DECIZIA nr. 188 din 29 martie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Cornelia Georgeta Fieraru în Dosarul nr. 240/102/2015*/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 927D/2017. ... 2.->La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepției de neconstituționalitate avocat Andrei Buliga-Neagu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  ... 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent care, reiterând argumentele expuse pe larg în cuprinsul notelor scrise prin care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, solicită admiterea acesteia. ... 4.->Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că, de fapt, criticile formulate vizează modalitatea de interpretare și aplicare a reglementării criticate de către instanța de judecată, iar în subsidiar, de respingere a acesteia ca neîntemeiată, sens în care invocă atât jurisprudența în materie a Curții Constituționale, cât și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 7 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 240/102/2015*/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Cornelia Georgeta Fieraru cu ocazia judecării apelului declarat împotriva Încheierii civile din 12 ianuarie 2016, pronunțată de Judecătoria Târgu-Mureș în Dosarul nr. 240/102/2015*, într-o cauză având ca obiect pretenții – acordarea de despăgubiri pentru daunele morale. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că prevederile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituționale în măsura în care nu includ în sfera lor de acoperire toate valorile intrinseci ființei umane, astfel cum acestea sunt enumerate exhaustiv în cuprinsul art. 252 din Codul civil. Astfel, în susținerea neconstituționalității reglementării criticate, autoarea face trimitere la o serie de dispoziții cuprinse în Codul civil, respectiv art. 69, 72, 75 și 252 din acest act normativ, coroborându-le cu dispoziții considerate a fi relevante cuprinse în convențiile și pactele internaționale privind drepturile omului la care România este parte. În acest sens sunt invocate dispozițiile art. 1, 2, 20, 21, 24, 26, 35 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 7.Autoarea excepției consideră că modul de redactare actual al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituțional, întrucât «prin lipsa unei circumstanțieri fără echivoc, poate conduce la concluzia că termenii „demnitate“, „onoare“, și „respect“ sunt, prin excelență, doar subiectul unui mod de interpretare direct, iar nicidecum indirect/mediat». Arată că, pentru asigurarea efectului util al tuturor dispozițiilor normative menționate anterior, textul legal criticat ar trebui clarificat, eventual prin introducerea sintagmei „în mod direct sau indirect“ sau în oricare alt mod considerat optim pentru ca o persoană fizică să poată beneficia cu adevărat de egalitate în drepturi și de un proces echitabil. … 8.În sprijinul susținerilor sale invocă Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragraful 52, prin care Curtea Constituțională a subliniat că „în primul rând, legiuitorului îi revine obligația, ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii.“ Așa fiind, autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază că, pentru ducerea la îndeplinire a acestei obligații de legiferare constituțională, art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 trebuie modificat pentru a corespunde principiului clarității și previzibilității legii. … 9.Tribunalul Mureș – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reglementarea criticată fiind în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1). În acest sens arată că, în privința acțiunilor având ca obiect acordarea de daune morale, legiuitorul a înțeles să stabilească o modalitate diferită de calcul al taxelor de timbru, în funcție de cauza juridică a acțiunii privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daune morale. Astfel, pentru daunele morale produse ca urmare a atingerii onoarei, demnității sau reputației unei persoane, art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 prevede o taxă fixă de 100 de lei, aceste prevederi constituind o derogare de la regula de drept comun a calculului taxei judiciare de timbru în cazul acțiunilor și cererilor evaluabile în bani, instituită de art. 3 din același act normativ, regulă potrivit căreia taxa se determină prin calcul procentual asupra cuantumului pretențiilor. Arată că, în privința daunelor morale cauzate ca urmare a încălcării altor valori ale personalității umane ocrotite de lege, taxa judiciară de timbru se stabilește în condițiile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în raport cu cuantumul pretențiilor. Așa fiind, instanța de judecată apreciază că nu se poate afirma că, procedând în această manieră, legiuitorul a adus atingere principiului constituțional al egalității în fața legii, deoarece această modalitate diferențiată de stabilire a taxelor de timbru este aplicabilă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, respectiv tuturor celor aflați în ipoteza normei legale. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, Decizia nr. 279 din 10 mai 2016, Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014, precum și Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014, prin care s-a reținut, în esență, că soluția legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe, și nu la valoare. De asemenea, Curtea a reținut că art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu supune taxei judiciare de timbru speciale de 100 lei orice pretenții legate de daunele morale, ci doar pe acelea prin care se invocă atingeri aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, prevederi potrivit cărora „Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.“ … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, și art. 21 privind accesul liber la justiție, raportate la dispozițiile art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 148 referitoare la integrarea în Uniunea Europeană. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 624 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018, Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, Decizia nr. 279 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 4 iulie 2016, Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 29 ianuarie 2015, precum și Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 17.În esență, prin aceste decizii, Curtea a constatat că „soluția legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe și nu la valoare.“ Curtea a reținut, de asemenea, „că dispoziția legală supusă controlului de constituționalitate reprezintă o normă cu caracter special, derogatorie de la norma generală cuprinsă în art. 3 din aceeași ordonanță de urgență, care consacră regula stabilirii taxei judiciare de timbru, prin calcul procentual asupra cuantumului pretențiilor din acțiunile și cererile evaluabile în bani“ și a constatat că „art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu supune taxei judiciare de timbru speciale de 100 lei orice pretenții legate de daunele morale, ci doar pe acelea prin care se invocă atingeri aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice.“ … 18.Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, apreciem că argumentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 19.De altfel, și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că „dreptul la un tribunal“ nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, definitivă în 11 martie 2008, pronunțată în Cauza Larco împotriva României, Curtea Europeană a statuat că obligația de a plăti în fața instanțelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instanță, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea Europeană a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei. … 20.Distinct de cele mai sus menționate, Curtea arată că daunele/despăgubirile morale sunt menite să acopere prejudiciul cauzat părții prin încălcarea unor drepturi și/sau valori nepatrimoniale cum sunt: onoarea, demnitatea, suferința psihică invocată etc. Practica judiciară și literatura de specialitate au evidențiat că nu există criterii precise pentru cuantificarea daunelor morale, problema stabilirii acestui tip de despăgubiri impunându-se a fi privită ca o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, supusă puterii de apreciere a instanțelor de judecată. Sub acest aspect, prin decizii de speță, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția civilă a reținut că „(…) chiar dacă valorile morale nu pot fi evaluate în bani, atingerile aduse acestora îmbracă forme concrete de manifestare, iar instanța de judecată are astfel posibilitatea să aprecieze intensitatea și gravitatea lor și să dispună repararea prejudiciului moral produs“; că „scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacții morale pentru suferințe de același ordin, iar nu a unei satisfacții patrimoniale. Este motivul pentru care aprecierea unor asemenea daune se realizează în echitate și păstrând principiul proporționalității și justului echilibru între natura valorilor lezate și sumele acordate. Fiind vorba de prejudicii morale, ele nu pot fi reparate strict prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani, existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului și caracterul patrimonial al despăgubirii. Faptul că reparația trebuie să fie una echitabilă presupune că nu se poate ignora natura valorilor nesocotite, dar și că ea nu se poate constitui în temei al îmbogățirii, întrucât, în caz contrar, s-ar deturna finalitatea acordării unor astfel de daune, care, așa cum s-a menționat, trebuie să se producă, în primul rând, pe plan afectiv și moral“. … 21.În fine, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că prevederile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituționale „în măsura în care nu includ în sfera lor de acoperire toate valorile intrinseci ființei umane, astfel cum acestea sunt enumerate exhaustiv în cuprinsul art. 252 din Codul civil“, sens în care învederează că „art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 trebuie modificat pentru a corespunde principiului clarității și previzibilității legii“. Argumentele formulate în susținerea criticii de neconstituționalitate vizează, astfel, o pretinsă omisiune legislativă, autoarea excepției solicitând, în realitate, o completare a textului de lege, în sensul mai sus menționat. Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Curtea s-a pronunțat sub acest aspect, în mod constant, învederând faptul că nu are competența de a soluționa excepții de neconstituționalitate privind lacune legislative, deoarece ar presupune o intervenție nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 346 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din data de 21 iunie 2012, sau Decizia nr. 290 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 23 iunie 2014). … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cornelia Georgeta Fieraru în Dosarul nr. 240/102/2015*/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă și constată că prevederile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Tribunalului Mureș - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 martie 2018.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU->
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora ->-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește