DECIZIA nr. 185 din 31 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Ionel Mirea în Dosarul nr. 2.638/2/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.065D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât aceasta nu constituie o veritabilă excepție, având în vedere că autorul acesteia solicită instanței de contencios constituțional să se pronunțe cu privire la una dintre cele două interpretări date textului criticat de către Agenția Națională de Integritate și de către instanțele judecătorești. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 19 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.638/2/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Ionel Mirea într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 161/2003. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că există starea de incompatibilitate și în cazul exercitării simultane a funcției de primar sau viceprimar cu statuarea sau existența unor funcții scriptice/formale de administrator într-o societate care nu a funcționat niciodată și/sau administratorul nu a luat nicio decizie cu privire la activitatea respectivei societăți. Totodată, se menționează faptul că, în temeiul prevederilor criticate, atât Agenția Națională de Integritate, cât și instanțele judecătorești au emis două interpretări contradictorii. Astfel, în ceea ce privește calitatea de salariat în cadrul unei societăți, Agenția Națională de Integritate și instanțele judecătorești nu au reținut nicio stare de incompatibilitate, în schimb, în ceea ce privește calitatea de administrator în cadrul societății – calitate ce nu a fost exercitată și nu a produs niciun efect juridic, întrucât societatea nu a funcționat niciodată, s-a considerat că există stare de incompatibilitate, deși sunt aplicabile aceleași prevederi legale. Or, aceste interpretări conduc la încălcarea egalității în fața legii. De asemenea, se consideră că textul criticat este neconstituțional prin lipsa reglementării unor situații clare în ceea ce privește efectele unei incompatibilități, întrucât noțiunea de incompatibilitate are în vedere interzicerea exercitării efective și simultan a celor două atribuții în discuție care se exclud, astfel că lipsa exercitării acestora efectiv conduce la inexistența unei stări de incompatibilitate. Prin urmare, o altfel de interpretare conduce la încălcarea principiului egalității în fața legii și instituie o restrângere a dreptului de a fi ales. De altfel, în cazul de față, spiritul legii este acela că simpla mențiune în acte a uneia dintre calități, respectiv de administrator, fără exercitarea efectivă a atribuțiilor ce derivă dintr-o asemenea calitate, nu poate conduce ca atare la o stare de incompatibilitate. Aceeași viziune a fost avută în vedere în art. 105 alin. (1) din Constituție, prin care s-a reglementat că este incompatibilă funcția unui membru al Guvernului cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizațiilor cu scop comercial, întrucât incompatibilitatea se raportează la obținerea unui beneficiu de pe urma desfășurării activității salarizate sau comerciale. … 6.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale menționate în susținerea acesteia. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. În dinamica legislativă, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 dinLegea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017. De asemenea, prevederile legale criticate au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017, fiind păstrată soluția legislativă prin care se instituie anumite incompatibilități, însă s-au adus anumite precizări și s-au adăugat anumite excepții. Prin urmare, având în vedere contextul în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, motivarea acesteia, jurisprudența Curții Constituționale prin care se statuează că trebuie să se țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006), precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, astfel cum au produs efecte juridice în cauză, respectiv în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017, care au următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: […] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;“. … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 4 alin. (2) – Criteriile privind nediscriminarea, ale art. 16 alin. (1) – Egalitatea în fața legii, ale art. 21 alin. (1) și (2) – Accesul liber la justiție, ale art. 37 – Dreptul de a fi ales, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 105 alin. (1) – Incompatibilități. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul criticat dispune că funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice. Prin urmare, destinatarii normelor trebuie, în condițiile legii și în temenele stabilite, să opteze pentru una dintre cele două funcții. … 13.Față de această împrejurare, Curtea constată că, prin critica formulată, autorul excepției de neconstituționalitate, pe de o parte, vizează o modificare și o completare a normelor legale în discuție, în sensul de a fi inserate în concret toate funcțiile și situațiile care generează asemenea incompatibilități, iar, pe de altă parte, este nemulțumit de interpretarea și aplicarea prevederilor legale de către autoritățile și instituțiile îndrituite cu evaluarea și stabilirea stărilor de incompatibilitate prevăzute de cadrul legislativ în materie, care, în practică, au reținut existența unei stări de incompatibilitate în contextul în care funcțiile nu au fost deținute/exercitate simultan, ci a existat numai o conjunctură scriptică și formală a unor funcții a căror exercitare simultană ar fi condus la o stare de incompatibilitate, chestiuni care au primit și interpretări diferite realizate atât de către Agenția Națională de Integritate, cât și de către instanțele judecătorești pe rolul cărora s-au aflat asemenea spețe. … 14.În ceea ce privește modificarea și completarea textului criticat, Curtea reține că o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare, în virtutea art. 61 alin. (1) din Constituție.  … 15.În acest context, Curtea învederează că stabilirea standardelor de integritate constituie o chestiune de oportunitate care intră în marja de apreciere a legiuitorului, desigur, cu respectarea prevederilor constituționale care deja instituie asemenea incompatibilități, statul fiind dator să creeze toate premisele – iar cadrul legislativ este una dintre ele – pentru exercitarea funcțiilor sale de către persoanele care îndeplinesc anumite cerințe de competență profesională și probitate morală corespunzătoare acestora (Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018, paragraful 65). Astfel, în virtutea prerogativelor sale constituționale, prin Legea nr. 87/2017, legiuitorul a stabilit în mod concret că funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu „exercitarea“ funcțiilor sau calităților prevăzute la lit. a)-d) ale art. 87 din Legea nr. 161/2003, iar prin Legea nr. 128/2017 a reconfigurat incompatibilitățile, permițând exercitarea simultană a acestor funcții cu cea deținută ca urmare a îndeplinirii calității de reprezentant sau membru al consiliului de administrație al unei entități economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație, la unitățile și instituțiile de învățământ de stat sau confesionale și la spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale și care nu este retribuită. … 16.În ceea ce privește interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a arătat că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speța de față este vorba de aplicarea Legii nr. 161/2003 într-o procedură de verificare a unor incompatibilități, iar, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, revine acestora competența de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de contextul legislativ și de probatoriul administrat.  … 17.Astfel, referitor la aspectele de fapt ale situației juridice a autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea a reținut că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale incidente în materie, astfel încât soluția pronunțată să corespundă scopului legii de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, și Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017). … 18.Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, context în care Înalta Curte de Casație și Justiție poate da o interpretare legii pentru a fi aplicată unitar de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale.  … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Ionel Mirea în Dosarul nr. 2.638/2/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește