DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, excepție ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată în Dosarul nr. 37.127/3/2013* al Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.119D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens, arată că instanța de judecată a invocat, din oficiu, excepția pentru a se conforma unei decizii de casare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, context în care, însă, aceasta apreciază că normele deduse controlului de constituționalitate nu sunt contrare prevederilor Legii fundamentale în raport cu care s-a ridicat excepția. Prin urmare, nu sunt arătate motivele care susțin pretinsa neconstituționalitate a normelor criticate, așadar, nu este o veritabilă excepție de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 5 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 37.127/3/2013*, Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, excepție ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, mai întâi, având în vedere parcursul procesual al litigiului, se arată că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 72 din 25 mai 2017, a admis recursul declarat de Societatea Med Life – S.A. împotriva Deciziei civile nr. 393A din 3 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Cu acel prilej, în considerentele deciziei de casare, Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut referire la încălcarea dreptului asiguratului la ocrotirea sănătății prin refuzul de a i se deconta serviciile medicale peste valoarea din contract, considerente potrivit cărora „argumentul unei instituții publice a Statului Român de a nu împlini dreptul constituțional al cetățeanului la ocrotirea sănătății din lipsa banilor nu poate fi primit, în condițiile obligării corelative a cetățeanului la plata necondiționată către bugetul statului a asigurării de sănătate“. … 6.Față de această împrejurare, ținând seama de considerentele antereferite cuprinse în decizia de casare, instanța de judecată apreciază că se impune sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 prin raportare la dispozițiile art. 16, 22 și 44 din Constituția României. … 7.În contextul formulării excepției de neconstituționalitate, se precizează că, din punctul de vedere al instanței de judecată, aceasta este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 nu par să contravină dispozițiilor art. 16 din Constituția României referitor la egalitatea în drepturi. Se reține că, în condițiile în care, potrivit art. 2 alin. (8) din Legea nr. 95/2006, asistența de sănătate publică este garantată de stat și finanțată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii, rezultă că titularul dreptului de asistență medicală va beneficia de dreptul său în condițiile reglementate de actele normative specifice, respectiv contractele-cadru încheiate cu unitățile prestatoare de servicii medicale. Împrejurarea că nu toate persoanele titulare ale dreptului de asistență medicală pot avea acces la o anume instituție prestatoare de servicii, în condițiile unei limitări impuse de capacitatea acesteia de acordare a acestor servicii sau de bugetul alocat acestui tip de servicii, cu posibilitatea pentru aceste persoane de a beneficia de aceleași servicii în cadrul unei alte asemenea instituții, nu pare să reprezinte o discriminare. În acest sens, se învederează că dispozițiile art. 163 alin. (3) și ale art. 229 din Legea nr. 95/2006 fac referire la furnizarea de către spitale a serviciilor medicale decontate din asigurările sociale de sănătate, respectiv la drepturile asiguratului la un pachet de servicii de bază, toate acestea în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Prin urmare, stabilirea prin acte normative a condițiilor de acordare a prestațiilor în materie de sănătate, cu limitări în ceea ce privește prestațiile medicale garantate sau prestatorul de servicii medicale, în condițiile în care acordarea acestora este garantată, nu constituie o discriminare. Așadar, revine statului atribuția să prevadă prestațiile medicale suportate de propriul sistem de securitate socială, respectiv modalitatea și limitele în care acestea pot fi acordate. … 8.De asemenea, instanța reține că dispozițiile legale criticate nu par să contravină dispozițiilor art. 22 din Constituție referitoare la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, în contextul în care dreptul la sănătate este reglementat și garantat în condițiile Legii nr. 95/2006. Tot în acest context, sunt reținute considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, precitate, care fac referire la încălcarea dreptului asiguratului la ocrotirea sănătății prin refuzul de a-i fi decontate serviciile medicale peste valoarea din contract. … 9.Totodată, instanța apreciază că dispozițiile legale criticate nu par să contravină dispozițiilor art. 44 din Constituție referitoare la dreptul de proprietate privată, în contextul în care, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, având în vedere în acest sens dispozițiile Legii nr. 500/2002, ale Legii nr. 95/2006 și ale Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale. … 10.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, care au următorul cuprins: „(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, sub forma creditelor de angajament și creditelor bugetare, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.“ … 14.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 22 – Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și ale art. 44 – Dreptul de proprietate privată. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată în contextul unui litigiu care a parcurs mai multe faze procesuale și pe fondul anumitor interpretări și al unor soluții parțial diferite pronunțate de către instanțele judecătorești în ordinea căilor de atac pe rolul cărora s-a aflat și care s-au sprijinit pe anumite considerente în soluțiile pronunțate. În opinia instanței judecătorești care a invocat excepția de neconstituționalitate, din oficiu, aceste considerente au constituit un motiv de sesizare a Curții Constituționale. … 16.Față de această împrejurare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum este formulată, în primul rând, ridică o problemă de admisibilitate, și anume din punctul de vedere al structurii excepției de neconstituționalitate, cu referire la motivarea acesteia, aspect ce va fi analizat cu prioritate, prin raportare la prevederile art. 10 alin. (2), coroborate cu ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, întrucât, în lipsa elementelor constitutive ale acesteia, instanța de contencios constituțional nu va putea proceda nici la analiza celorlalte condiții de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate, indiferent de natura acestora [art. 2 alin. (3) și art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992], și nici la analiza pe fond a acesteia. … 17.Așadar, Curtea reține că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. … 18.Analizând îndeplinirea acestor cerințe, Curtea observă că textul criticat este reprezentat de prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, iar temeiurile de referință pentru contestarea legitimității constituționale a prevederilor ce fac obiectul sesizării sunt cele cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 22 – Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și art. 44 – Dreptul de proprietate privată. … 19.Însă, în ceea ce privește motivarea excepției de neconstituționalitate și arătarea elementelor de contrarietate existente între textele criticate și cele constituționale de referință, Curtea constată că, în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său prin care să se susțină răsturnarea prezumției de constituționalitate a textului criticat, ci, dimpotrivă, se arătă că prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice „nu par să contravină dispozițiilor constituționale menționate“. Practic, există o contradicție între actul invocării din oficiu a excepției de neconstituționalitate, scopul urmărit printr-un asemenea demers juridic, respectiv acela de a răsturna o prezumție de constituționalitate a unei norme, și justificarea neconstituționalității textului dedus controlului de constituționalitate, care este convertită chiar într-o opinie care sugerează că textul criticat este conform prevederilor Legii fundamentale. … 20.Or, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate, astfel cum este consacrată la nivel constituțional, nu a fost concepută pentru ca titularii acesteia să ridice o excepție de neconstituționalitate pentru a se confirma constituționalitatea unui text sau a se valida o prezumție de constituționalitate, ci pentru ca subiecții de drept îndrituiți cu o asemenea posibilitate să beneficieze de un instrument eficient prin care să conteste această prezumție de constituționalitate a normelor legale și pentru a se constata eventuala neconstituționalitate a unei norme. Ca atare, dacă instanța judecătorească, din oficiu, ridică o asemenea excepție de neconstituționalitate, aceasta trebuie să fie convinsă că textul dedus controlului de constituționalitate este neconstituțional. Ridicarea excepției de neconstituționalitate din oficiu este o apreciere proprie a judecătorului cauzei și nicio instanță, fie și de control judiciar, nu îl poate obliga să o facă în contra aprecierii sale. … 21.Prin urmare, având în vedere aceste aspecte, raportate la forma și la conținutul excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional sar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă potrivit Legii fundamentale și legii de organizare și funcționare a instanței de contencios constituțional (Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). … 22.În această situație, Curtea nu se poate substitui autoarei excepției în ceea ce privește invocarea unui anume motiv de neconstituționalitate, neputând formula propriile critici la care apoi să și răspundă, deoarece, în caz contrar, instanța constituțională ar exercita un control din oficiu, și nu la sesizare, ceea ce contravine art. 146 lit. d) din Constituție. Prin urmare, în cauză, cererea formulată, deși intitulată excepție de neconstituționalitate, nu întrunește condițiile structurale ale acesteia și nu poate fi calificată drept excepție de neconstituționalitate în sensul art. 146 lit. d) din Constituție, astfel încât Curtea o va respinge ca fiind inadmisibilă. … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, excepție ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată în Dosarul nr. 37.127/3/2013* al Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește