DECIZIA nr. 186 din 26 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Maria Lața și Ioana Gazsi în Dosarul nr. 911/191/2019/a1 al Judecătoriei Blaj. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 41D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece critica autoarelor excepției vizează modalitatea de stabilire în concret a taxei judiciare de timbru, care nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea nr. 1.266 din 10 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 911/191/2019/a1, Judecătoria Blaj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență că în cauză, ca urmare a unei taxe de timbru calculate în mod total nelegal, obiectul principal al acțiunii deduse judecății este partajul judiciar (sistarea stării de indiviziune), cerere care include și constatarea bunurilor de împărțit, deci inclusiv petitele referitoare la succesiune prin care se ajunge la identificarea bunurilor de împărțit și care se includ inițial pentru timbrare în art. 5 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, pentru ca apoi să se aplice art. 5 alin. (2) din același act normativ. Menționează că petitele vizând succesiunile au fost determinate doar de tehnica de redactare a dispozitivului viitoarei hotărâri și doar pentru justificarea calității procesuale pasive a pârâților moștenitori (acestea nu erau și nici nu sunt utile cauzei). Finalitatea acțiunii reclamanților este partajul judiciar și intabularea dreptului de proprietate. Or, o astfel de acțiune trebuie timbrată conform dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Însă, într-o practică devenită deja constantă, se taxează conform art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 capetele de cerere referitoare la masa succesorală, introduse fortuit de avocați ca petite (altfel se anulează cererea), și apoi, conform art. 5 alin. (2) din același act normativ, capătul de cerere privind partajul propriu-zis. Consecința este că, prin aplicarea cumulată în aceeași acțiune și a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și a celor ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, se ajunge la impunerea unei taxe de timbru care face imposibilă susținerea unei acțiuni în instanță. Se mai arată că existența partajului judiciar atrage o timbrare mai favorabilă [petitele anterioare doar determinând bunurile de partajat, deci se includ în prevederile art. 5 alin. (1) lit. a)], însă prin aplicarea cumulată a prevederilor art. 3 alin. (1) și ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 se ajunge la o valoare mai mare decât taxa de timbru legală și în acest fel reclamanții sunt puși în situația de a nu putea timbra acțiunea, fiind astfel încălcat accesul lor la justiție și la un proces echitabil și imparțial.  … 6.În fine, autoarele subliniază că nu invocă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) sau a celor ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privite separat, ci susțin neconstituționalitatea cumulării acestora în calcularea taxei de timbru aferente unui partaj judiciar, în cazul în care, pentru a se ajunge la judecarea partajului, a fost necesară și formularea de capete de cerere pentru stabilirea bunurilor supuse împărțelii, atunci când acestea din urmă privesc moșteniri succesive. … 7.Judecătoria Blaj, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției invocate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins normativ:– Art. 3 alin. (1):Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:a)până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puțin de 20 lei; … b)între 501 lei și 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei; … c)între 5.001 lei și 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei; … d)între 25.001 lei și 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei; … e)între 50.001 lei și 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei; … f)peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.; …  … – Art. 5 alin. (2):Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile. …  … 12.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în fața legii și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textele de lege criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai constituit recent obiect al controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici identice, formulate prin raportare la aceleași norme constituționale ca și în prezenta cauză, în acest sens fiind Decizia nr. 693 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 26 martie 2024, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. … 14.Astfel, prin decizia precitată, paragrafele 14-16, analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea a constatat că nemulțumirea autoarelor acesteia are în vedere modalitatea în care instanța învestită cu soluționarea litigiului a interpretat și a aplicat dispozițiile criticate la cazul concret dedus judecății. Având în vedere aceste critici, Curtea subliniază că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situația de fapt concretă din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice.  … 15.Așa cum a stabilit Curtea Constituțională, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale – se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, 1995) – în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). … 16.În consecință, problema de drept invocată de autoarele excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare Curții Constituționale – referitoare la modalitatea de timbrare a acțiunii în cadrul căreia au invocat excepția de neconstituționalitate – este în realitate o problemă de aplicare a normelor de lege la cazul concret dedus judecății instanței judecătorești. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, iar nu asupra interpretării și aplicării legii, care reprezintă atribuții ale instanțelor judecătorești. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 17.Distinct de cele reținute în Decizia nr. 693 din 12 decembrie 2023, mai sus menționată, Curtea învederează că în jurisprudența sa constantă s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea a statuat că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Maria Lața și Ioana Gazsi în Dosarul nr. 911/191/2019/a1 al Judecătoriei Blaj. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Blaj și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește