DECIZIA nr. 187 din 26 mai 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1039 din 6 noiembrie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 9REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 9REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 10REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 10REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 36
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 1615 20/12/2011
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 1601 09/12/2010
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 36
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 207 28/05/2020
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 695 31/10/2019
ART. 23REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 207 28/05/2020
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 695 31/10/2019
ART. 24REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 25REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 26REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 334 26/05/2022





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Atilla – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Olimpiu Moldovan în Dosarul nr. 7.115/117/2017 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 708D/2018.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.293D/2019, având același obiect, excepție ridicată de Delia-Maria Răuță-Roșca în Dosarul nr. 354/102/2019 al Tribunalului Mureș – Secția civilă.4.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5.Magistratul-asistent menționează că autoarea excepției a depus note scrise, în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate, precum și o cerere de conexare a cauzei la un dosar al Curții care are termen de judecată în data de 28 mai 2020. 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema la care a făcut referire magistratul-asistent în Dosarul nr. 2.293D/2019. Reprezentantul Ministerului Public arată că cererea este inadmisibilă, deoarece dosarul la care se solicită conexarea nu se află pe rolul Curții în ședința din 26 mai 2020. 7.Curtea respinge cererea formulată de autoarea excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 2.293D/2019 și, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.293D/2019 la Dosarul nr. 708D/2018, care a fost primul înregistrat.8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată, mai întâi, că este de acord cu conexarea și, pe fondul excepției de neconstituționalitate, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a acesteia, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 23 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.115/117/2017, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Olimpiu Moldovan într-un litigiu având ca obiect stabilirea unor drepturi care se acordă potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017.10.Prin Încheierea din 11 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 354/102/2019, Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) fraza I teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Delia-Maria RăuțăRoșca într-un litigiu având ca obiect stabilirea unor drepturi care se acordă potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017.11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, în Dosarul Curții nr. 708D/2018, se arată că dispozițiile criticate încalcă art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, în măsura în care noțiunea domeniu se interpretează restrictiv, în mod abstract, în sensul că exclude aplicabilitatea ei la teza de doctorat realizată la nivel concret în domeniul de activitate în care doctorandul își realizează activitatea. 12.Autorul își întemeiază motivarea pe distincția dintre conținutul concret al tezei de doctorat și domeniul abstract în care aceasta este încadrată. Astfel, apreciază că sunt discriminate persoanele care redactează teze de doctorat al căror conținut concret aparține domeniului în care își desfășoară și activitatea, deși domeniul tezei, conform nomenclatorului domeniilor și al specializărilor instituțiilor de învățământ superior în cadrul unei universități, pe care autorul îl denumește abstract, nu are legătură cu domeniul în care își desfășoară și activitatea. Aceste persoane sunt discriminate față de persoanele care, la rândul lor, redactează teze de doctorat cu un conținut care ține de domeniul în care își desfășoară și activitatea, dar care sunt și încadrate, în mod abstract, într-un domeniu în care își desfășoară și activitatea. În opinia autorului, științele se întrepătrund din ce în ce mai mult, astfel încât niciun domeniu nu poate fi privit restrictiv. De pildă, ingineria și managementul se intersectează în mod firesc cu multe alte domenii și, ca atare, pot privi chiar și o altă sferă de activitate, cum este ordinea publică.13.În Dosarul nr. 2.293D/2019 se arată că, atunci când întro lucrare sunt aprofundate mai multe discipline, una dintre acestea va fi trecută în mod expres pe diploma aferentă titlului de doctor. Acest fapt nu înlătură însă caracterul interdisciplinar al acesteia și nici nu poate elimina legătura domeniului tezei de doctorat cu domeniul în care titularul diplomei de doctor își desfășoară activitatea. Din acest motiv este discriminatorie acordarea indemnizației prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legeacadru nr. 153/2017 doar persoanelor al căror titlu de doctor este într-un singur domeniu, respectiv cel în care își desfășoară și activitatea.14.Se mai arată, în final, că autoritățile și instituțiile aplică în mod diferențiat dispozițiile criticate deoarece acestea nu respectă standardele de redactare a normelor juridice prevăzute de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.15.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale nu și-a exprimat opinia cu privire la excepție, întrucât aceasta ar echivala cu o antepronunțare în cauza cu a cărei soluționare este învestită.16.Tribunalul Mureș – Secția civilă nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.18.Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în Dosarul Curții Constituționale nr. 708D/2018, apreciază că această condiționare a acordării titlului de doctor de desfășurarea activității în domeniul pentru care se deține acesta este justificată de necesitatea respectării interesului angajatorului de a utiliza competențele și performanțele individuale ale angajaților. Totodată, invocă și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (deciziile nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 și nr. 1.615 din 20 decembrie 2011).19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 14 alin. (1) teza a doua și, respectiv, fraza întâi din teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Având în vedere modul de formulare a obiectului celor două excepții de neconstituționalitate în cele două acte de sesizare a Curții, precum și conținutul criticilor de neconstituționalitate, Curtea observă că este criticată exclusiv sintagma „dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul“, care se regăsește în prevederile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. În aceste condiții, obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017, care au următorul cuprins: „Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul.“ 22.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 referitor la stilul actelor normative.23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017 au mai fost examinate prin Decizia nr. 207 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 3 iulie 2020, și Decizia nr. 695 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2020. În aceste decizii, Curtea a menționat, cu titlu general, că indemnizația prevăzută de acest text legal face parte din categoria drepturilor salariale suplimentare, stabilite de legiuitor, în limitele opțiunii sale, iar rațiunea acordării acestei indemnizații este încurajarea personalului plătit din fonduri publice de a participa activ în viața științifică, de a-și perfecționa cunoștințele într-un domeniu dat și de a-și îmbunătăți performanțele profesionale la locul de muncă (a se vedea Decizia nr. 207 din 28 mai 2020, paragraful 14, și Decizia nr. 695 din 31 octombrie 2019, paragraful 13). 24.Curtea a apreciat, totodată, că era pusă în discuție modalitatea de interpretare a sintagmei „dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul“ din cuprinsul dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. În aceste condiții, Curtea s-a raportat la prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora instanța de contencios constituțional asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, a conchis Curtea, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate aspectele referitoare la aplicarea și interpretarea legii în spețele deduse spre judecată instanțelor judecătorești. Curtea a respins, ca inadmisibile, excepțiile de neconstituționalitate (a se vedea paragrafele 15-18 din Decizia nr. 207 din 28 mai 2020 și paragrafele 14-16 din Decizia nr. 695 din 31 octombrie 2019.)25.Curtea reține că și în cauza de față autorii excepției de neconstituționalitate pun în discuție exclusiv modul de interpretare a sintagmei „dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul“ din cuprinsul dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, atunci când se aplică aceste prevederi unor cazuri particulare, trebuie să se stabilească, printre altele, (1) domeniul științific pentru care este deținut titlul de doctor, (2) natura activității pe care o desfășoară deținătorul titlului de doctor și, cel mai important, (3) dacă domeniul științific pentru care este deținut titlul de doctor se situează în domeniul de activitate a persoanei care deține acest titlu. Toate aceste operațiuni țin, însă, de interpretarea și/sau aplicarea prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 la situații particulare, astfel încât criticile autorilor din prezenta cauză nu pot fi examinate de Curtea Constituțională, care are ca atribuție verificarea compatibilității dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 cu Constituția. 26.În raport cu cele expuse, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Olimpiu Moldovan în Dosarul nr. 7.115/117/2017 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și de Delia-Maria Răuță-Roșca în Dosarul nr. 354/102/2019 al Tribunalului Mureș – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Mureș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x