DECIZIA nr. 187 din 28 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Florea I. Marian, Moscu Gh. Sebastian, Pelinescu Gh. Claudiu, Piele N. Gheorghe și Ungureanu I. Gheorghe în Dosarul nr. 5.665/2/2016 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.980D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 704 din 15 noiembrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 6 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.665/2/2016, Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepția fost ridicată de Florea I. Marian, Moscu Gh. Sebastian, Pelinescu Gh. Claudiu, Piele N. Gheorghe și Ungureanu I. Gheorghe în cadrul unei acțiuni în care au solicitat ca Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Casa Județeană de Pensii Argeș să fie obligate la plata indemnizației reparatorii de 1,1% calculată la „câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“, stabilit anual prin lege, pentru perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2014. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia au arătat că dispozițiile actului normativ criticat sunt contrare art. 15 din Constituție, întrucât nu puteau dispune pentru trecut și să desființeze retroactiv drepturile acordate potrivit Legii nr. 341/2004, a căror plată a fost suspendată în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2014. … 6.De asemenea arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 este contrară art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece a fost adoptată fără a fi existat o situație extraordinară, care să impună o intervenție legislativă urgentă, iar motivarea ordonanței de urgență este netemeinică. … 7.Totodată, autorii excepției susțin că dispozițiile actului normativ criticat încalcă dreptul de proprietate pe care îl aveau asupra indemnizației reparatorii acordate în temeiul Legii nr. 341/2004. … 8.În plus, consideră că este creată o discriminare între participanții la evenimentele vizate de art. 3 din Legea nr. 341/2004 în detrimentul categoriei din care fac parte, fără a exista un temei pentru această discriminare. Se elimină anumite categorii de beneficiari și se creează în mod artificial alte categorii de beneficiari, fără a exista o justificare serioasă pentru această măsură. … 9.În sfârșit, arată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 încalcă și prevederile art. 148 alin. (2) din Constituție și pe cele ale art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât dreptul de proprietate pe care îl aveau asupra indemnizațiilor reparatorii a fost nesocotit. … 10.Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că, potrivit art. 115 din Constituție, Guvernul poate fi abilitat să emită ordonanțe simple și ordonanțe de urgență. De asemenea consideră că necesitatea adoptării ordonanțelor a fost justificată de situația social-economică, iar măsurile dispuse nu afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și nu vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Totodată, apreciază că nu există o obligație a statului de a reglementa indemnizații reparatorii, acestea nereprezentând un drept fundamental. Nu sunt înfrânte nici prevederile constituționale privind neretroactivitatea legii civile, întrucât dispozițiile de lege criticate nu produc efecte pentru trecut, ci urmează a fi aplicate începând cu data intrării în vigoare. Prin edictarea Legii nr. 341/2004, în temeiul căreia sunt acordate mai multe drepturi, printre care și indemnizațiile reparatorii, legiuitorul a urmărit recompensarea urmașilor eroilor martiri și luptătorilor participanți la acțiunile desfășurate în cadrul Revoluției din decembrie 1989. Rațiunea care a stat la baza acordării acestei indemnizații reparatorii o reprezintă recunoștința statului față de participanții la revoluție, fără de care instaurarea democrației nu ar fi fost posibilă. Așadar, această indemnizație nu are o bază contributivă, nu este un venit salarial, astfel încât modificările aduse Legii nr. 341/2004 prin această ordonanță de urgență nu intră în contradicție cu dispozițiile art. 44 din Constituție și nici cu cele ale art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 11.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 12.Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. … 13.Avocatul Poporului arată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 sunt constituționale. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. … 17.Autorii excepției susțin că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 sunt contrare următoarelor prevederi din Legea fundamentală: art. 15 referitor la universalitate și neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 alin. (1)-(3) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 115 alin. (4) privind condițiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. De asemenea arată că sunt încălcate prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind proprietatea. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, raportate la art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, paragrafele 27-29, reținând, în esență, că Guvernul a precizat motivele pentru justificarea existenței unei situații extraordinare și a urgenței reglementării. Ca atare, având în vedere că în nota de fundamentare Guvernul arată că, în anul 1996, în evidența Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor un număr de 9.741 de persoane aveau certificate de revoluționar, iar la nivelul anului 2010 numărul a crescut considerabil, ajungând la 21.245 de persoane, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat ca neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. … 19.Prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, paragraful 48, Curtea a constatat că dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate, prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul neretroactivității legii civile, nu oferă temei unei atari critici, întrucât nu conțin, în sine, nicio normă cu caracter retroactiv, textele urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, susținerile potrivit cărora se anulează vechile titluri nu pot fi primite, deoarece prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condițiile noii reglementări, de recunoștință și gratitudine. … 20.Referitor la critica potrivit căreia sistarea plății indemnizației reparatorii contravine dreptului de proprietate privată, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragraful 54, Curtea a constatat netemeinicia acestei susțineri, invocând jurisprudența sa, prin care a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“. Ca atare, indemnizația se acordă în condițiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și Ordonanța Guvernului nr. 1/2015. … 21.Cât privește critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, considerându-se că textele de lege criticate ar institui discriminări, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea, prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragraful 49, a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective. De asemenea, Curtea, amintind jurisprudența sa, a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“. … 22.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauza. … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florea I. Marian, Moscu Gh. Sebastian, Pelinescu Gh. Claudiu, Piele N. Gheorghe și Ungureanu I. Gheorghe în Dosarul nr. 5.665/2/2016 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește