe Dorin Drăgoțel, Gheorghe Vapler, Mircea Muntean, Ioan Tancău, Ștefan Roth, Nicolae Rusu, Vasile Constantin, Augstin Ionuț, Lucreția Ilieșe, Toader Rusu, Sorin Daniel Clonța, Vasile Muj, Maricica Ionescu, Cristinela Postelnicu, Ecaterina Mirea, Niculae Nițu, Dorel Nicolae Beju, Dumitru Vasile, Ioan Măriuța, Gheorghe Daniel Bălășescu, Teodor Drăgan, Dumitru Nan și Iancu Marian Benga, în dosarele nr. 6.039/3/2015, nr. 30.415/3/2015, nr. 377/3/2015, nr. 8.610/3/2015, nr. 8.611/3/2015, nr. 9.925/3/2015, nr. 6.054/3/2015, nr. 46.215/3/2015 și nr. 2.082/3/2015 ale Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției, domnul avocat Ilie Drăgulin, cu delegație în dosare. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Magistratul-asistent referă că, în dosarele nr. 1D/2016, nr. 49D/2016, nr. 85D/2016, nr. 940D/2016 și nr. 1.263D/2016, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. … 6.Președintele Curții Constituționale, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.761D/2015, nr. 1D/2016, nr. 49D/2016, nr. 85D/2016, nr. 100D/2016, nr. 101D/2016, nr. 145D/2016, nr. 232D/2016, nr. 940D/2016 și nr. 1.263D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării acestora.  … 7.Autorul prezent și reprezentantul celorlalți autori solicită conexarea dosarelor. … 8.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. … 9.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1D/2016, nr. 49D/2016, nr. 85D/2016, nr. 100D/2016, nr. 101D/2016, nr. 145D/2016, nr. 232D/2016, nr. 940D/2016 și nr. 1.263D/2016 la Dosarul nr. 1.761D/2015, care este primul înregistrat. … 10.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului prezent, care solicită admiterea excepției pentru motivele expuse în notele depuse la instanța care a sesizat Curtea. … 11.Apărătorul celorlalți autori solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că, prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, Curtea Constituțională a reținut că statul poate să diminueze, să suspende sau să nu acorde indemnizațiile, dar această situație nu poate continua sine die. A trecut, însă, un termen îndelungat, în care normele criticate au produs efecte, iar situația personală a autorilor excepției, a căror indemnizație a fost suspendată, a fost una foarte dificilă. În timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și a asigurărilor sociale față de nivelul avut anterior diminuării cu 25%, persoanelor vizate de Legea nr. 341/2004 li se rețin, în continuare, sumele a căror plată a fost suspendată prin textele de lege criticate. … 12.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:13.Prin încheierile din 2 și 18 noiembrie 2015, 3, 14, 17 și 18 decembrie 2015, 28 ianuarie 2016 și sentințele civile nr. 4.745 din 6 mai 2016 și nr. 2.167 din 29 februarie 2016, pronunțate în dosarele nr. 9.434/3/2015, nr. 6.039/3/2015, nr. 30.415/3/2015, nr. 377/3/2015, nr. 8.610/3/2015, nr. 8.611/3/2015, nr. 9.925/3/2015, nr. 6.054/3/2015, nr. 46.215/3/2015 și nr. 2.082/3/2015, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, în ansamblul său, precum și a dispozițiilor art. 8 și art. 18 din Legea nr. 283/2011. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dan Zmeu, Jderiu Constantin, Asociația „Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989 – București“, Anghel Tancău, Gelu Nicolae Igreț, Remus Marcu, Gheorghe Pitarcă, Gheorghe Ignat, Viorel Turdășan, Ana Șerban, Elena Oprean, Petru Stoica, Marcel Nicolae Cazan, Traian Cătănici, Trifu Ocolișan, Viorica Bartok, Gheorghe Dorin Drăgoțel, Gheorghe Vapler, Mircea Muntean, Ioan Tancău, Ștefan Roth, Nicolae Rusu, Vasile Constantin, Augstin Ionuț, Lucreția Ilieșe, Toader Rusu, Sorin Daniel Clonța, Vasile Muj, Maricica Ionescu, Cristinela Postelnicu, Ecaterina Mirea, Niculae Nițu, Dorel Nicolae Beju, Dumitru Vasile, Ioan Măriuța, Gheorghe Daniel Bălășescu, Teodor Drăgan, Dumitru Nan și Iancu Marian Benga, în cauze având ca obiect soluționarea acțiunilor prin care s-a solicitat plata indemnizațiilor reparatorii, inclusiv pentru anul 2012, calcularea acestora prin aplicarea coeficienților prevăzuți pentru fiecare categorie în parte asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și obligarea la plata diferențelor dintre sumele ce vor fi calculate de instanțe, prin raportare la câștigul salarial mediu brut și cele deja încasate. … 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii critică Legea nr. 283/2011, în ansamblul său, arătând că a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, cuprinsul legii adoptate de Camera Deputaților fiind total diferit de cel adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată. Astfel, Camera Deputaților a eliminat complet modificările adoptate de Senat și a operat modificări și completări esențiale, concretizate într-un număr de 23 de articole, cuprinse în art. II din lege, care nu se regăsesc în forma adoptată de Senat. În sprijinul celor susținute invocă cele reținute de Curtea Constituțională cu privire la principiul bicameralismului prin deciziile nr. 472 din 22 aprilie 2008, nr. 1.093 din 15 octombrie 2008 și nr. 710 din 6 mai 2009. … 15.Totodată, autorii consideră că art. 8, art. 18 și art. 19 (indicat din eroare ca fiind art. 9) din Legea nr. 283/2011 aduc atingere dispozițiilor Legii fundamentale, care consacră demnitatea și libera dezvoltare a personalității umane, ca valori supreme ale statului român, deoarece suspendă drepturile acordate unor persoane, în virtutea contribuției lor deosebite la desfășurarea Revoluției din Decembrie 1989. … 16.Prin dispozițiile art. 8 din Legea nr. 283/2011, revoluționarii sunt discriminați în raport cu alte categorii de persoane cărora li s-a restituit reducerea de 15% din venit. Textele de lege criticate au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurărilor sociale în raport cu nivelul avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea nr. 341/2004 au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, „prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie și indemnizația lunară a persistat și persistă.“ Discriminarea mai rezultă și din faptul că alte categorii de persoane, precum cadrele militare din armata regală, veteranii de război, deținuții politici și alte persoane persecutate politic beneficiază de indemnizații reparatorii, spre deosebire de revoluționari.  … 17.Referitor la dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011, autorii susțin, în esență, că acestea contravin dispozițiilor art. 22 alin. (1), art. 47 alin. (2) și art. 53 din Constituție, deoarece indemnizația prevăzută de Legea nr. 341/2004, indemnizație care nu se mai acordă potrivit dispozițiilor de lege criticate, a constituit singura sursă de venit și a folosit la garantarea împrumuturilor obținute de la bănci. … 18.În continuare, autorii arată că dispozițiile art. 18 și art. 19 lit. b) din Legea nr. 283/2011 încalcă prevederile Constituției referitoare la condițiile în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți. Astfel, se consideră că motivele invocate pentru adoptarea măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 nu pot constitui o justificare pentru neacordarea unor drepturi. De asemenea, restrângerea drepturilor din perspectiva unei simple utilități publice nu poate fi acceptată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 1 iulie 1961, pronunțată în Cauza Lawless împotriva Irlandei, potrivit cărora, în cazul instituirii unor măsuri derogatorii cu caracter excepțional, statul trebuie să acționeze astfel încât să fie protejate valorile enumerate de art. 15 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, restrângerile aduse dreptului la indexarea salariilor, la pensie pentru vechime în muncă și la indemnizațiile de gratitudine pentru fapte de eroism național – asimilate pensiilor – sunt lipsite de temei constituțional. … 19.Autorii fac referire la Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014 în care, la paragraful 25, Curtea a precizat că „măsura suspendării anuale a plății drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 și 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporționalitatea măsurii.“ … 20.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că Legea nr. 283/2011 este constituțională, formele diferite în care aceasta a fost adoptată neechivalând cu înfrângerea principiului bicameralismului. În raport cu motivele expuse în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 nu se poate reține nici încălcarea art. 53 din Constituție.  … 21.În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 22.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în sensul celor reținute de Curte în jurisprudența sa. … 23.Avocatul Poporului, în dosarele Curții Constituționale nr. 1D/2016, nr. 49D/2016, nr. 85D/2016, nr. 145D/2016, nr. 232D/2016, nr. 940D/2016 și 1.263D/2016, consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În dosarele nr. 100D/2016 și nr. 101D/2016 apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, arătând că modul de calcul al indemnizațiilor lunare reparatorii, așa cum a fost stabilit de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia sa, nu ține de neconstituționalitatea normelor legale criticate, ci de modul în care instanțele de judecată pun în aplicare respectiva decizie. … 24.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile autorului prezent, ale apărătorului celorlalți autori ai excepției și ale procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 25.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2), art. 2, art. 3, art. 10 și art. 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 26.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în actele de sesizare, îl constituie dispozițiile Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, în ansamblul său, precum și cele ale art. 8 și art. 18 din Legea nr. 283/2011. … 27.Curtea reține că Legea nr. 283/2011 aprobă, cu modificări și completări, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, iar, prin articolul unic pct. 1, prevede modificarea titlului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010, în timp ce prin articolul unic pct. 2 prevede introducerea unui nou articol în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010, numerotat art. II, prin care s-a aprobat, pentru anul 2012, instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.  … 28.Astfel, având în vedere aceste aspecte, ținând cont de motivarea excepției de neconstituționalitate de către autorii săi, precum și în temeiul art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea observă că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, în ansamblul său, precum și cele ale art. II art. 8 alin. (1), art. II art. 18 și art. II art. 19 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:– Art. II: Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: […] + 
Articolul 8(1)În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011. […] + 
Articolul 18În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă. + 
Articolul 19În anul 2012 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport prevăzute de următoarele acte normative:[…]b)art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare. …  …  … 29.Prevederile art. 4 alin. (4) teza întâi din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările aduse prin art. I pct. 1 din Legea nr. 347/2006, aveau următorul cuprins: „De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. […]“ … 30.Titlul atribuit luptătorilor pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, reglementat de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, era acela de: „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite – atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au aparat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989.“ … 31.Totodată, art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 341/2004 prevedea că: „(1) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum și la art. 4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizația calculată conform prevederilor art. 4, și de următoarele drepturi: […] k) transportul urban gratuit cu mijloacele de transport în comun și, anual, 12 călătorii gratuite pe calea ferată, la clasa I, dus-întors, cu toate categoriile de trenuri de călători; anual – 12 călătorii gratuite dus-întors până în localitatea reședință de județ, cu mijloace de transport în comun, pentru persoanele care domiciliază în mediul rural. În limita celor 12 călătorii gratuite pot călători și membrii familiei titularului. De aceste gratuități beneficiază și însoțitorul pensionarului de invaliditate de gradul I sau al marelui mutilat“. … 32.Curtea constată că dispozițiile art. II art. 8 alin. (1), art. II art. 18 și art. II art. 19 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 au avut o aplicabilitate temporară, în cursul anului 2012. Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, se constată că acestea continuă să își producă efectele juridice în cauză, astfel încât pot fi supuse controlului de constituționalitate, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, obiectul controlului de constituționalitate îl constituie dispozițiile Legii nr. 283/2011, în ansamblul său și, în special, dispozițiile art. II art. 8 alin. (1), art. II art. 18 și art. II art. 19 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010. … 33.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind valorile supreme ale statului roman, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 61 alin. (2) referitoare la structura Parlamentului. … 34.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității Legii nr. 283/2011, precum și a prevederilor art. II art. 8 alin. (1), art. II art. 18 și art. II art. 19 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 372 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 26 noiembrie 2013, Decizia nr. 373 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 9 iulie 2015 și Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2016. … 35.Curtea a reținut, cu privire la adoptarea Legii nr. 281/2011, că principiului bicameralismului, respectiv art. 61 alin. (2) din Constituție, nu au fost încălcate. În acest sens, a analizat dacă modificările operate de Camera Deputaților asupra proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, vizează același conținut juridic și aceeași configurație a reglementării adoptate de Senat. Curtea a reținut că, în Camera Deputaților, cameră decizională, au fost înlăturate modificările și completările operate de către Senat, iar conținutul juridic al legii adoptate de aceasta este același cu cel propus de inițiator, Guvernul. De asemenea, Curtea a mai reținut că nu se poate vorbi despre o configurație deosebită, de vreme ce legea aprobată păstrează dispozițiile articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, completând conținutul acestei ordonanțe de urgență cu un nou articol, care cuprinde o serie de reglementări cu un obiect asemănător (a se vedea deciziile nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 și nr. 373 din 14 mai 2015). … 36.Referitor la critica privind încălcarea art. 1 alin. (3) și art. 22 din Legea fundamentală, Curtea a reținut că demnitatea este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce impune fiecărui membru al societății un comportament de respect și protecție a celorlalți indivizi, prin interzicerea oricărei atitudini umilitoare sau degradante. Altfel spus, fiecare individ este ținut să recunoască și să respecte în oricare altă ființă umană atributele și valorile care îl caracterizează ca om. Curtea a apreciat, însă, că respectarea demnității umane, așa cum este aceasta consacrată de Legea fundamentală, nu este și nu trebuie interpretată ca instituind un tratament preferențial pentru anumite categorii de persoane, indiferent de contribuțiile, calitățile ori aportul acestora în societate. Prin urmare, demnitatea este o valoare intrinsecă a ființei umane, având aceleași valențe pentru oricare dintre indivizi. De aceea, recunoștința ori respectul ce se cuvin anumitor persoane, pentru aportul lor deosebit la dezvoltarea societății, nu trebuie raportate la conținutul art. 1 alin. (3) din Constituție, izvorul acestora regăsindu-se, mai degrabă, în însăși obligația morală a întregii societăți de a-și manifesta gratitudinea față de aceste persoane. Deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu instituie, însă, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații sau a unor călătorii gratuite, în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției române din decembrie 1989 (a se vedea Decizia nr. 372 din 24 septembrie 2013, pct. 2). … 37.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, Curtea a observat că autorii excepției sunt nemulțumiți de modul de calcul al indemnizațiilor, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevede Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale. În această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului și a stabilit – în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 – că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010. … 38.Referitor la încălcarea principiului egalității în drepturi, Curtea a reținut că nu se poate reține pretinsa discriminare a celor care au dobândit titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, în raport cu alte categorii de persoane ce beneficiază de indemnizații, deoarece situația în care se află acestea este obiectiv diferită, astfel că instituirea unui tratament juridic diferențiat este justificată. Cu atât mai mult, nu se poate vorbi despre existența unei discriminări între destinatarii Legii nr. 341/2004 și beneficiarii unor indemnizații în temeiul altor acte normative, criteriile de acordare a diferitor beneficii fiind evident diferite (a se vedea Decizia nr. 373 din 14 mai 2015, paragraful 20). … 39.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, Curtea a reținut că acestea nu aduc atingere dreptului la un nivel de trai decent, reglementat de art. 47 din Constituție, ci, mai degrabă, instituie un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente atunci. În acest context, Curtea a reținut că legiuitorul este chemat să reglementeze un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă – condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. În același spirit, Constituția consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar prin art. 41 alin. (2) și art. 47 alin. (2) este prevăzut dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului, consacrate deopotrivă la nivel constituțional (a se vedea Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015, paragraful 29.)  … 40.De asemenea, Curtea a mai observat că indemnizația lunară reparatorie nu reprezintă o pensie sau un salariu, ci a fost reglementată ca un beneficiu acordat persoanelor care au obținut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989, și care aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat (a se vedea Decizia nr. 372 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 26 noiembrie 2013, pct. 5). … 41.Totodată, referitor la prevederile actului normativ criticat, vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale.  … 42.Așa cum a statuat, în mod constant, Curtea Constituțională, aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală astfel încât criticile autorilor excepției nu pot fi reținute (a se vedea Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015, paragrafele 30 și 34). … 43.Referitor la invocarea paragrafului 25 din Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014 Curtea reține că în paragraful 23 al aceleiași decizii a constatat că este posibilă afectarea caracterului previzibil al normelor de lege prin care s-ar reglementa și în viitor restrângerea ori suspendarea acestor drepturi. Ulterior, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, ce cuprinde soluția legislativă a raportării indemnizațiilor la câștigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. … 44.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 45.Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Zmeu, Jderiu Constantin, Asociația „Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989 – București“, Anghel Tancău, Gelu Nicolae Igreț, Remus Marcu, Gheorghe Pitarcă, Gheorghe Ignat, Viorel Turdășan, Ana Șerban, Elena Oprean, Petru Stoica, Marcel Nicolae Cazan, Traian Cătănici, Trifu Ocolișan, Viorica Bartok, Gheorghe Dorin Drăgoțel, Gheorghe Vapler, Mircea Muntean, Ioan Tancău, Ștefan Roth, Nicolae Rusu, Vasile Constantin, Augstin Ionuț, Lucreția Ilieșe, Toader Rusu, Sorin Daniel Clonța, Vasile Muj, Maricica Ionescu, Cristinela Postelnicu, Ecaterina Mirea, Niculae Nițu, Dorel Nicolae Beju, Dumitru Vasile, Ioan Măriuța, Gheorghe Daniel Bălășescu, Teodor Drăgan, Dumitru Nan și Iancu Marian Benga, în dosarele nr. 9.434/3/2015, nr. 6.039/3/2015, nr. 30.415/3/2015, nr. 377/3/2015, nr. 8.610/3/2015, nr. 8.611/3/2015, nr. 9.925/3/2015, nr. 6.054/3/2015, nr. 46.215/3/2015 și nr. 2.082/3/2015 ale Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. II art. 8 alin. (1), art. II art. 18 și art. II art. 19 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește