DECIZIA nr. 185 din 16 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – S.A. prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – S.A. București – Sucursala Craiova în Dosarul nr. 1.303/54/2017 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.086D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.772D/2018, având ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile art. 503 alin. (3) raportat la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Popa Radu Adrian în Dosarul nr. 5.511/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea RCS RDS – S.A. a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 6.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.086D/2018 și nr. 1.772D/2018, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, dispune conexarea Dosarului nr. 1.772D/2018 la Dosarul nr. 1.086D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 184 din 26 mai 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 3 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.303/54/2017, Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – S.A. prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – S.A. București – Sucursala Craiova cu prilejul soluționării unei contestații în anulare. … 9.Prin Încheierea din 30 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.511/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 503 alin. (3) raportat la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Popa Radu Adrian cu prilejul soluționării unei contestații în anulare în contradictoriu cu intimata Societatea RCS RDS. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care limitează posibilitatea formulării căii extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești nesupuse recursului doar pentru situațiile prevăzute la pct. 1, 2 și 4 din alin. (2) al art. 503 din Codul de procedură civilă și exclud această posibilitate în ceea ce privește situația prevăzută la alin. (2) pct. 3 din art. 503 al aceluiași cod. Apreciază astfel că se creează o discriminare între destinatarii normelor legale procesuale prin existența unei categorii de acțiuni ai cărei destinatari au la dispoziție patru cicluri procesuale, din care o cale ordinară de atac și două căi de atac extraordinare, respectiv recurs și contestație în anulare, după cum există categorii de acțiuni ai căror destinatari au la dispoziție doar două cicluri procesuale, hotărârile putând fi atacate numai prin calea ordinară de atac, fiind excluse de la aplicarea prevederilor legale în materie, respectiv de exercitare a căilor de atac extraordinare, cu încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 129. În opinia autorilor excepției este inacceptabil să fie creat un sistem procesual în care să existe hotărâri judecătorești care să nu poată face obiectul unor căi extraordinare de atac, iar în acest context susțin că prevederile criticate aduc atingere dreptului la un proces echitabil și liberului acces la o cale extraordinară de atac, întrucât reglementează o limitare nejustificată a motivelor pentru care se poate formula contestație în anulare împotriva hotărârilor pronunțate în calea de atac a apelului și care, potrivit legii, nu pot face obiectul recursului.  … 11.Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.086D/2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată astfel că dispoziția legală criticată, prin care se stabilesc cauzele formulării unei contestații în anulare împotriva unei decizii pronunțate în apel, nu este de natură să încalce principiul dreptului la un proces echitabil, reglementat prin art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, contestația în anulare fiind o cale extraordinară de atac pentru finalitatea căreia s-a stabilit o procedură derogatorie și strictă. În aceste condiții, învederează că dispoziția legală criticată nu este contrară nici egalității între destinatarii normelor juridice, întrucât stabilirea unor particularități în derularea unei proceduri judiciare speciale nu contravine dreptului la un proces echitabil și liberului acces la justiție, legiuitorul având competența de a stabili cadrul respectării acestor drepturi în proceduri judiciare speciale, fără a fi afectată însăși esența acestora. … 12.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.772D/2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a reținut că „exceptarea de la aplicarea alin. (2) pct. 3, în ipoteza hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, a avut în vedere faptul că motivul contestației în anulare specială – omisiunea cercetării unui motiv de casare – privește exclusiv hotărârile instanțelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele de casare expres și limitativ prevăzute la art. 488 din Codul de procedură civilă. Or, apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă – prin care se rejudecă în fond cauza – spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare din motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. Așa fiind, lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta un motiv de casare este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție“. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“ Curtea reține că art. 503 alin. (2) pct. 1, 2 și 4, la care prevederile criticate fac trimitere, are următorul cuprins: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: … 1.hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia; … 2.dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; […] … 4.instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.“ … 17.De asemenea, art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, la care se raportează critica autorilor excepției, prevede că „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: […] 3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;“. … 18.Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile criticate au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul prevederilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța de contencios constituțional este competentă să analizeze prevederile criticate din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauzele concrete deduse judecății.  … 19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție și celor ale art. 129 – Folosirea căilor de atac, coroborate cu prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și cele ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării cuprinse în Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale invocate și în prezentele cauze, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 159 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016, Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 4 noiembrie 2019, Decizia nr. 583 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 21 februarie 2020, Decizia nr. 66 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 10 aprilie 2020, Decizia nr. 184 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.173 din 4 decembrie 2020, sau Decizia nr. 416 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.207 din 10 decembrie 2020, prin care a statuat că prevederile criticate din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 21.Prin jurisprudența menționată, Curtea a reținut, în esență, că „legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situații diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiție, a fortiori o atare concluzie impunându-se atunci când în discuție este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiție, are caracter de excepție și, deci, poate fi valorificată numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbări majore ale stabilității și securității raporturilor juridice. Prin urmare, stabilitatea hotărârilor judecătorești este condiționată de pronunțarea lor în condițiile legii, iar finalitatea contestației în anulare este tocmai aceea de a se remedia neregularitățile privind competența și procedura de judecată prevăzute de lege“. … 22.Așa fiind, Curtea a învederat faptul că apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă – prin care se rejudecă în fond cauza – spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. Ca atare, lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție. … 23.De altfel, prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, Curtea a statuat că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele asemenea, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință. … 24.În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Beles și alții împotriva Cehiei, paragraful 61, prin care instanța de la Strasbourg a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere. … 25.Totodată, Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate ce formează obiectul prezentelor cauze, prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă au fost modificate și completate prin Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, în sensul dorit de autorii excepției de neconstituționalitate, astfel că, în prezent, enumerarea de la art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă include și pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în sensul că „Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs“. Acest fapt, în sine, nu reprezintă însă un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții, anterior evocate, întrucât această jurisprudență nu poate fi înțeleasă decât în sensul că soluția legislativă constatată ca fiind constituțională se situează în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestației în anulare, cale extraordinară de atac, în particular a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum și a motivelor pentru care poate fi formulată.  … 26.În acest sens sunt, de altfel, dispozițiile art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și cele ale art. 129, care prevăd că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, norme constituționale care atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. … 27.Pentru toate aceste motive, prin jurisprudența precitată, Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 16 și 21 din Constituție, reglementarea legală criticată constituind, totodată, o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces, aceasta nefiind de natură a îngrădi drepturi consacrate constituțional, respectiv dreptul la un proces echitabil prin prisma egalității armelor sau egalitatea în drepturi a cetățenilor. … 28.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – S.A. prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – S.A. București – Sucursala Craiova în Dosarul nr. 1.303/54/2017 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, precum și de către Popa Radu Adrian în Dosarul nr. 5.511/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește