DECIZIA nr. 186 din 29 martie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Biroul Executorului Judecătoresc Gelu Iulian Grasu în Dosarul nr. 14.826/212/2015 al Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 286D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 1 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.826/212/2015, Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de pârâtul-apelant Biroul Executorului Judecătoresc Gelu Iulian Grasu cu ocazia soluționării apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 3.008/2016 și a Încheierii de ședință din 2 decembrie 2015, pronunțate de Judecătoria Constanța în Dosarul nr. 14.826/212/2015, prin care s-a admis excepția netimbrării cererii de chemare în garanție formulată de pârât. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că „precizarea cuprinsă în art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în sensul timbrării cererii de chemare în garanție după regulile aplicabile obiectului cererii“ este neconstituțională, deoarece instituie un tratament discriminatoriu pentru pârâtul care formulează cerere de chemare în garanție a asigurătorului său, apreciind, astfel, că nu este echitabilă obligarea pârâtului la plata unei taxe raportate la pretențiile, încă nedovedite, ale reclamantului. Consideră că reglementarea criticată este contrară și dispozițiilor art. 44 din Constituție, de vreme ce, prin instituirea obligației de plată a unei taxe calculate la valoarea unor pretenții ce nu îi aparțin, i se încalcă dreptul de proprietate, având în vedere că nu este garantată recuperarea taxei, în situația respingerii acțiunii. Apreciază, de asemenea, că prin „taxa abuzivă“ impusă de textul criticat se aduce atingere și dreptului la apărare al pârâtului, acesta fiind împiedicat să își formuleze în mod eficient apărarea.  … 6.Totodată, în susținerea contrarietății reglementării criticate cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este invocat caracterul cererii de chemare în garanție, de veritabil mijloc de apărare a patrimoniului pârâtului, sens în care face referire la prevederile art. 72 alin. (1) din Codul de procedură civilă. … 7.Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea opiniei sale, instanța de judecată invocă jurisprudența constantă a Curții Constituționale în această materie, prin care s-a statuat că legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Totodată, invocă și jurisprudența Curții Constituționale în materie, prin care s-a statuat că atât „obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție“. S-a arătat, de asemenea, că, „plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora“. … 10.Avocatul Poporului învederează faptul că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, exemplu fiind Decizia nr. 606 din 4 noiembrie 2014. În acest context, învederează faptul că își menține punctul de vedere exprimat cu acel prilej, în sensul constituționalității prevederilor legale criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013.  … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.“  … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, precum și celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens, este Decizia nr. 305 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 15 noiembrie 2017, și Decizia nr. 842 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 2 aprilie 2018, prin care Curtea a constatat că prevederile criticate sunt constituționale. … 16.Curtea precizează, totodată, că soluția legislativă cuprinsă în art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 se regăsea, inițial, în cuprinsul art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, prevederi de lege asupra cărora Curtea s-a pronunțat, de asemenea, în repetate rânduri, în sensul constatării constituționalității acestora (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 796 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 29 noiembrie 2006, și Decizia nr. 1.039 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011). … 17.Prin aceste decizii, Curtea a reținut că „procedura de stabilire a taxei de timbru în cazul cererii de intervenție/garanție este aceeași cu cea aplicabilă cererii principale, nu și cuantumul taxei, care se calculează în funcție de valoarea pretinsă prin cererea de intervenție/garanție. În acest sens sunt, de altfel, și prevederile art. 10 alin. (2) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul justiției, nr. 760/C/1999, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 10 august 1999, potrivit cărora «Cererile reconvenționale, cererile de intervenție și de chemare în garanție ce apar în urma unei acțiuni care are ca obiect drepturi evaluabile în bani sunt supuse taxei judiciare de timbru calculate la valoarea ce se pretinde prin aceste cereri».“ … 18.În jurisprudența sa în materia taxelor judiciare de timbru, Curtea a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, în cadrul mecanismului statului, activitatea autorității judecătorești corespunde asigurării unui serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 943 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2007). În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru, pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Curtea a mai reținut că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. … 19.De asemenea, potrivit art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, iar, în anumite situații, expres prevăzute de lege, instanța acordă și persoanelor juridice, la cerere, facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești. … 20.De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat, în jurisprudența sa, dacă accesul liber la justiție este un drept absolut și dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. Astfel, instanța europeană a statuat că „dreptul la un tribunal“ nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Larco și alții împotriva României, paragrafele 54 și 58, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligația de a plăti în fața instanțelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată o limitare a dreptului de acces la o instanță sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei, fiind proporțională cu suma solicitată de reclamant (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 31). … 21.Neintervenind elemente noi, de natură a justifica reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 22.Distinct de cele mai sus menționate, Curtea arată că, astfel cum rezultă din cuprinsul reglementării criticate, procedura de stabilire a taxei de timbru în cazul cererii de chemare în garanție nu se raportează la obiectul cererii principale, ci la cel al cererii de chemare în garanție, în funcție de valoarea pretinsă prin cererea respectivă. Așa fiind, pârâtul nu ajunge să timbreze pretențiile reclamantului, așa cum susține autorul excepției, ci propriile sale pretenții îndreptate împotriva chematului în garanție. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Biroul Executorului Judecătoresc Gelu Iulian Grasu în Dosarul nr. 14.826/212/2015 al Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă și constată că prevederile art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 martie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește