DECIZIA nr. 186 din 28 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Casa Națională de Pensii Publice și Casa Județeană de Pensii Sibiu în Dosarul nr. 3.654/85/2016 al Tribunalului Sibiu – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.900D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât apreciază că autoarele acesteia solicită, în realitate, interpretarea textului de lege criticat.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 15 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.654/85/2016, Tribunalul Sibiu – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Casa Națională de Pensii Publice și Casa Județeană de Pensii Sibiu. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție în măsura în care se interpretează că principiul contributivității, în baza căruia funcționează în prezent sistemul public de pensii, se aplică și pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001. Astfel, arată că principiul contributivității presupune o corelație între contribuțiile de asigurări sociale datorate și drepturile de pensie aferente acestor contribuții, ceea ce nu are corespondent în legislația din perioada anterioară datei mai sus arătate, întrucât contribuția de asigurări sociale era datorată de angajator în baza art. 1 din Legea nr. 389/1972 asupra câștigului brut realizat de personalul salariat, iar contribuția la pensia suplimentară era datorată la salariul tarifar al salariatului.  … 6.Autoarele excepției susțin că este încălcat și principiul securității juridice în condițiile în care dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 ar fi interpretate că se aplică în concurență cu art. 165 din aceeași lege aceleiași situații juridice, respectiv pentru veniturile salariale obținute în perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001. Astfel, amintesc că art. 165 din Legea nr. 263/2010 stabilește o normă care derogă de la principiul contributivității.  … 7.În sfârșit, autoarele excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt neclare, generând interpretări diferite ale caselor de pensii în raport cu interpretările instanțelor de judecată. … 8.Tribunalul Sibiu – Secția civilă consideră că „excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece privește Legea nr. 263/2010 raportat la art. 15 alin. (2) din Constituție, iar această prevedere nu a fost constatată ca fiind neconstituțională până în prezent“.  … 9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât aspectele invocate de autorul excepției privesc modul de interpretare și aplicare a legii, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora „Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază: […] c) principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite“. … 14.Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție referitor la neretroactivitatea legii civile. De asemenea arată că sunt înfrânte principiul securității juridice și cerința de claritate și previzibilitate a legii ce decurg din prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000 și intrată în vigoare la data de 1 aprilie 2001, legiuitorul a reglementat un sistem public de pensii întemeiat pe principiul contributivității. Întrucât stabilirea condițiilor de pensionare și modul de calcul al pensiei sunt subordonate principiului tempus regit actum, legiuitorul a înțeles ca pentru persoanele care vor ieși la pensie după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și, ulterior, a Legii nr. 263/2010, dar care au muncit și anterior datei de 1 aprilie 2001, să se instituie un sistem de calcul al pensiilor care să țină cont de aceste perioade. Astfel, vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 a fost asimilată stagiului de cotizare [art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, respectiv art. 16 lit. a) din Legea nr. 263/2010], legiuitorul reglementând, de asemenea, un mod de calcul al pensiilor pentru perioadele de muncă anterioare datei de 1 aprilie 2001 care să fie în acord cu modul de stabilire a pensiilor potrivit principiului contributivității, dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, menționate de autoarea excepției, făcând parte din această reglementare.  … 16.Curtea apreciază că dispozițiile de lege criticate nu au un caracter retroactiv, ci reflectă libertatea de care se bucură legiuitorul, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, „de a stabili drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare“. (A se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007.) … 17.De altfel, referindu-se la dispozițiile Legii nr. 19/2000, având un conținut identic cu cele criticate în prezenta excepție de neconstituționalitate și cu privire la aceeași problematică, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013, a arătat, în esență, că, potrivit art. 70 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară, intrată în vigoare la 1 ianuarie 1967, s-a instituit pentru angajați obligația plății unei contribuții în cuantum de 2% din salariul tarifar lunar de încadrare, pentru pensia suplimentară, care, conform normei în cauză, se baza pe „principiul mutualității între angajați“, aceasta constituind „expresia unei forme, chiar primare, a principiului contributivității“. Totodată, contribuția pentru asigurările sociale de stat a fost instituită în sarcina angajatorilor, inițial prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative, contribuția se aplica asupra câștigului brut realizat de salariați. Astfel, „atât angajatorul, cât și salariatul contribuiau la sistemul de asigurări sociale de stat, sistem contributiv dualist care se regăsește și în reglementarea actuală“. Prin urmare, instanța supremă a apreciat că „nu poate fi primită teoria potrivit căreia s-ar face o aplicare retroactivă a Legii nr. 19/2000 în ceea ce privește principiul contributivității, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au născut anterior datei de 1 aprilie 2001“.  … 18.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Casa Națională de Pensii Publice și Casa Județeană de Pensii Sibiu în Dosarul nr. 3.654/85/2016 al Tribunalului Sibiu – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sibiu – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește