DECIZIA nr. 185 din 4 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Mihai-Sorin Mateș în Dosarul nr. 1.417/111/2020 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.677D/2020. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat George Cătălin Dura, din Baroul Bihor, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.745D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Julien-Adin Bochiș în Dosarul nr. 1.909/111/CA/2019*-R al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, asistat de domnul avocat George Cătălin Dura, din Baroul Bihor, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 1.745D/2020 la Dosarul nr. 1.677D/2020. … 6.Reprezentantul Ministerului Public și avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. … 7.Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.745D/2020 la Dosarul nr. 1.677D/2020, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată. Susține că se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, sub aspectul egalității de șanse și al nediscriminării. Evocă jurisprudența relevantă a Curții Constituționale și apreciază că situația juridică a personalului bugetar de același grad, aceeași gradație, vechime în funcție sau specialitate ori studii este identică, motiv pentru care și tratamentul juridic, adică salariul de bază și indemnizația de încadrare, trebuie să fie același. În măsura în care dispozițiile criticate nu se aplică și personalului avansat, lipsesc de sens și anulează însăși rațiunea adoptării acestora, respectiv egalizarea veniturilor personalului bugetar. … 9.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională răspunzând unor critici similare prin Decizia nr. 226 din 28 aprilie 2022. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10.Prin Încheierea din 23 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.417/111/2020, Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Mihai-Sorin Mateș într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și constituie obiectul Dosarului nr. 1.677D/2020. … 11.Prin Încheierea din 2 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.909/111/CA/2019*-R, Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Julien-Adin Bochiș într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și constituie obiectul Dosarului nr. 1.745D/2020. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, în măsura în care nu se aplică și personalului avansat care, în mod obiectiv, se află în aceeași situație cu celelalte 3 categorii de personal vizate de prevederile criticate. În susținerea excepției sunt formulate o serie de considerații principiale cu privire la noțiunile de egalitate pur formală, egalitate relativă sau drept la diferență, așa cum au fost conturate în literatura juridică de specialitate, în documente internaționale, precum și în jurisprudența Curții Constituționale. … 13.Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal arată că autorul excepției pune în discuție o chestiune de interpretare a legii, și nu de constituționalitate a acesteia. … 14.Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Astfel, situația juridică a personalului bugetar de același grad, aceeași gradație, vechime în funcție sau în specialitate și aceleași studii fiind identică, atunci și tratamentul juridic aplicabil – reglementarea salariului de bază/indemnizației de încadrare – trebuie să fie același, nefiind permis, spre exemplu, ca funcționari publici de același grad, aceeași gradație, vechime în funcție sau în specialitate și aceleași studii să aibă indemnizații de încadrare diferite. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile avocatului și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din motivarea acesteia, îl constituie exclusiv prevederile art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: „Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcții similare din cadrul instituției/autorității publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată“. … 19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, criticate de autorii prezentei excepții în prezenta cauză, au reglementat situația cuantumului salariilor de bază în intervalul 1 iulie 2017-31 decembrie 2021 ale (i) personalului nou-încadrat, (ii) personalului numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel și (iii) personalului promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale. Legiuitorul a prevăzut, în ceea ce privește cuantumul salariilor de bază ale celor 3 categorii de personal, în intervalul 1 iulie 2017-31 decembrie 2021, o soluție care stabilea, pe de o parte, că salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcții similare din cadrul instituției/autorității publice în care acesta este numit/încadrat și, pe de altă parte, că salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcții similare din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată. … 21.Autorii excepției consideră, în esență, că prevederile criticate discriminează personalul care avansează în gradație față de personalul nou-încadrat, cel numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv cel promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale. Autorii prezentei excepții reclamă faptul că prevederile art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu fac referire și la ipoteza personalului care avansează în gradație. Din cauza acestei omisiuni, apreciază autorii, personalul care avansează în gradație este discriminat față de cele 3 categorii reglementate de prevederile legale criticate. Curtea consideră că această critică este neîntemeiată întrucât, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, avansarea în gradație reprezintă o situație obiectiv diferită față de promovarea în funcție sau grad profesional. … 22.Astfel, potrivit art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX la legea-cadru. Se observă, deci, că legiuitorul menționează distinct funcția, gradul/treapta profesională și gradația, fiecare dintre aceste elemente făcând parte din structura logică a noțiunii de salariu de bază. Cu alte cuvinte, salariului unei anumite persoane îi corespunde o anumită gradație, o anumită funcție și un anumit grad/o anumită treaptă profesională. De altfel, prin același articol se definesc gradația și gradul/treapta profesională. Potrivit art. 7 lit. j) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradația reprezintă salariul de bază corespunzător funcției, acordat în raport cu vechimea în muncă, în condițiile acestei legi. În schimb, treapta profesională reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcțiilor cu studii medii, iar gradul profesional reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcțiilor cu studii superioare, studii superioare de scurtă durată și studii medii, după caz, în condițiile legii [a se vedea art. 7 lit. k) și l) din Legea-cadru nr. 153/2017]. … 23.Însă, potrivit art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, „Ordonatorii de credite au obligația să stabilească salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/ salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/ indemnizațiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcții, grade și trepte profesionale și avansarea în gradații, în condițiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu“. Totodată, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit căruia „Fiecărei funcții, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 5 gradații, corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă […]“. Așadar, se observă că îmbunătățirea situației personalului din perspectiva vechimii în muncă, respectiv a gradației, are drept consecință avansarea din perspectiva Legii-cadru nr. 153/2017, în vreme ce îmbunătățirea situației din perspectiva funcției și/sau gradului profesional este caracterizată de legiuitor drept promovare. Ca atare, contrar susținerilor autorilor excepției, cei care avansează în gradație nu se află, în mod obiectiv, în aceeași situație cu cei care promovează în funcție/grad profesional/treaptă profesională. Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și, deci, instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 875 din 9 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 27 ianuarie 2021; Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003; Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006; Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011; Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai-Sorin Mateș în Dosarul 1.417/111/2020 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și de Julien-Adin Bochiș în Dosarul nr. 1.909/111/CA/2019*-R al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește